Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Aleșii neamului au găsit soluția pentru resuscitarea turismului autohton și, implicit, a economiei, și anume: concentrarea jocurilor de noroc în zonele „cu vocaţie turistică specială” - model care, spun aceștia, și-a dovedit eficiența în alte state. Prin urmare, peste 60 de parlamentari AUR și-au pus semnătura pe un proiect de lege prin care vor să mute toate cazinourile, cluburile de poker și păcănelele din marile orașe în stațiunile turistice de interes național, cum ar fi, spre exemplu, Amara, Sovata, Olănești, Techirghiol, Geoagiu-Băi și alte stațiuni la mare căutare printre pensionarii dornici să-și ostoiască durerile de genunchi și de șale. Practic, cele 56 de stațiuni recunoscute oficial ca fiind „de interes naţional” beneficiază deja de „infrastructură dezvoltată și de fluxuri turistice consistente”, iar concentrarea jocuri de noroc în aceste zone „poate genera efecte multiplicatoare asupra economiei locale și poate contribui la consolidarea poziției României ca destinație turistică competitivă la nivel european”, argumentează inițiatorii.
Propunerea legislativă depusă la finalul săptămânii trecute la Senat, ca primă Cameră deliberativă, este semnată de 65 de parlamentari AUR și vizează modificarea și completarea Ordonanței de Urgență 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc cu scopul de a remedia situația actuală a acestei industrii, care este caracterizată de „o dispersare excesivă” a unităților de jocuri de noroc pe teritoriul național, „fără o logică economică clară și fără o corelare adecvată cu potențialul turistic al diferitelor zone geografice”.
„Analiza comparativă a modelelor europene de reglementare a jocurilor de noroc relevă o tendință consolidată de concentrare a acestor activități în zone cu vocație turistică specială, unde industria jocurilor de noroc poate contribui semnificativ la dezvoltarea economică locală și la consolidarea atractivității turistice. Această abordare s-a dovedit eficientă în alte state, unde cazinourile și jocurile de noroc constituie un factor important de atracție turistică și de generare de venituri pentru comunitățile locale”, se arată în expunerea de motive.
56 de stațiuni, „puncte de excelență în oferta turistică națională”
Conform inițiatorilor, România are un potențial turistic remarcabil materializat prin cele 56 de stațiuni turistice de interes național recunoscute oficial, care reprezintă „puncte de excelență în oferta turistică națională” și care s-ar preta la abordarea mai sus amintită.
Prin urmare, proiectul propus de aceștia prevede că jocurile de noroc specifice cazinourilor, cluburilor de poker și aparatelor slot-machine (prevăzute de OUG 77/2009) vor putea fi organizate „numai în stațiunile turistice de interes național”, prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 852/2008, „precum și pe nave de agrement”.
Conform HG 852/2008, printre cele 56 de stațiuni recunoscute oficial ca fiind „de interes naţional”, se regăsesc stațiuni bine-cunoscute, atât de la munte, cât și de pe litoral - precum: Amara, Sovata, Băile Herculane, Băile Olănești, Băile Tușnad, Geoagiu-Băi, Sinaia, Bușteni, Techirghiol, Mamaia, Eforie, Costinești etc. -, dar și unele localități mai puțin percepute ca stațiuni (Moisei, Dâmbovicioara, Pucioasa, Târgu-Neamț, Zona Borlova-Muntele Mic, comuna Turnu Ruieni etc.)
Însă toate aceste stațiuni, explică aleșii AUR, „beneficiază de infrastructură dezvoltată, de fluxuri turistice consistente și de un cadru reglementar special care facilitează dezvoltarea activităților economice complementare turismului”.
Concentrarea activităților de jocuri de noroc în aceste stațiuni „poate genera efecte multiplicatoare asupra economiei locale și poate contribui la consolidarea poziției României ca destinație turistică competitivă la nivel european”, susțin autorii proiectului de lege.
Păcănelele pe navele de agrement vor diversifica oferta națională
Pe lângă cele peste 50 de stațiunile turistice, proiectul legislativ introduce și posibilitatea organizării jocurilor de noroc pe navele de agrement, măsură care ar contribui la extinderea și diversificarea ofertei turistice naționale „creând noi oportunități pentru dezvoltarea turismului nautic”.
„Această măsură poziționează România în rândul țărilor care au adoptat reglementări moderne și flexibile pentru industria jocurilor de noroc”, argumentează inițiatorii. Potrivit acestora, legislația actuală nu exploatează potențialul navelor de agrement ca platforme pentru jocurile de noroc, în ciuda faptului că această practică „este recunoscută și reglementată cu succes în multe jurisdicții internaționale, contribuind la diversificarea ofertei turistice și la atragerea de noi segmente de turiști”.
Autorizațiile deja emise, valabile până la expirare
Această reformă va necesita unele adaptări la nivelul instituțiilor responsabile cu reglementarea și controlul jocurilor de noroc, precum actualizarea procedurilor de autorizare pentru a include verificarea respectării restricțiilor geografice. De asemenea, Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc va trebui să își adapteze sistemele de monitorizare și control la noua configurație geografică. „Modificările funcționale vor include actualizarea bazelor de date cu informații despre stațiunile turistice de interes național și implementarea unor proceduri simplificate pentru verificarea eligibilității geografice a solicitanților de autorizații”, conform expunerii de motive.
În privința operatorilor existenți de jocuri de noroc, implementarea reformei se va realiza gradual, cu respectarea drepturilor operatorilor existenți care beneficiază de o perioadă de tranziție.
Mai exact, „autorizațiile de exploatare a jocurilor de noroc își mențin valabilitatea până la expirare ca urmare a intrării în vigoare a prezentei legi”, stipulează propunerea legislativă.
Însă, dacă legea va fi aprobată, noile autorizații ar urma să fie eliberate exclusiv în conformitate cu restricțiile geografice stabilite de aceasta.
Sistemul din prezent nu stimulează concentrarea investițiilor în zone cu potențial turistic ridicat, consideră aleșii de la AUR, permițând astfel dispersarea resurselor în locații cu impact economic limitat.
Cadrul legal existent „nu prevede mecanisme eficiente de protecție a cetățenilor cu venituri limitate împotriva expunerii excesive la jocurile de noroc, prin concentrarea acestor activități în zone și contexte care presupun costuri de acces mai ridicate și o capacitate financiară adecvată pentru asumarea riscurilor inerente”, spun autorii legii, astfel că noile reglementări ar aduce și beneficii sociale, „protejând cetățenii vulnerabili din punct de vedere economic”.
Destinații turistice integrate: tradiție + entertainment
Cadrul legal actual, care nu prevede restricții geografice specifice pentru organizarea jocurilor de noroc caracteristice cazinourilor, cluburilor de poker și aparatelor slot-machine, permite dezvoltarea acestor activități fără o strategie teritorială coerentă, iar „această lacună legislativă contravine principiilor de dezvoltare durabilă și de utilizare optimă a resurselor economice naționale”.
„Reglementarea în vigoare nu corelează industria jocurilor de noroc cu strategia națională de dezvoltare turistică, ratând oportunitatea de a crea destinații turistice integrate care să combine oferta tradițională de turism cu servicii complementare de entertainment și jocuri de noroc. Această necorelare afectează competitivitatea României în raport cu alte destinații europene care au dezvoltat cu succes acest model integrat”, justifică aleșii propunerea legislativă.
Parlamentarii susțin că reforma pe care o promovează s-ar fundamenta pe principiul sinergiei între industria jocurilor de noroc și turism, iar pe termen lung estimează creșteri substanțiale ale veniturilor fiscale, atât la nivel local, cât și la nivel național.
„Implementarea restricțiilor geografice pentru jocurile de noroc va genera efecte pozitive asupra mediului macroeconomic prin concentrarea investițiilor în zone cu potențial turistic ridicat și prin crearea de clustere economice specializate. Măsura va contribui la creșterea productivității economice prin exploatarea sinergiilor între industria jocurilor de noroc și turism, generând efecte multiplicatoare asupra economiei locale din stațiunile turistice beneficiare”, conchid inițiatorii.
Citește pe Antena3.ro
