Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Îngroparea leşurilor sau a resturilor de animale pare a fi o practică uzuală a firmei Cazacioc SRL, din satul Smârdan, judeţul Tulcea, după ce anchetatorii au descoperit îngropate şi alte resturi de animale, în afara oilor. Extrem de grav este şi faptul că toate aceste lucruri s-au petrecut sub ochii autorităţilor, care au preferat să ignore situaţia, în ciuda sesizărilor primite. Fie că vorbim despre Garda Naţională de Mediu sau Agenţia Naţională Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), despre poliţiştii sau reprezentanţii primăriei din Smârdan, toţi poartă o mare răspunde pentru ce s-a întâmplat aici.
La sfârşitul lunii ianuarie, anchetatorii au prelevat probe de apă din mai multe puncte din interiorul şi din apropierea societăţii Cazacioc & Co SRL, iar rezultatele sunt de-a dreptul şocante, potrivit unor surse apropiate Administraţiei Apelor Române, aceasta ocupându-se cu analizarea probelor. De exemplu, o probă de apă a fost prelevată din incinta societăţii Cazacioc & Co SRL, de la o adâncime de trei metri. Forajul a fost realizat în imediata apropiere a terenului pe care sunt îngropate cadavrele de animale, iar rezultatele arată că indicatorul amoniu arăta o concentraţie de 3.000% peste concentraţia admisă pentru apele subterane. În termeni de specialitate, au spus sursele citate, indicatorul amoniu (simbolul chimic NH4) înregistra în zona respectivă valoare de 90,2 mg/litru, iar limita maximă prevăzută pentru apele subterane este de 3 mg/litru, depăşindu-se astfel de 30 de ori valoarea maximă admisă de standardele legale în vigoare. Concluzia specialiştilor consultaţi de Jurnalul a fost că în imediata vecinătate a acestui foraj există o sursă de poluare puternică a apei subterane, cauzată de depozitarea cadavrelor de animale pe terenul de lângă incineratorul societăţii Cazacioc & Co. Toţi indicatorii analizaţi pentru această probă au arătat depăşiri foarte mari ale valorilor maxime admisibile. De exemplu, concentraţia de azot total a fost de 800% peste limita admisă, indicatorul suspensii (MTS) a depăşit cu 300% valoarea admisă, iar valoarea indicatorului consum biochimic de oxigen (CBO5) a fost de 200% peste normă. În total, toţi cei şase indicatorii analizaţi de specialiştii Apelor Române au arătat depăşiri foarte mari ale valorilor admise.
Ce arată depăşirea concentraţiei de amoniu
Amoniul nu are efecte toxice asupra organismelor celor care au băut apa infestată, doar că acesta schimbă calitatea apei. Amoniul este un parametru indicator al unei poluări organice recente, iar creşterea sa bruscă la un moment dat indică intervenţia unei poluări care poate fi atât de origine naturală, cât şi artificială. Creşterea concentraţiei de amoniu în apă la valori de peste 1,5 mg/l poate produce modificări ale gustului şi mirosului apei. Cu toate că amoniul, în sine, nu are efecte toxice asupra organismului uman şi animal şi nu ar limita folosinţa apei, importanţa lui sanitară constă în faptul că el indică poluarea apei cu alte elemente chimice sau mai ales bacteriologice, care pot avea efecte nocive asupra populaţiei (şi care pot apărea în apă prin descompunerea substanţelor organice).
Citește pe Antena3.ro
O probă luată de anchetatori dintr-o altă zonă apropiată incineratorului a arătat că la indicatorul materii totale în suspensie a fost înregistrată o valoare de 895 mg/litru, depăşind valoarea maximă admisă de 35 mg/ litru de circa 2.500%, adică de 25 de ori.
Sahara din judeţul Tulcea
Dacă în pânza freatică au fost descoperite depăşiri enorme ale valorilor admise la diverşi indicatori chimici, în condiţiile în care aici s-a produs şi o diluare, ce dezastru vor descoperi însă anchetatorii când vor preleva probe din gropile în care au fost azvârlite cadavrele animalelor nu este greu să ne imaginăm. Evident, aflate într-o stare avansată de putrefacţie, ele au afectat grav solul. De fapt, procesul de degradare a solului în vecinătatea incineratorului de la Smârdan a început în urmă cu ani de zile, dar Garda de Mediu Tulcea şi Direcţia Sanitar Veterinară Tulcea nu au vrut să vadă ce se întâmplă aici. Dezastrul, produs sub nasul autorităţilor, este demonstrat de imaginile obţinute prin aplicaţia GOOGLE EARTH. Dacă în 2004 imaginile ne înfăţişează în vecinătatea incineratorului o zonă verde, în 2020 totul era arid, nici urmă de vegetaţie.
La nivelul Gărzii de Mediu este în desfăşurare o cercetare disciplinară pe marginea celor sesizate la Smârdan. Am cerut toate documentele de la Garda de Mediu Tulcea. De asemenea, am cerut sprijinul Apelor Române pentru a se preleva probe şi aşteptăm rezultatul lor.
Marioara Gătej, şeful Gărzii Naţionale de Mediu
Instituţiile statului sunt anchilozate
Ancheta în acest caz ar trebui să restructureze din temeli atât ANSVSA, cât şi Garda Naţională de Mediu. DSVSA Tulcea a avut în permanenţă un medic veterinar care a supravegheat procesul de incinerare a oilor, dar din cauza timpului prelungit de ardere, acesta nu a putut supraveghea permanent procesul, declara directorul DSVSA Tulcea, Mitică Tuchilă. Evident, se pune întrebarea de ce nu au fost alocaţi mai mulţi medici veterinari pentru supravegherea operaţiunii având în vedere amploarea ei şi faptul că ea era parte a unui dosar penal deschis după răsturnarea navei Queen Hind. Pe de altă parte, este cel puţin suspectă constatarea inspectorilor de mediu care, deşi au fost la faţa locului în urma sesizărilor primite, pur şi simplu scriu în Nota de constatare înregistrată sub numărul 353/22.12.2020 la Garda Naţională de Mediu, Comisariatul Judeţean Tulcea: „La faţa locului s-a constatat că pe terenul proprietate a SC Agromar SRL, în suprafaţă de 7 ha, din vecinătatea SC Cazacioc & Co SRL sunt depozitări de deşeuri necontrolate din categoria municipal (gunoi de grajd, folie, plastic, saci de rafie etc.)”. Chiar aşa să nu li se părut nimic suspect? Să nu sesizeze că pe teren erau săpate gropi, mai ales că pe data de 22 decembrie 2020, când cei doi inspectori au verificat reclamaţiile la faţa locului, terenul nu era acoperit cu zăpadă. Nici măcar mirosul greu din zonă nu l-au perceput? Greu de crezut.
Pentru serviciile de dezeşuare şi ranfluare a navei, scoatere şi neutralizare a încărcăturii din interior, Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa a semnat, pe 14 ianuarie 2020, cu Grup Servicii Petroliere, un contract de 4 milioane de euro, echivalent în lei. Subcontractor al acestui contract era firma Cazacioc & Co SRL, din localitatea Smârdan, judeţul Tulcea, ea urmând să se ocupe de incinerarea cadavrelor. Pentru această operaţiune firma a primit 1,5 milioane de euro.
26 de transporturi s-au făcut pentru a aduce leşurile ovinelor de pe nava eşuată Queen Hind la incineratorul de la Smârdan.
Supraîncărcarea navei a dus la răsturnarea ei
Răsturnarea navei Queen Hind, sub pavilion Palau, încărcată oficial cu 14.600 de oi, a scos la suprafaţă grave deficienţe legate de exporturile de animale vii care pleacă din România. Neoficial, se vorbeşte că în jurul acestor transporturi care încalcă normele europene în domeniu, se învârt milioane de euro negri, iar în timp a fost construită de importatorii arabi o adevărată mafie a cărei regulă de aur, tăcerea, este respectată cu sfinţenie chiar şi de oamenii statului român puşi să vegheze asupra respectării legii. Imediat după eşuarea navei autorităţile s-au grăbit să afirme că ea îndeplinea condiţiile de transport, iar încărcarea animalelor s-a făcut sub atenta supraveghere a medicilor veterinari oficiali. O minciună sfruntată, după ce operaţiunile de ranfulare a navei au scos la iveală grave încălcări ale legii. În primul rând, nava avea punţi duble, construite fără autorizaţie, pentru ca pe ea să fie încărcate mai multe animale decât ar fi permis capacitatea normală. Ancheta procurorilor legată de acest caz este încă în desfăşurare.
