Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Dacă unele ONG-uri care au făcut „carieră” în timpul protestelor neautorizate din Piața Victoriei, pe vremea guvernelor PSD, sunt îngrijorate de majorarea pedepselor pentru tulburarea liniștii publice, un aspect mult mai interesant al propunerilor legislative a „scăpat” de ochiul vigilent al societății civile. Proiectul introduce orice categorie de militar pe lista persoanelor împotriva căreia un civil poate săvârși infracțiunea de ultraj. Este vorba atât despre pompieri, jandarmi, personal MAI sau MApN, precum și ofițeri de informații din SRI, SIE sau cei de la SPP, STS și alte structuri. Mai mult, se majorează cu o jumătate pedepsele aplicate infracțiunilor, dacă ele sunt săvârșite împotriva unui judecător sau a unui procuror. Legea vine, însă, și cu o clarificare a prezumției de legitimă apărare, în sensul că, dacă, până acum, ea putea fi justificată, în cadrul unui proces penal, pentru înlăturarea unui pericol iminent petrecut pe proprietatea privată, noua formulare vizează și înlăturarea unei stări de pericol în spațiul public. Apare și o nouă „armă” nelegală folosită de infractori la comiterea faptelor cu violență - animalul de companie.
Una dintre cele mai spectaculoase modificări pe care premierul Nicolae Ciucă împreună cu ministrul de Interne, Lucian Bode, în calitate de senator, respectiv de deputat, vor să le aducă prevederilor Codului penal se referă la exonerarea de răspundere penală în caz de legitimă apărare. În proiectul de lege depus, cei doi introduc o nouă situație care poate fi prezumată drept legitimă apărare. Astfel, în forma actuală, articolul 19 prevede că este în legitimă apărare persoana care săvârșește fapta pentru a înlătura un atac material direct, imediat și injust, care pune în pericol persoana sa, a altuia, drepturile acestora sau un interes general, dacă apărarea este proporțională cu atacul. Însă, această legitimă apărare trebuie să întrunească anumite condiții, cum ar fi „pătrunderea unei persoane într-o locuință, încăpere, dependință sau loc împrejmuit ținând de acestea, fără drept, prin violență, viclenie, efracție sau alte asemenea modalități ori pe timpul nopții”.
Ei bine, noul proiect de lege introduce, ca legitimă apărare, și respingerea „atacului săvârșit în public, fără drept, de către o persoană având asupra sa o armă de foc sau obiecte, dispozitive, substanțe sau animale ce pot pune în pericol viața, sănătatea ori integritatea corporală”.
Nicolae Ciucă și Lucian Bode motivează necesitatea acestei modificări prin aceea că „trebuie arătat că spațiul public trebuie să reprezinte un spațiu de siguranță al tuturor, iar prezența unor persoane înarmate în acest spațiu este de natură induce o stare de temere și de neliniște”. „Prezumția de legitimă apărare nu are o valoare absolută, aceasta putând fi răsturnată prin mijloace de probă pe parcursul procesului penal. Cu toate acestea, ea asigură o protecție celor care se conformează conduitei general acceptată de societate și acționează în spațiul public fără a purta asupra lor arme sau obiecte periculoase”, mai arată cei doi în expunerea de motive.
Acțiunea penală, pusă în mișcare fără plângerea prealabilă
Mai departe, inițiativa legislativă în discuție introduce o nouă literă, „I”, la alineatul 1 al articolului 189, care se referă la incriminarea infracțiunii de omor calificat. Se introduce aici criteriul prin care un autor „profită de starea vădită de vulnerabilitate a persoanei vătămate, datorată vârstei, stării de sănătate, infirmității sau altor cauze”. Se invocă, astfel, că „faptele de violență au un pericol social sporit în aceste circumstanțe.
Un alt punct al proiectului de lege vizează infracțiunea de vătămare corporală cu intenție, infracțiune care este pedepsită, conform formei în vigoare a Codului penal, cu închisoarea de la 2 la zece ani. Inițiativa legislativă introduce două noi alineate la articolul 193, în sensul că, pe de o parte, limitele special ale pedepsei se majorează cu o treime atunci când victima se află în îngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul făptuitorului, atunci când victima este un minor, când fapta este săvârșită în public sau pe de altă parte, dacă făptuitorul are asupra sa o armă de foc, un obiect, un dispozitiv sau un animal ce pot pune în pericol viața și integritatea corporală a persoanei. În aceste cazuri, acțiunea penală poate fi pusă, conform proiectului de lege, în mișcare din oficiu, fără a mai fi nevoie de plângerea prealabilă.
Inițiatorii arată în expunerea de motive că, „în unele cazuri, faptele comise în public au fost precedate de fapte de instigare publică prin folosirea unor platforme sociale, atât prin mesaje, dar mai ales prin imagini și clipuri video”.
Încăierările și hărțuirea minorilor, pedepsite mult mai aspru
Și încăierările urmează să fie pedepsite mult mai ușor și mai aspru, dacă acest nou proiect de lege va fi adoptat de Parlamentul României. Articolul 198, alineat 1 Cod penal incriminează participarea la o încăierare, între mai multe persoane, aplicând, în prezent pentru ea pedeapsa cu închisoarea de la trei luni la un an sau amenda.
Forma propusă modifică aceste limite de pedeapsă de la 6 luni la trei ani de închisoare, fără a putea fi aplicată doar o amendă.
Mai departe, se are în vedere și articolul 208 Cod penal, în care este introdus un nou alineat 4, care prevede că „dacă faptele sunt săvârșite asupra unui minor, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime”. Este vorba despre infracțiunea de hărțuire, care, în forma actuală, este pedepsită cu închisoarea de la 3 la șase luni sau amendă și vizează fapta celui care, în mod repetat, urmărește, fără drept sau fără un interes legitim, o persoană ori îi supraveghează locuința, locul de muncă sau alte locuri frecventate de către aceasta, cauzându-i o stare de temere, precum și efectuarea de apeluri telefonice sau convorbiri prin mijloacele de transmitere la distanță care, prin frecvență sau conținut, îi cauzează o temere unei persoane.
Autorii propunerii de modificare susțin că „starea de minoritate a victimei oferă un avantaj agresorului, de care acesta profită și care alege să procedeze la hărțuirea unui minor, conștient fiind de capacitatea limitată de reacție și de apărare a acestuia”.
Metamagistrații devin și supravictime. Ultrajul judiciar înseamnă pușcărie mai mare pentru făptuitor
De departe, însă, cea mai controversată modificare pe care Nicolae Ciucă și Lucian Bode vor să o opereze la Codul penal vizează infracțiunile de ultraj (ultraj contra autorității sau ultraj judiciar). Se elimină orice posibilitate de pedepsire cu amendă și va funcționa, în aceste cazuri, doar pedeapsa cu închisoarea.
Inițiatorii explică, în expunerea de motive, că „atunci când violența este îndreptată împotriva celor chemați să protejeze victimele, să impună respectarea legii, menținerea unui climat adecvat de conviețuire ori înfăptuirea justiției, se observă că implicațiile depășesc cu mult planul individual și se răsfrâng asupra capacității statale și a autorităților publice”. În acest sens, scriu cei doi parlamentari liberali, „se impune eliminarea amenzii ca sancțiune în cazul infracțiunilor de ultraj și de ultraj judiciar”.
Ciucă și Bode argumentează că, „având în vedere pericolul social abstract ridicat al faptei, calitatea subiectului activ al infracțiunii (cei chemați să protejeze comunitatea), precum și consecințele unor astfel de fapte, care afectează capacitatea statului de intervenție și conceptul de autoritate publică, posibilitatea aplicării amenzii nu mai este proporțională, această pedeapsă nefiind de natură a sancționa corespunzător astfel de abateri”.
Militarii și ofițerii de informații devin subiecți pasivi ai infracțiunii de ultraj
Nu doar că se elimină amenda, dar se lărgește și categoria persoanelor care pot fi ultragiate din punct de vedere penal. În același document, se invocă faptul că „de asemenea, în contextul noului mediu de securitate, o altă categorie de apărători ai cetății necesită o protecție juridică aparte – militarii. Apreciem necesitatea extinderii reglementării actuale de ultraj, prin includerea tuturor categoriilor existente, nu doar a jandarmilor. Această calitate de militar este deținută de personalul MAI (Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, Departamentul pentru Situații de Urgență), de personalul MApN, precum și din cadrul celorlalte instituții din sistemul național de apărare, ordine publică și securitate națională”.
Astfe, conform modificărilor propuse a fi aduse articolului 157 Cod penal, orice faptă comisă asupra unui polițist, jandarm sau militar, precum și asupra personalului silvic învestit cu exercițiul autorității publice, aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în legătură cu exercitarea acestor atribuții se sancționează cu pedeapsa cu închisoarea prevăzută de lege pentru acea infracțiune, „ale cărei limite se majorează cu o treime”.
De asemenea, se umblă și la alineatele 1 și 2 ale articolului 279 Cod penal, în sensul că „amenințarea, lovirea și alte violențe, vătămarea corporală, loviturile sau vătămările cauzatoare de moarte sau omorul, săvârșite împotriva unui judecător sau procuror aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu se sancționează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infracțiune, ale cărei limite special se majorează cu jumătate”.
De asemenea, „săvârșirea unei infracțiuni împotriva unui judecător sau procuror ori împotriva bunurilor acestuia, cu scop de intimidare sau de răzbunare se sancționează cu pedepsele cu închisoarea prevăzute de lege, ale cărei limite special se majorează cu o jumătate”.
Posibila modificare a pedepsei pentru tulburarea liniștii publice neliniștește serios comunitatea ONG-istă
„Noile modificări incriminează mai ferm infracțiunile cu un puternic impact emoțional și social și sporesc gradul de protecție și siguranță pentru cetățean”, a precizat ministrul de Interne, Lucian Bode, unul dintre cei doi autori ai proiectului de lege. Acesta a adăugat că „am făcut modificări și am schimbat abordarea în ceea ce privește fapta de tulburare a ordinii și liniștii publice pentru care am majorat limitele pedepsei cu închisoarea de la 1 an la 5 ani și am introdus elemente agravante care justifică creșterea limitelor pedepsei cu închisoarea între 2 și 7 ani”.
Ei bine, această ultimă propunere a creat majore neliniști în rândul ONG-urilor participante la protestele de stradă din epoca „Dragnea”. Spre exemplu, Grupul ONG-uri pentru Cetățean, organizație în care regăsim, printre altele, Dexonline, ActiveWatch, Miliția Spirituală, Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile – FDSC sau Expert Forum, este de părere că „PNL dorește restricționarea adunărilor publice” și că proiectul este „un plagiat după PSD”.
Cel mai mult, ONG-urile sunt alarmate de modificarea articolului 371 din Codul penal, cu privire la infracțiunea de tulburare a ordinii publice, cerând Parlamentului să nu viteze această propunere și arătând un scenariu posibil, care le îngrozește: „Un grup de cetățeni enervați se strâng în fața Guvernului și urlă în gura mare: «Jos! Huo! La pușcărie, mafioților! Ciucă anchetat! Bode e un hoț!» și altele asemenea, lucruri ce se strigă de obicei la un protest. Analiza autorităților: – urlă, deci tulbură liniștea publică; – amenință cu pușcăria și aduc atingeri grave demnității cetățenilor Ciucă și Bode; – sunt doi sau mai mulți. Concluzia: închisoare de la 2 la 7 ani”. Comentariile sunt de prisos.
