Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
La nivel mondial, 3 din 4 respondenți ai unui sondaj care a acoperit 33 de țări se așteaptă ca prețurile să crească mai rapid decât veniturile populației. Românii se situează în topul națiunilor celor mai îngrijorate de fenomenul inflației, chiar dacă indicele prețurilor de consum este depășit sensibil în alte țări față de nivelul anunțat de statistică.
Studiul IPSOS citat arată că niveluri de îngrijorare peste media națională se înregistrează în rândul românilor cu educație superioară (93%), respectiv al celor cu vârste cuprinse între 35-49 de ani (92%). Pentru a compara gradul de „sperietură” față de creșterea prețurilor, niveluri similare de îngrijorare le manifestă cetățenii din Rusia (88%), Chile (85%) sau Olanda (85%).
Inflația, inamic public fără frontiere
Cifrele sunt interesante și arată un „specific național” în cazul României, diferit de percepția pe care o degajă reportajele televiziunilor ce rup emisiile pentru a da „pulsul pieței” din Obor. În regim de breaking news, aflăm de la pensionari că prețurile sunt prea mari față de venituri, între sărăcia degajată și spectrul foametei generalizate fiind o corelație logică indusă de reporteri. Sondajul de referință arată însă că populația activă și oamenii cu studii mai ridicate, deci și cu venituri mai mari, sunt într-o mai mare măsură îngrijorați de scumpete. La fel ca românii reacționează în fața tarabelor și rușii, aflați în război și cu economia aflată sub sancțiuni generalizate, dar și chilienii, confruntați cu mari turbulențe sociale în 2022. Dacă îi băgăm în aceeași oală și pe olandezi, care trăiesc într-o țară cu mare potențial economic, netulburată de războaie, unde calmul se poate instala cu canabis dat la liber, la colțul străzii, discernem o caracteristică generală a reacției populației din diferite țări față de „atacul la portofel”. Indiferent de motive, continent, stabilitate, inflația a devenit inamicul public nr. 1.
PLAFONAREA PREȚURILOR NU ESTE SOLUȚIA
Ungaria a sărit cu inflația peste cele mai negre prognoze. În ianuarie 2023, indicele de prețuri a ajuns la 25,7%, nivelul record al ultimilor 27 de ani. Prețurile la alimente au crescut în ultimul an cu 44%, iar costurile pentru energie ale unei gospodării sunt mai mari cu 52,4%. Guvernul Orban a trecut la măsuri drastice pentru calmarea pieței, introducând plafonări de prețuri la produse de bază. Chiar dacă Ungaria a beneficiat în continuare de gaz și petrol din Rusia, prețurile la energie au avut efect de antrenare pentru celelalte produse. Plafonările au provocat rapid dispariția unor produse de consum, ceea ce a creat alte probleme, accentuând pauperitatea și necesitatea suplimentării ajutoarelor sociale. Pierderile suferite de comercianții și producătorii plafonați au fost transferate de aceștia în produsele cu prețuri variabile, ceea ce a antrenat spirala inflației. Populația din Ungaria este canalizată să răspundă la sondaje prin răspunsuri induse, cum este întrebarea falsă „Sunteți de acord cu sancțiunile care provoacă creșterea prețurilor la alimente?” . Ca atare, susținătorii lui Victor Orban, majoritari, cred, în proporție de 85 %, că sancțiunile ordonate de la Bruxelles sunt responsabile de creșterea prețurilor la alimente, iar 75 % plasează cauza în deprecierea forintului.
Calmarea prețurilor la energie, efect slab
În dinamica inflației, prețurile la energie au fost considerate motorul creșterii accelerate a prețurilor. În România, conform Rapoartelor succesive ale băncii centrale privind starea inflației, costurile cu energia „asigurau” până la trei sferturi din creșterea de prețuri. Chiar dacă prețurile la energie au fost blocate și s-au acordat subvenții la facturi pentru populație, efectul acestora se resimte gradual, inflația intrând pe un trend ușor descrescător. Abia spre trimestrul 4 /2023 se preconizează, conform proiecției BNR, intrarea pe inflația cu o singură cifră. De remarcat că România a ieșit din plutonul țărilor cu inflația cea mai înaltă. În trimestrul 4 /2022, rata anuală a inflației după indicele de prețuri de consum a intrat „pe un platou”, cum apreciază BNR, coborând la 15,1 % în ianuarie 2023.
Citește pe Antena3.ro
Prognozele interne, cu optimism temperat al BNR, se bazează pe reducerea cotațiilor la materiile prime pe piețele internaționale: după vârfurile din aprilie-octombrie 2022, energia, metalele de bază, mărfurile agroalimentare, îngrășămintele au scăzut sensibil. La fel, în România, conform datelor statistice, prețurile producției industriale au scăzut per total, dar se mențineau în decembrie 2022 la capitolul bunuri de consum și în industria alimentară la un nivel crescător și, respectiv, staționar.
„Piețele internaționale ale materiilor prime s-au detensionat, într-o anumită măsură, dar efectele indirecte de-a lungul lanțului intern de producție nu s-au epuizat”
Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, în Raport asupra Inflației 2023/
PĂPICA NE IA MULȚI BANI
Percepția directă asupra inflației este sondată nu doar emoțional, la tarabă sau la raftul magazinului. Cu cât ponderea produselor alimentare în bugetul familiei este mai mare, cu atât scumpirea acestora erodează traiul zilnic. În România, circa 30 % din coșul de consum este „ocupat” de bunurile alimentare, printre cele mai ridicate din UE. Potrivit unei analize făcute de prof. dr. Leonardo Badea, viceguvernator BNR, ponderea nu s-a schimbat în ultimii ani. Totodată, adaugă Badea, o parte semnificativă din alimentele procesate și consumate în România provin din importuri”, ceea ce aduce o componentă externă asupra inflației interne. În acest context, evoluția ratei anuale a inflației este influențată de elemente aflate în afara politicii monetare, de natura șocurilor de ofertă internă sau internaționale și a unor decizii administrative, precum și de măsuri fiscale.
Pe piața internă, după invazia Ucrainei s-au simțit puternic șocurile prețurilor la grâu, ulei de floarea-soarelui, îngrăsăminte chimice, toate reflectându-se în prețuri la alimente. Îngrijorarea, nu doar la București, ci și în Franța, Germania sau Spania, țări cu mare potențial agricol, este legată de menținerea unei dinamici accelerate a prețurilor la produsele alimentare. Conform publicației Les Echos, inflația anuală în Franța era în februarie 2023 la nivelul de 6 %, dar prețurile produselor alimentare aveau o rată anuală de peste 14,5 %. Publicația releva că situația pare anormală, pentru că prețul grâului a scăzut, la fel și energia și îngrășămintele. Responsabile sunt adaosurile mereu mai mari percepute de marii procesatori care aruncă vina pe lanțurile de magazine, în timp ce fermierii sunt ținuți cu profituri minime. Inflația alimentară riscă să prelungească fenomenul inflaționist și pot apărea, ca răspuns administrativ, măsuri de supraimpozitare a profiturilor, după modelul aplicat companiilor din energie.
