Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Asta, în cazul în care, împotriva celor vizați există hotărâri judecătorești definitive. Mai mult, plata acestor drepturi ar trebui suspendată încă din timpul proceselor. Proiectul de lege mai vizează și modificarea legislației CNSAS, în sensul ca această instituție să poată verifica din oficiu activitatea acestor persoane, nu doar la cererile formulate de terți. Juriștii sunt de părere că inițiativa legislativă conține mai multe posibile vicii de constituționalitate.
Potrivit proiectului de lege inițiat de președintele USR, Cătălin Drulă, „CNSAS inițiază, din oficiu și de îndată, acțiuni în constatarea calității de lucrător al Securității, pentru persoanele care, având calitatea de ofițer, subofițer sau angajat civil al Securității sau al Ministerului de Interne, inclusiv sub acoperire, în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, au desfășurat activități prin care au vizat suprimarea sau îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului”.
Drulă arată, în expunerea de motive, că aceste modificări elimină „caracterul discriminatoriu și aleatoriu al verificării foștilor ofițeri de Securitate și de Miliție, așa cum este aceasta reglementată de OUG 24/2008”. „În forma actuală a actului normativ, foștii lucrători ai Securității și Miliției cu atribuții pe linie de Securitate pot fi verificați de CNSAS numai în două situații. Fie ca urmare a accesului cetățenilor la propriul dosar, în cazul în care aceștia depun o cerere de verificare pentru ofițerii menționați în documentele consultate, fie dacă foștii ofițeri de Securitate și Miliție dețin vreuna din funcțiile sau demnitățile publice din OUG 24/2008”, precizează Cătălin Drulă. Acesta este de părere că „limitarea verificării cadrelor de Securitate și Miliție la cele două categorii (…) întârzie și diminuează substanțial procesul de deconspirare a aparatului represiv comunist, prin eliminarea posibilității de verificare din oficiu, pe care CNSAS să o poată iniția atunci când documentele din arhivă atestă încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului sau săvârșirea unor abuzuri”.
Principala modificare: tăierea drepturilor bănești
Însă, modificarea esențială din acest proiect vizează articolul 1 din Legea 223/2015 privind pensiile militare de stat. Inițiativa lui Cătălin Drulă vrea să instituie regula potrivit căreia „nu beneficiază de pensie de serviciu, acordată militarilor în baza legii, lucrătorii Securității, adică persoanele care, având calitatea de ofițer, subofițer sau angajat civil al Securității sau al Ministerului de Interne, inclusiv sub acoperire, în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, au desfășurat activități prin care au vizat suprimarea sau îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului și a căror calitate a fost constatată prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă”.
Mai mult, proiectul introduce în legea de bază o nouă prevedere potrivit căreia „punerea în mișcare a acțiunii judecătorești pentru constatarea calității de lucrător al Securității atrage de drept suspendarea plății pensiei de serviciu, până la soluționarea definitivă a cauzei”.
Cum motivează autorul inițiativa
Conform expunerii de motive, există mai multe legi în vigoare care stabilesc incompatibilități privind deținerea de către foștii lucrători ai Securității a unei funcții publice, a calității de magistrat sau a celei de Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989. Însă, „niciuna dintre aceste legi nu rezolvă o situație de incompatibilitate mult mai gravă: cea în care foștii lucrători ai Securității beneficiază pe deplin de toate drepturile și beneficiile cadrelor militare, deși instanța a stabilit, printr-o hotărâre irevocabilă, că au încălcat drepturile și libertățile fundamentale ale omului, prevăzute în tratatele internaționale ratificate de România, precum și drepturile civile, prevăzute în Constituțiile române în vigoare la data săvârșirii faptelor”, se arată în documentul citat.
Inițiatorul precizează că „după mai mult de trei decenii de la Revoluția din 1989, statul român democrat plătește, din bugetul public, drepturi și beneficii pentru foștii lucrători ai Securității, care, prin activitatea lor, au contribuit substanțial la menținerea regimului totalitar comunist”.
Juriști: Mai multe decizii ale CCR fac inaplicabilă o astfel de modificare legislativă
Proiectul de lege în discuție a fost depus la Parlament, de către Cătălin Drulă, împreună cu un tabel de semnături de susținere aparținând altor 45 de senatori și deputați de la USR, la data de 19 decembrie 2022 și a fost înregistrat la Camera Deputaților o zi mai târziu. Juriștii consultați de „Jurnalul” arată, însă, că modificările propuse încalcă jurisprudența Curții Constituționale. Pe de o parte, s-ar încălca principiul neretroactivității legii, cu privire la drepturile deja dobândite în baza unei legislații existente. Pe de altă parte, pensiile de serviciu sunt compuse din două elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile din legile speciale. Mai exact, din pensia contributivă și dintr-un supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributivă, reflectă cuantumul pensiei de serviciu stabilit prin legea specială.
Or, în acest caz, Deciziile CCR 872/2010 și 874/2010 sunt mai mult decât clare: „cuantumul pensiei, potrivit principiului contributivității, se constituie într-un drept câștigat, astfel încât diminuarea (în cazul proiectului inițiat de Cătălin Drulă, chiar eliminat – n.red.) nu poate fi acceptată nici măcar temporar”.
Legea celor de la USR s-a aflat în consultare publică până pe data de 23 decembrie. Consiliul Economic și Social (CES) are termen de avizare data de 5 ianuarie 2023. Guvernul și Consiliul Legislativ trebuie să transmită punctele de vedere și avizul până pe data de 11 ianuarie. Senatul este camera decizională.
