Crime fără cadavru, autori nepedepsiţi

"Cazul Elodia” e mai mult decât o poveste de alcov, cu amanţi şi amante, bani, excursii exotice şi mesaje de amor. Din punct de vedere juridic, acest caz reprezintă o provocare. Se poate condamna pentru o crimă, în lipsa cadavrului? Se poate, o demonstrează chiar jurisprudenţa din România.
Există însă multe cazuri în care, de la început, procurorii au preferat să închidă ochii în faţa unui omor, doar pentru că nu aveau cadavrul victimei. Şi nici prea multă conştiinţă...

"Riscam achitarea sau restituirea”

Badea Lucia Mihaela avea doar 3 ani şi 6 luni. La 2 martie 1991 fetiţa, care fusese răpită de tatăl ei, avea să dispară fără urmă. Un an mai târziu, tatăl recunoştea cum a ucis-o: a lovit-o, iar ea a căzut cu tâmpla de sobă. Cadavrul l-a îngropat pe câmp. Mărturisirea lui se corobora cu declaraţiile a două martore care participaseră la ascunderea cadavrului. S-a făcut şi reconstituirea faptei, dovadă sunt pozele de la dosar. Cadavrul nu a fost însă găsit, iar Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa a trimis dosarul la poliţie. Unde nimeni n-a mai făcut nimic, vreme de 7 ani. În august 2000, IPJ Constanţa a întocmit un referat, în care scrie, negru pe alb, că din cercetări şi din declaraţii "rezultă cu certitudine că infracţiunea de loviri şi vătămări cauzatoare de moarte a fost comisă de Badea Gheorghe, iar la ascunderea prin îngroparea corpului neînsufleţit al minorei au participat efectiv mama şi concubina autorului. (...) În cauză nu a fost începută urmărirea penală deoarece nu a fost găsit cadavrul victimei, fapt pentru care Badea Gheorghe, deşi îşi recunoaşte fapta, nu poate fi învinuit sau inculpat în cauză. Întrucât de la data comiterii faptei s-a scurs termenul de prescripţie de 8 ani urmează ca (...) dosarul să fie înaintat Parchetului dpl Tribunalul Constanţa cu propunerea de clasare a cauzei”. Dosarul a fost închis cu NUP (n.r. - neînceperea urmăririi penale).
În 2009, procurorul Traian Poenaru, cel care s-a ocupat de la început de acest caz, explica pentru Jurnalul Naţional: "Nu puteam să trimit dosarul în instanţă pentru că riscam achitarea sau în cel mai bun caz restituirea. Aici aveam doar declaraţiile lor, iar legea spune că declaraţiile trebuie coroborate cu alte mijloace de probă. Dacă nu s-a găsit cadavrul, n-ai cum să stabileşti dacă a fost o bătaie continuă sau un accident, trebuia să găsim şi cadavrul şi leziuni ca să putem proba omorul. În legislaţia noastră, recunoaşterea nu e regina probelor. Testul poligraf nu ne-a ajutat, ne-a spus doar că s-ar putea să aibă dreptate. Părerea mea e că cele două femei au declarat ce-au declarat, sugestionate de el. Pentru ce să-l trimit în instanţă, că instanţa-l trimitea înapoi”.
În mai 2007, Badea Gheorghe, care avea în cazier cinci infracţiuni comise cu violenţă, şi-a răpit un alt copil, un băieţel de 5 ani. Poliţia, cunoscându-i trecutul, s-a mobilizat şi l-a găsit imediat pe cel mic. Şi în acest dosar, în care Badea era cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de privare de libertate, soluţia a fost tot NUP. Badea Gheorghe este un om liber.

"Afirmaţiile făptuitorului nu se confirmă”

Petrică Ciucă e un criminal în serie care a ucis patru copii. Victimele lui, băieţi cu vârsta cuprinsă între 11 şi 13 ani, erau bătute, violate şi sugrumate. A fost trimis în judecată pentru două crime, atât cât s-au priceput să probeze anchetatorii... Criminalul a mărturisit şi cum a ucis un alt băiat de 13 ani, Popa Tudorel. A dat numele victimei, a descris exact hainele în care era îmbrăcat copilul (aceleaşi în care dispăruse de acasă), povestind că, în seara zilei de 8 ianuarie 2000, a mers cu el într-o canalizare situată în apropierea Spitalului Militar din Galaţi, unde au întreţinut relaţii sexuale şi că apoi l-a sugrumat cu mâinile, omorându-l. "În baza declaraţiilor inculpatului, s-a procedat la deplasarea la faţa locului, însă nu a fost descoperit cadavrul minorului Popa Tudorel”, se menţionează în actul de acuzare. "În consecinţă se va dispune disjungerea cauzei pentru a se continua cercetările în vederea descoperirii cadavrului numitului Popa Tudorel. Un exemplar al rechizitoriului se va trimite la IPJ Galaţi – Serviciul Judiciar, pentru a se continua cercetările în vederea descoperirii cadavrului numitului Popa Tudorel”.
"Numitul” Popa Tudorel nu a mai fost găsit niciodată. "Cercetările în vederea descoperirii cadavrului numitului” s-au rezumat la o nouă deplasare, în data de 12 august 2003, în canalizarea unde Ciucă mărturisise că ar fi abandonat trupul copilului. Deşi la prima cercetare la faţa locului aici nu se găsise nimic, de această dată "au fost descoperite fragmente de natură osoasă”. "Cu ocazia examinării medico-legală efectuată de către medicii legişti din cadrul Laboratorului de Medicină Legală Galaţi, s-a constatat că fragmentele de schelet descoperite la faţa locului sunt de natură animală. Pentru aceste considerente, concluzionăm că afirmaţiile făptuitorului nu se confirmă”, notează procurorul Virgil Luparu.
La un an şi 7 luni de la data la care Ciucă fusese trimis în judecată pentru cele două crime ce i-au fost imputate, Parchetului de pe lângă Tribunalul Galaţi închidea cu NUP cazul victimei Popa Tudorel. Petrică Ciucă a fost condamnat la 24 de ani de închisoare. În 2019, el poate cere eliberarea condiţionată.
(Cadavrul celui de-al patrulea copil a fost găsit lângă una din cele două victime pentru care Ciucă a fost condamnat. Despre băieţelul de 10-11 ani, rămas neidentificat, criminalul a spus că nu l-a ucis el. Iar anchetatorii l-au crezut pe cuvânt.)

Două fetiţe dispărute, un singur omor

Varga Ecaterina avea 8 ani. A dispărut la 29 aprilie 1998 din centrul satului Boghiş, judeţul Satu – Mare. După o lună şi jumătate, din acelaşi sat a disparut o altă fetiţă, Sabina Renata Meşterca (6 ani). Două zile mai târziu, la 14 iunie 1998, cadavrul Sabinei a fost găsit la marginea satului, într-un loc viran. Fetiţa fusese lovită, violată şi apoi sugrumată. În baza probelor existente şi a unei expertize genetice realizată în premieră naţională, în iunie 2001, de IML Craiova, criminalul, Otto Varadi, a fost trimis în judecată şi condamnat pentru uciderea Sabinei Meşterca.
Despre Varga Ecaterina nu s-a pomenit nimic, nici în actul de acuzare, nici în timpul cercetării judecătoreşti. Varadi n-a povestit că i-ar fi făcut ceva, cadavrul nu fusese găsit, prin urmare anchetatorii au preferat să ignore legătura dintre dispariţiile celor două fetiţe.
Otto Varadi a fost condamnat la 28 de ani de închisoare. Poate solicita să fie eliberat condiţionat după executarea a 3/4 din pedeapsă, adică în 2017.

Alte cazuri, în aşteptare

SIMON ANDREEA SIMONA (9 ani) a dispărut din Miercurea Ciuc în seara zilei de 15 decembrie 2005, la câţiva metri de casă. În iunie 2009, cazul a fost preluat de Parchetul General, iar în ianuarie 2010, Tiberiu Burcuţă, singurul suspect din acest caz, a fost pus sub învinuire pentru infracţiunile de lipsire de libertate şi omor calificat. Toate datele existente în dosar îl incriminează: declaraţiile lui contradictorii, existenţa unui mobil al crimei, lipsa unui alibi în noaptea de 15/16 decembrie 2005, faptul că a picat de patru ori testul poligraf. Deşi au fost efectuate căutări în împrejurimile oraşului, dar şi în lacul Frumoasa, unde suspectul sugerase că ar fi fost aruncat trupul victimei, cadavrul fetiţei nu a fost găsit.
Dosarul penal a fost instrumentat până acum, de trei procurori. Tiberiu Burcuţă e în continuare subcomisar de poliţie la IPJ Harghita. Are doi avocaţi. A trecut un an de la ultima lui audiere.
MOTAŞ ADRIANA ELENA (16 ani), a dispărut fără urmă din Bârlad într-o zi de marţi, 5 martie 2013. Câteva zile mai târziu, poliţiştii au aflat că ultimul care o văzuse pe Adriana e un cunoscut chirurg din oraş, Octavian Marcu, medic la Spitalul de Urgenţă Bârlad. El o cunoscuse pe fată în vara anului 2012, când i-a operat un furuncul. În septembrie, a avut-o din nou pacientă, pentru o apendicită. În faţa anchetatorilor, medicul a recunoscut că a întreţinut relaţii sexuale cu minora. În ianuarie 2013, adolescenta făcuse o întrerupere de sarcină, fiind operată de un medic, prieten cu Marcu. După dispariţia fetei, Marcu a depus o plângere prin care reclama că fata l-ar fi şantajat, cerându-i bani pentru a nu divulga relaţia lor. Însă de ea aflaseră, încă din septembrie 2012, atât soţia medicului, dar şi de colegii din spital.
O cameră de supraveghere video din zona liceului unde învăţa Adriana au surprins-o pe fată, în ziua dispariţiei, urcându-se în maşina medicului. În faţa probelor, el a declarat că a luat-o pe fată, i-a dat 2000 de RON şi a dus-o cu maşina în afara oraşului. "La un moment dat, a afirmat că ar fi predat-o la trei indivizi şi că ar fi dat suma de 4.000 de lei ca să-l scape de ea. Ulterior, chirurgul a revenit asupra acestei declaraţii şi a spus că a fabulat pe motiv că este labil psihic. Totuşi, într-o declaraţie scrisă existentă la dosarul de anchetă, medicul susţine că s-a gândit să plătească pe cineva ca să-l scape de adolescentă”, a declarat procurorul de caz, Alice Ruja, pentru Mediafax.
Chirurgul a fost inconstant în declaraţii şi a picat testul poligraf, la întrebările relevante cauzei. Însă el nu a fost nici măcar reţinut pentru 24 de ore.
La o lună de la dispariţia fetei, Parchetul de pe lângă Tribunalul Vaslui a deschis un dosar penal. În iulie, procurorul Alice Ruja coordona percheziţiile efectuate pe proprietăţile lui Octavian Marcu, declarând presei că el este principalul suspect. Apoi, în acest caz nu s-a mai întâmplat nimic notabil. Luna trecută, dosarul a fost preluat de Parchetul General.

Nu rataţi: Cum merg astăzi, unul după altul, în instanţe, cazurile "Elodia”