Circ la ultima şedinţă CPUN

Acum 20 de ani, în sediul din Dealul Mitropoliei al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională avea loc ultima şedinţă a "miniparlamentului" de după Revoluţie. Începând din luna februarie avuseseră loc şapte sesiuni plenare, în care s-au adoptat 68 de decrete-legi privind problemele cele mai "arzătoare" ale momentului.

Şedinţa a început prin tradiţionala întârziere. După ce totuşi delegaţii partidelor din CPUN au reuşit să se strângă de pe holuri în sala dezbaterilor, lucrările nu puteau începe din cauza vacarmului provocat de vociferările participanţilor. La microfon a luat cuvântul Ion Iliescu, care a făcut apel la calm, îndemnându-i pe cepeunişti să dea dovadă de "stimă, respect reciproc şi civilizaţie".

Ordinea de zi a întrunirii a fost mai mult decât ambiţioasă - discutarea ultimelor 25 de decrete adoptate de Biroul Executiv. Legile rămăseseră restante într-un număr aşa de mare, întrucât CPUN-ul nu se mai întâlnise în sesiune plenară din 24 aprilie. Pentru a nu prelungi la nesfârşit şedinţa, o parte a audienţei, prin vocea deputatului Lazăr, a cerut sistarea dezbaterilor legislative. În opinia sa, viitorul Parlament ales pe 20 mai avea destul timp la dispoziţie să le adopte...

Următorul moment tensionat al discuţiilor a fost cauzat de intervenţia PNŢ-istului Ion Diaconescu. Aflat la microfon, a anunţat audienţa că delegaţii partidului său părăsesc CPUN-ul, din cauza "terorii campaniei electorale" şi refuzului de dialog cu tinerii din Piaţa Universităţii.

Controversele pe tema protestelor din Piaţa Universităţii au continuat însă şi după plecarea ţărăniştilor de la şedinţă. Pata de culoare a fost intervenţia unui anume colonel Rădulescu. Acesta s-a declarat surprins de unele lozinzi din Piaţă, precum "Cine-a stat cinci ani la ruşi nu gândeşte ca şi Bush". El propunea o contralozincă: "Cine-a stat mulţi ani la John nu poate gândi ca Ion!".

În dezbaterea privind Piaţa Universităţii a intrat la un moment dat şi Ion Iliescu, care tocmai îi "botezase" golani pe manifestanţi. El a propus alcătuirea unei delegaţii a CPUN care să discute cu tinerii, iar sugestia sa a fost aprobată de plen. Legat de revendicările manifestanţilor din Piaţă, Ion Iliescu a ţinut să arunce câteva "săgeţi".
Astfel, preşedintele CPUN a spus că restricţiile propuse de punctul 8 al Declaraţiei de la Timişoara aveau caracter "antidemocratic şi ceauşist".

Un alt episod de impas al şedinţei a fost supunerea la vot a lecturării unor rapoarte privind evenimentele politice şi sociale din ultima vreme. Ministrul de Interne, Mihai Chiţac, pregătise o dare de seamă referitoare la protestele opoziţiei din ianuarie-februarie, soldate cu venirea minerilor la Bucureşti. Procurorul general Gheorghe Robu era aşteptat cu raportul privind situaţia celor arestaţi în zilele Revoluţiei. Ion Mânzatu, vicepreşedinte al CPUN, pregătise o sinteză referitoare la evenimentele de la Târgu-Mureş din martie.

Membrii plenului au decis cu majoritate de voturi ca aceste rapoarte să nu fie citite, urmând să fie făcute publice pe alte căi. În urma votului negativ, Gabriel Andreescu (independent) şi Constantin Ticu Dumitrescu (preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politic din România) s-au retras de la şedinţă.

Dezbaterile în contradictoriu nu s-au oprit aici însă! Deşi mai erau câteva zile până la alegeri, unii membri ai CPUN solicitau încă amânarea scrutinului. După ce s-au înţeles totuşi că alegerile erau absolut necesare, deputaţii au intrat într-o altă polemică - amânarea alegerilor prezidenţiale numai. Motivul: România nu avea o Constituţie nouă pe care preşedintele ales să jure! Soluţia a venit tot din sală - să jure pe Biblie.

Nu mai puţin năstruşnică a fost şi o altă propunere - alegerile să fie "aranjate", astfel încât nici un partid să nu ocupe mai mult de o treime din locurile Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Şedinţa s-a prelungit până noaptea târziu, la 23:25. În multe momente ale sale, vorbitorii la tribună au lăsat deoparte propunerile legislative, aruncându-se în discursuri electorale, că tot era televiziunea acolo şi filma. Totuşi, la finalul zilei s-au putut contabiliza unele proiecte de legi adoptate de plen, care priveau: redobândirea cetăţeniei române; îmbunătăţirea condiţiilor pentru ocrotirea, educarea şi pregătirea profesională a copiilor şi tinerilor cu deficienţe fizice sau intelectuale; camerele de comerţ şi industrie; modificarea şi abrogarea unor prevederi din Legea 3/1988 privind contractele economice; majorarea pensiilor avocaţilor; participarea României la unele tratate internaţionale; decretul-lege privind Radioteleviziunea Română etc.