x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Condamnat la moarte după 35 de ani

0
Autor: Andreea Tudorica 07 Mai 2009 - 00:00
Condamnat la moarte după 35 de ani


O sentinţă de condamnare la moarte din 1974 este menţinută în anul 2009 de trei complete de judecată de la trei instanţe diferite. Eroare judiciară, greşeală procedurală sau un caz încurcat în iţele unei justiţii care dintr-un motiv sau altul a întârziat să facă lumină? Constantin Răuţă este singurul român aflat în viaţă pe numele căruia mai figurează încă o condamnare la moarte.



Constantin Răuţă a absolvit Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii în anul 1966. Un student eminent. Lucrează ca proiectant la IPROCHIM Bucureşti, apoi la Centrul de Calcul al Ministerului Chimiei. În 1968 obţine două burse prin concurs organizat de UNESCO, una în Italia şi o alta în Franţa, dar nu i se aprobă paşaportul. Primeşte, însă o ofertă: bursă contra angajamentului la Serviciul de Spionaj. Răuţă condiţionează încadrarea sa de plecarea la specializare şi acceptă.

Este transferat la Direcţia Tehnică a DIE, primind un grad militar şi un nume conspirativ. În anul 1971 intră în rândul cadrelor active ale Ministerului de Interne şi este repartizat la M-500 în calitate de şef la compartimentul Depistări, pază, alarmă. În 1972 este trimis cu bursă ONUDI la specializare în Italia. După o lună şi jumătate de la sosirea lui Răuţă la Roma, este rechemat în ţară, adus sub escortă şi anchetat, fiind suspectat de pactizarea cu "duşmanul" NATO. După mai multe interogatorii, suspiciunile se dovedesc a fi false, dar Răuţă este ţinut în continuare sub supraveghere, în diferite misiuni de încercare, şi este scos dintre cadrele active ale UM 0920.

În acest moment intervine generalul Ioan Mihai Pacepa, un apropiat al lui Răuţă care-l include în echipa DIE, care pregătea vizita oficială a lui Ceauşescu la Washington. La două zile după sosirea în Statele Unite, la 25 noiembrie 1973, Răuţă cere azil politic. "Decizia de a rămâne în lumea liberă şi de a mă bucura de drepturile fundamnetale ale omului am luat-o însă cu mult timp înainte, atunci când mi s-a condiţionat eliberarea paşaportului pentru a merge la studii cu o bursă UNESCO de acceptarea transferării de la Ministerul Chimiei la DIE, condiţie pusă mie personal de Nicolae Andruţa Ceauşescu, pe atunci şeful de personal la DIE", povesteşte Constantin Răuţă.

Când a ajuns la New York, Răuţă avea în valiza sa de serviciu şi un plic sigilat, do­cumente şi probe privind abuzurile regimului Ceauşescu, precum şi "dovezi ale duplicităţii lui Ceauşescu, care afişa «independenţa» public faţă de Moscova, dar în fapt lucra pe ascuns pentru URSS".
AZIL POLITIC
Scăpat de supravegherea constantă a "colegilor" de delegaţie, ia un taxi şi o "şterge" la o secţie de poliţie unde cere azil politic. Cu ajutorul a doi agenţi FBI sosiţi la secţia de poliţie, Răuţă se cazează la un hotel, unde spre miezul nopţii primeşte vizita lui Jay Kenneth Katzen, reprezentant al Statelor Unite la Misiunea din New York pentru ONU, însoţit de patru agenţi FBI. Acesta îi comunica lui Răuţă că preşedintele Nicolae Ceauşescu a ameninţat că anulează vizita lui la Casa Albă dacă nu i-l "livrează" pe Răuţă cu documentele lui cu tot.

Katzen i-a transmis, de asemenea, că preşedintele Nixon a decis că poate ră­mâ­­ne în SUA, dar că valiza sa de serviciu şi plicul sigilat vor trebui înapoiate au­to­ri­tă­ţilor de la Bucureşti. Henrty Kissinger, pe atunci secretar de stat, a declarat vali­za şi documentele "curier diplomatic", trebuind astfel returnate nedeschise la Bucureşti. "

Atunci am realizat că pentru Administraţia Nixon era, în 1973, mai important să-l primească şi să-l îm­bră­ţi­şe­ze pe Ceauşescu la Casa Albă decât pla­nul meu de a scoate familia mea din Ro­mâ­nia. (...) Mi-au trebuit 5 ani şi 9 luni de presiuni din partea multor senatori şi congresmani americani ca Administraţia Carter să reuşească să obţină eliberarea fostei soţii şi a copilului meu din Ro­mâ­nia, în schimbul unei promisiuni pentru o vizită oficială a fostului secretar de stat american Cyrus Vance în România", continuă povestea Constantin Răuţă.

După 1973, se hotărăşte lichidarea lui Răuţă, devenind un personaj deloc convenabil, ba, mai mult, deranjant prin pro­testele sale împotriva regimului co­mu­nist din faţa Casei Albe şi a Am­ba­sa­dei României la Washington, prin luările de cuvânt în faţa Congresului şi prin intervenţiile sale la Vocea Americii şi Europa Liberă.

După primirea azilului politic şi a dreptului de muncă, Constantin Răuţă este angajat prin concurs la cel mai mare centru de cercetări NASA, Goodard Space Flight Center din Maryland, unde lucrează timp de trei decenii.
"DUMNEATA EŞTI CONDAMNAT LA MOARTE"
În ianuarie 1990, Constantin Răuţă se duce la Consulatul român din Washington să ceară o viză pe paşaportul său de cetăţean american pentru a veni în România. "Am întrebat dacă există o condamnare împotriva mea.

Domnul Mihai Croitoru, care era atunci însărcinatul cu afaceri externe la Washington, a spus că nu există nici o condamnare, că sunt în continuare cetăţean român şi să aduc două fotografii şi mi se va elibera un paşaport de cetăţean român domiciliat în străinătate." Răuţă a bănuit de altfel că va fi o condamnare, aşa cum era obiceiul fostului regim, după o asemenea cerere de azil politic. Dar lui Răuţă nu i s-a comunicat niciodată sentinţa de condamnare la moarte, deşi dacă ar fi vrut să-l găsească l-ar fi găsit.

Tot când a mers la Consulat a menţionat că în timpul regimului Ceauşescu a scris Ambasadei din Washington că renunţă în semn de protest la cetăţenia "Republcii Socialiste". Consulul i-a spus că este cetăţean român în continuare, dacă nu a primit răspuns de aprobare a renunţării la cetăţenie. În a doua jumătate a anilor '90, când a cerut redobândirea apartamentului confiscat  din Drumul Taberei, "judecătoarea de la Sectorul 6, după ce am refuzat şpaga cerută prin avocata care mă reprezenta, mi-a spus în sala de judecată: «Dumneata eşti condamnat la moarte, de ce mai ai nevoie de apartament?»".

Aşa a aflat prima dată de existenţa unei sentinţe. Deşi a încercat de nenumărate ori să intre în posesia unei copii după condamnarea la moarte, nu a reuşit decât după anul 2000 şi după ce a plătit suma de 740 de dolari prin intermediul unui fost coleg de facultate, care cunoştea un procuror de la Parchetul Militar, şi astfel a obţinut o copie pe care acum o ţine înrămată şi care-i aminteşte zilnic că a lovit în regi­mul comunist.
Oficial, Răuţă nu a aflat niciodată de această condamnare. Nici înainte de 1989, nici de la guvernele de după 1989. Ba, mai mult, în 2005, când a aplicat pentru paşaport nou în România, a fost anunţat prin Adeverinţa nr. 09231, eliberată de Direcţia Generală de Paşapoarte, că cetăţenia română i-a fost anulată prin Decretul nr. 180 din martie 1990, decret semnat de preşedintele FSN, Ion Iliescu.  "Fără explicaţii sau anunţ în Monitorul Oficial", deşi în ianuarie 1990 primise un  paşaport temporar pe 6 luni, înlocuit în mai 1990 cu unul permanent, prelungit în 1995 pentru încă 5 ani, cu care a călătorit şi votat.

În 2000 primeşte un paşaport consular până în momentul în care putea să aplice în România la un paşaport nou. "Interesant este că după 1990 m-am întâlnit cu Ion Iliescu, cel care mi-a anulat cetăţenia, de trei ori la conferinţe ştiinţifice prezidate de preşedintele României. O dată chiar am luat prânzul o oră împreună, dar nu am ştiut atunci şi el nu a menţionat de ce mi-a anulat cetăţenia."

În Decretul nr. 180 din martie 1990, publicat în Mo­nitorul Oficial nr. 43 de la 29 martie 1990, se menţionează la articolul 1: "Se aprobă renunţarea la cetăţenia română a ce­tă­ţenilor români cu domiciliul în stră­i­nă­tate, care au îndeplinit for­ma­li­tă­ţi­le legale de renunţare la cetăţenia ro­mâ­nă la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României din străinătate până la data de 1 martie 1990". Adicătelea, cum ar veni, 15 ani Constantin Răuţă a trăit cu impresia că cetăţenia lui natală nu a fost anulată, deci că este român, ba, mai mult, i s-au eliberat documente cu care să dovedească acest lucru.
ODISEEA UNEI REVIZUIRI
În aprilie 2007, avocatul Cătălin Dancu cere Tribunalului Militar Teritorial Bucureşti revizuirea Sentinţei nr. 133/2 septembrie 1974, prin care Constantin Răuţă este condamnat la moarte şi confiscarea totală a averii pentru trădare prin transmitere de secrete.

Între timp, în martie şi octombrie 2000, alţi doi avocaţi solicită Parchetului General formularea unui recurs în anulare în ceea ce priveşte această sentinţă, cerere respinsă de procurori pe motiv că nu erau întrunite cerinţele art. 410 din Codul de procedură penală, cel care se referea la condiţiile de formulare a recursului în anulare. Între timp, în anul 2004, prin Legea 576 din 2004 , acest articol din Codul de procedură penală este abrogat.

Dar să revenim la cererea de revizuire de la Tribunalul Militar. În ianuarie 2008, completul de judecată condus de magistratul Mihai Hondor respinge ca nefondată cererea de revizuire, condamnarea rămânând astfel perfect valabilă. Atât Răuţă, cât şi avoca­tul său au reclamat faptul că procesul s-a judecat în lipsa lor, nefiind informaţi oficial de termenul  de judecată de la 21 ia­nua­rie. Astfel, este numit un avocat din oficiu. Acesta nu cunoştea cazul şi nu-l văzuse în viaţa lui pe Răuţă. "Mai mult, judecătorul Mihai Hondor a ţinut sentinţa nr. 5 din 2008 secretă, nu a comunicat-o nici mie şi nici Cabinetului Dancu până nu a pronunţat-o definitivă, în lipsa unui apel. Cum puteam apela ceva de care nu aveam cunoştinţă?!", spune Răuţă.

Nici Curtea Militară de Apel şi nici Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu au ţinut cont de motivele invocate de Răuţă pentru revizuirea sentinţei, astfel încât sentinţa a devenit definitivă, iar ultima soluţie a rămas Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Avocatul lui Răuţă a condamnat sentinţele completelor de judecată din România, susţinând că este inadmisibilă menţinerea unei condamnări la moarte dată de regimul comunist pe motive politice.

Surse judiciare, neutre şi neimplicate în judecarea cazului ne-au precizat că hiba este una procedurală. Atât timp cât Constantin Răuţă nu a fost înştiinţat oficial niciodată timp de 35 de ani că pe nu­mele său există o condamnare la moarte, avocatul ar fi trebuit să conteste mai întâi această decizie, prin recurs, în momentul în care ar fi aflat oficial, spun sursele. "Adică, cum să revizuieşti ceva care nu a fost contestat prin recurs din simplul motiv că inculpatul nu a ştiut de sentinţă. Dacă s-ar fi făcut recurs, atunci prin sen­tinţa judecătorilor s-ar fi constatat că pe­deapsa cu moartea nu mai există în Ro­mâ­nia şi nu mai era nevoie de cerere de revizuire."

Dacă este aşa, sentinţa ar fi trebuit contestată, oricând în aceşti 35 de ani, în 10 zile de la comunicarea oficială a sentinţei de condamnare la moarte. Dar Răuţă nu a aflat niciodată oficial. Pe de altă parte, în sentinţa judecătorului Hondor de la Tribunalul Militar se precizează că sentinţa din 1974 este definitivă prin nerecurare, emiţându-se astfel Mandatul de executare nr. 153/17 decembrie 1974. "Procedurile de citare şi comunicare a ho­­tă­rârii judecătoreşti s-au făcut la domiciliul inculpatului din România", se arată în decizia judecătorului Hondor. De aici tragem concluzia că autorităţile comu­nis­­te n-au mai crezut ca fiind necesară co­mu­ni­carea oficială şi au considerat sen­tinţa ca fiind definitivă prin necontes­ta­re. Singura instanţă care poate face lu­mină acum este Curtea Drepturilor Omului, instanţă la care Răuţă va apela "pentru că în România nu a găsit dreptate".
Citeşte mai multe despre:   special,   romania,   oficial ,   constantin,   ceausescu,   cetăţenia,   moarte,   rauta,   constantin răuţă,   condamnare

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Pentru evitarea gastritelor, mai puţine mezeluri și conserve

Pentru evitarea gastritelor, mai puţine mezeluri și conserve
Auzeai pe buzele multor oameni tânguirea: „Mă doare, mă supără stomacul, am gastrită”! Cu implementarea investigaţiei endoscopice, cu acea cameră video, s-au limpezit multe diagnostice în bolile digestive....

Legea carantinei pune instanțele într-o situație ingrată: dau drumul pe stradă la infectați sau țin arestate medical persoane sănătoase

Legea carantinei pune instanțele într-o situație ingrată: dau drumul pe stradă la infectați sau țin arestate medical persoane sănătoase
Galerie Foto Internarea cu forța, în unitățile sanitare sau în locațiile afiliate acestor unități medicale, prevăzute în noua lege privind carantina și izolarea, mult lăudată de Guvern și de președinte, încalcă...

Situația măștilor pentru nevoiași va fi tranșată de instanță la 10 zile după expirarea celei de-a treia lună de stare de alertă

Situația măștilor pentru nevoiași va fi tranșată de instanță la 10 zile după expirarea celei de-a treia lună de stare de alertă
Achiziția pe care Ministerul Sănătății este obligat să o facă, prin lege, privind măștile ce trebuie să fie puse, gratuit, la dispoziția categoriilor vulnerabile din punct de vedere fianciar, va fi tranșată...

Cei cu gută trebuie să evite carnea roşie, tânără, organele și mezelurile

Cei cu gută trebuie să evite carnea roşie, tânără, organele și mezelurile
Există boli care atacă articulaţiile degetelor, cum sunt poliartrita reumatoidă, dar şi guta. Celebra artistă Edith Piaf avea degetele atât de deformate, strâmbe ca nişte vreascuri, încât strângea în palmă...

Arestarea medicală a președintelui CJ Giurgiu, desființată de judecători. Instanța consideră carantinarea acestuia nelegală și netemeinică

Arestarea medicală a președintelui CJ Giurgiu, desființată de judecători. Instanța consideră carantinarea acestuia nelegală și netemeinică
Galerie Foto Motivare devastatoare a Judecătoriei Giurgiu împotriva măsurilor instituite de Direcția de Sănătate Publică Giurgiu împotriva președintelui Consiliului Județean Marian Mina. Acesta a fost plasat, pur și simplu...

Guvernul a prins „soldurile”: își cumpără măști la jumătate de preț față de cele pentru persoanele vulnerabile

Guvernul a prins „soldurile”: își cumpără măști la jumătate de preț față de cele pentru persoanele vulnerabile
Galerie Foto Membrii Palatului Victoria și-au asigurat stocurile necesare de măști de protecție facială, pentru două luni, de la o companie pe care premierul Ludovic Orban a vizitat-o la debutul stării de alertă și care,...

Judecătorii eliberează primii pacienți „arestați” în spitale

Judecătorii eliberează primii pacienți „arestați” în spitale
Galerie Foto Cel puțin trei judecătorii, din trei județe diferite, au dispus punerea în libertate a persoanelor carantinate ilegal, prin decizii ale Direcției de Sănătate Publică, motivarea hotărârilor instanțelor fiind...

După scoaterea vezicii biliare, omul poate mânca orice

După scoaterea vezicii biliare, omul poate mânca orice
Galerie Foto Mulţi oameni şi-au găsit un vinovat de serviciu pentru neplăcerile digestive: bila. Care este adevărul despre vezica biliară ne explică profesor doctor Nicolae Iordache, de la Spitalul „Sfântul...

Gheorghe Smeoreanu, autorul romanului „Regele și regina sistemului solar”: „Niciodată omenirea nu a citit cărți, a citit doar elita omenirii”

Gheorghe Smeoreanu, autorul romanului „Regele și regina sistemului solar”: „Niciodată omenirea nu a citit cărți, a citit doar elita omenirii”
Galerie Foto La începuturile democrației, scriitorul Gheorghe Smeoreanu devenea primul patron al unui ziar privat din România - Curierul de Vâlcea. De fel plimbăreț, ajuns în cele mai exotice locuri ale lumii, acesta își...

Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava, preluată ilegal, scoasă la mezat la fel de ilegal

Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava, preluată ilegal, scoasă la mezat la fel de ilegal
Exploatată zeci de ani de sindicatele apărute după 1990, Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava a fost lăsată în paragină. În loc să spună ce au făcut cu banii obţinuţi din activităţile desfăşurate...

Cel mai mare sector din București, filmat pentru serviciile secrete

Cel mai mare sector din București, filmat pentru serviciile secrete
Galerie Foto În toamna anului 2017, când, la nivelul societății românești, exista o dispută aprinsă cu privire la neconstituționalitatea protocoalelor de cooperare încheiate, în 2009 și 2016, de Parchetul General, DNA...

Campania de „pîrjolire” a turismului românesc

Campania de „pîrjolire” a turismului românesc
Secretarul de stat pentru Turism, Emil-Răzvan Pîrjol, a reușit, în timp record, să distrugă tot ce s-a făcut bine în ultimii ani pentru industria ospitalității. În timp ce Pîrjol se filmează pe șalupă,...

Lovitură de la justiție pentru Binomul Coldea-Kovesi, în dosarul în care este judecat soțul șefei DIICOT

Lovitură de la justiție pentru Binomul Coldea-Kovesi, în dosarul în care este judecat soțul șefei DIICOT
Galerie Foto Toate probele obținute de DNA, în 2015 și 2016, în baza colaborării fructuoase cu Serviciul Român de Informații, în dosarul “Carpatica”, în care, pe lângă Angela Toncescu, a fost trimis în judecată și...

Dublu exclusă din magistratură, Camelia Bogdan și-a făcut pierduți 245.000 de euro

Dublu exclusă din magistratură, Camelia Bogdan și-a făcut pierduți 245.000 de euro
Galerie Foto Grupul de Investigații Politice dezvăluie că, din conturile judecătoarei Camelia Bogdan, exclusă de două ori din magistratură, au dispărut, pur și simplu, 200.000 de euro. “Jurnalul” a descoperit, însă, c

Autostrăzile sunt în pană de ingineri. Absolvenții de Construcții, momiți cu salarii de 4.500 lei net

Autostrăzile sunt în pană de ingineri. Absolvenții de Construcții, momiți cu salarii de 4.500 lei net
Galerie Foto S-a pornit un adevărat heirup pe şantierele patriei, iar CNAIR face angajări, în anul electoral 2020, dar drama lucrărilor nefinalizate la timp continuă. Mai-marii CNAIR recunosc că sunt la mâna constructorilor...
Serviciul de email marketing furnizat de