x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Criza locurilor în cămine, la început de an universitar

0
Autor: Ilarion Tiu 01 Oct 2010 - 00:00
Criza locurilor în cămine,  la început de an universitar Muzeul Universităţii din Bucureşti/
Vezi galeria foto


­La 1 octombrie 1990 a început primul an universitar de după căderea comunismului. Unele reforme fuseseră ini­ţi­ate încă din primăvară, prin depo­li­ti­zarea materiilor de curs. O dată cu noul an însă, învăţământul superi­or românesc a căpătat o nouă faţă, prin eliminarea principiului conform că­ru­ia planul de învăţământ se făcea în funcţie de necesităţile din pro­duc­ţie.



Aşadar, dacă pentru anul univer­si­tar 1989/1990 fuseseră scoase la concurs 22.000 de locuri, după se­si­u­nea de examinare din 1990 au fost îns­crişi aproximativ 40.000 de studenţi. S-au creat noi universităţi, Ro­mâ­nia ajungând să aibă 18 centre uni­versitare. În cadrul universităţilor s-au creat facultăţi noi - mai ales în do­meniul ştiinţelor umaniste -, precum şi specializări noi. Numărul studenţilor pe ţară a crescut şi prin de­ci­zia unor facultăţi cu profil uma­nist de extindere a anilor de studii de la patru la cinci.

Anul universitar a debutat cu scan­dalul avalanşei de contestaţii. Întrucât candidaţii picaţi nu mai erau obligaţi să se încadreze în producţie, ca în trecut, au încercat să forţeze no­ta prin solicitări de recorectare a lu­crărilor, în speranţa suplimentării lo­curilor. Într-o conferinţă de presă din 28 septembrie, oficialii Ministe­rului Învăţământului şi Ştiinţei sus­ţineau că numărul de contestaţii era nejustificat, deoarece universităţile aveau dreptul să stabilească liber ba­remul şi criteriile de selecţie, în baza noilor norme privind autonomia unive­rsitară. Nici profesionalismul ca­drelor didactice care corectaseră lu­crările nu putea fi pus sub semnul în­trebării, mai precizau funcţionarii ministerului, atâta vreme cât corpul profesoral fusese „epurat" de studenţi în lunile ulterioare Revoluţiei, conform criteriului valorii.

Într-un interviu pentru ziarul România liberă, Gheorghe Ştefan, ministrul Învăţă­mân­tului şi Ştiinţei, preciza că guvernanţii studiau mo­da­li­tăţile de scoa­tere a examenului de admitere, prin înscrierea studenţilor la facultate doar în baza examenului de bacalaureat. Însă înainte de a introduce aceas­tă reformă ar fi trebuit restructu­rat din temelii bacalaureatul. Din rata de promovabilitate de 90%, cât se în­re­­gistrase în 1990, pe viitor trebuiau să ia diploma aproximativ 30%! „Câţi merită", preciza mi­nistrul Ştefan.

Înainte să se gândească la proiectele de viitor, oficialii ministe­ru­lui aveau însă de rezolvat problema spinoasă a locurilor de cazare în că­minele studenţeşti. La 20 septembrie, asociaţiile studenţeşti din Capi­tală se reuniseră în Consiliul Convenţiei Studenţeşti, care avea re­pre­zentate zece instituţii de învăţământ su­perior. Organizaţiile studenţilor susţineau că exista un deficit de 9.000 de locuri de cazare, iar situaţia se afla la cunoştinţa ministerului încă din luna iulie. Toate acestea în timp ce unii bursieri străini beneficiau de condiţii de lux, locuind singuri în cameră şi, în plus, rotunjindu-şi veni­tu­rile prin bişniţă. Întrucât revolta contra studenţilor străini risca să esca­ladeze,

Consiliul Convenţiei Studenţeşti a atras de partea sa şi re­pre­zen­tanţi ai străinilor, care s-au desoli­darizat de colegii care se ocupau cu spe­cula, precum şi de cei care-şi cum­părau diplomele. Totuşi, ei au atras atenţia că nu toţi străinii veniţi la stu­diu erau plini de bani, unii trăind realmente din bursele oferite de statul ro­mân. De curând însă, Guvernul adop­tase o hotărâre prin care ram­bur­sau doar 40 de dolari studenţilor străini care nu beneficiau de cazare şi masă, în timp de costul oficial era de 120 de dolari! Iar pe piaţa liberă, o locuinţă se închiria cu 3.000 de lei sau, în unele zone, cu 200 de dolari.

Pentru a determina Guvernul să ur­genteze măsurile sociale pentru stu­denţi, organizaţiile acestora au anunţat o grevă la 2 octombrie. Ca să nu se ajungă la blocarea debutului de an universitar, Marian Papahagi şi Mi­hai Zamfir, secretari de stat în Ministerul Învăţământului şi Ştiinţei, s-au aşezat la masa negocierilor cu re­pre­zen­tanţii studenţilor, expunând si­tuaţia spaţiilor de cazare. Penuria de lo­­curi în cămine era provocată evident de dublarea numărul de stu­denţi. Pe de altă parte, după un deceniu de „autogospodărire" a că­mi­ne­lor, camerele necesitau reparaţii capi­ta­­le, însă administraţiile acestora nu pri­­miseră materiale de construcţii. Astfel existau camere închise pentru că erau nelocuibile. Pentru a face faţă ce­­rerilor, ministerul obţinuse de la Pri­­măria oraşului câteva spaţii noi: că­­minele M2A, N2B şi E Vitan cu 1.000 de locuri; un bloc de apartamente şi unul de garsoniere cu 1.100 de locuri; hotelurile Cişmigiu,

Universal şi Tranzit, cu 450 de locuri. Oficialii ministerului au anunţat că la ni­velul întregii ţări, din cei 30.320 de stu­­denţi originari din altă localitate de­­cât oraşul universitar unde învăţau, doar pentru 1.800 nu găsiseră locuri de cazare la 1 octombrie. Cea mai ma­re criză a căminelor era în B­u­cu­reşti.

Problema cazării studenţilor a fost urmărită de ziariştii de la Ro­mânia liberă, care în preajma zilei de 1 octombrie şi după aceea au reali­zat re­portaje „la faţa locului". Autorităţile practicau o pasare a res­pon­sa­bi­li­tă­ţi­lor, transmiţând vina pentru insuficienţa locurilor de cazare de la Gu­vern la decanii facultăţilor, ba chiar la administratorii de cămine. Aceştia din urmă au fost lăsaţi să rezolve problema după bunul plac, ajun­gându-se la situaţii neobişnuite. Astfel, studenţii de la Facultatea de Electronică a Politehnicii bucureştene au fost scoşi din Căminul C al Comple­xului „Leul", în locul lor fiind aduşi colegii de la Universitatea de Arhitectură.

Politehniştii de la Electro­nică locuiau în „Leu" de ani buni, fiind nevoiţi să doarmă în stradă până la găsirea altor spaţii. În Regie, multe camere erau nelocuibile, din cauză că geamurile fuseseră sparte de un cutremur recent, uşile dispăruseră, iar paturile şi saltelele fuseseră furate. Se pare că în Regie administratorii „făceau legea", deoarece în baza unor „atenţii" menţineau cazate persoane care nu aveau dreptul, nefiind studenţi. În Complexul Agronomic, multe camere erau complet goale, nezugrăvite şi fără uşi la intrare.

În concluzie, anul universitar 1990/1991 a avut un debut tumultuos. Programele şcolare erau în schimbare, studenţii se descurcau greu cu spaţiul locativ, iar politicienii se temeau de noi proteste ale tinerilor. Într-un interviu pentru România liberă, Gheorghe Ştefan, ministrul În­văţământului şi Ştiinţei, declarase că numeroşi parlamentari îl sfătui­seră să includă în legea educaţiei care se afla în pregătire prevederi prin care se interzicea politica în universităţi. Amintirea revoltelor din primăvară-vară era încă vie, politicienii te­mân­du-se de forţa socială a studenţimii. Ministrul Ştefan era însă adeptul neimplicării politicului în învă­ţă­mântul superior, în baza autonomiei universitare. Dacă profesorii sau studenţii doreau să facă politică în timpul liber, era treaba lor!


Scandal la „Medicina" din Craiova
Universitatea de Medicină din Craiova a fost scena unui scandal legat de admiterea studenţilor în anul universitar 1990/1991. Un grup de 73 de candidaţi respinşi a adresat o scrisoare publică preluată de presa centrală, în care-l acuzau pe decanul instituţiei, Valeriu Neştianu, că orchestrase ad­miterea frauduloasă a unor studenţi. Contestatarii susţineau că la Craio­va fuseseră înscrişi 73 de studenţi respinşi la examenul din anul 1989 organizat la Universitatea de Medicină din Bucureşti. Cei 73 ar fi fost înmatriculaţi ilegal în februarie 1990 la Craiova, urmând să înceapă cursur­i­le în toamnă, în baza unei întreruperi de şcolarizare. Însă locurile lor au fost ex­trase din numărul alocat Universităţii de Medicină din Craiova pentru anul universitar 1990/1991. Respinşii de la „Medicina" craioveană sus­ţi­neau că prezentaseră ministerului situaţia nefirească încă din timpul or­ga­nizării examenului de admitere, însă de la Bucureşti nu venise nici o reacţie.
Citeşte mai multe despre:   acum 20 de ani

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Referendumul lui Iohannis din 2019 și obsesia alegerilor din 6 decembrie aruncă în haos justiția, de la 1 ianuarie 2021

Referendumul lui Iohannis din 2019 și obsesia alegerilor din 6 decembrie aruncă în haos justiția, de la 1 ianuarie 2021
Galerie Foto Referendumul pe Justiție, inițiat de Klaus Iohannis, odată cu alegerile europarlamentare din luna mai a anului 2019, dar și blocajul organizat asupra activității Parlamentului, prin boicotarea lucrărilor...

Fratele Ralucăi Prună, menținut la conducerea DNA, deși nu întrunește condițiile de vechime

Fratele Ralucăi Prună, menținut la conducerea DNA, deși nu întrunește condițiile de vechime
Galerie Foto Secția pentru Procurori de la CSM a decis, săptămâna aceasta, să-i prelungească delegarea procurorului Mihai Prună, fratele fostului ministru tehnocrat al Justiției, Raluca Prună, în funcția de procuror-șef...

Noua variantă de Big Brother, pe șoselele patriei, aprobată de Guvernul Orban în plină campanie electorală

Noua variantă de Big Brother, pe șoselele patriei, aprobată de Guvernul Orban în plină campanie electorală
Galerie Foto Executivul condus de Ludovic Orban a aprobat, în plină campanie electorală pentru alegerile parlamentare, nota de fundamentare pentru alocarea a peste 126 de milioane de lei, din fonduri externe nerambursabile, în ve...

Capii SRI dau lecții de politică și administrație

Capii SRI dau lecții de politică și administrație
Actualul ambasador al României în Statele Unite ale Americii, fost director al Serviciului Român de Informații, George Cristian Maior, are asigurat un post de profesor universitar la Școala Superioară de Studii...

Carantină la mișto, în marginea Bucureștiului

Carantină la mișto, în marginea Bucureștiului
Popești-Leordeni, așezare în sud-estul Capitalei. Populație: 42.468 de locuitori. Cazuri confirmate SARS-CoV-2 în ultimele două săptămâni: 405 persoane. Rata de incidență: 9,54 la mia de locuitori. Decizie...

Când ne ajută poziţia pruncului în burta mamei

Când ne ajută poziţia pruncului în burta mamei
Durerile de spate reprezintă cauza celor mai multe consultaţii la medici, ele produc cele mai multe concedii medicale în lumea largă. Acea poziţie ca a pruncului în burta mamei ajută pentru relaxarea spatelui și...

Poliția de Frontieră depistează persoane, după bătăile inimii, cu echipamente cumpărate de la apropiații generalului „Timpanul”

Poliția de Frontieră depistează persoane, după bătăile inimii, cu echipamente cumpărate de la apropiații generalului „Timpanul”
Galerie Foto Fiul patronului de la Mira Telecom, o entitate abonată, de ani buni, la contracte grele cu instituțiile din zona siguranței naționale, livrează, pentru Poliția de Frontieră, începând cu 9 noiembrie, dispozitive...

Cu semnătură, pe moarte călcând

Cu semnătură, pe moarte călcând
Galerie Foto „Refuz transportul la spital, îmi asum toate riscurile şi consecinţele, inclusiv decesul”.  Observaţia scrisă cu pixul transformă fişa de caz COVID într-un fel de certificat de deces. Pe care pacientul...

Parlamentarii termină mandatul cu datorii de aproape 100 de milioane de lei. Deputații au credite de 64 de milioane

Parlamentarii termină mandatul cu datorii de aproape 100 de milioane de lei. Deputații au credite de 64 de milioane
Galerie Foto Din cei 326 de deputați care își încheie mandatul de parlamentar luna viitoare, 180 au datorii pe persoană fizică, cumulate, în cuantum de nu mai puțin 63.726.506,51 de lei. Creditorii, ca...

Vineri, cartea „Teatru”, de Sidonia Drăgușanu. „Să scriu o piesă de teatru care să provoace scandal?! Dar ce fac pe urmă?”

Vineri, cartea „Teatru”, de Sidonia Drăgușanu. „Să scriu o piesă de teatru care să provoace scandal?! Dar ce fac pe urmă?”
Galerie Foto Jurnalul vă propune vineri o carte specială pentru iubitorii dramaturgiei, dar și pentru cei care vor să descopere un gen plin de acțiune, replici spumoase, amuzante și profunde: „Teatru”, de Sidonia...

Primarul Sectorului 1, Clotilde Armand, consiliat de un „legionar” condamnat, în Germania, pentru două crime

Primarul Sectorului 1, Clotilde Armand, consiliat de un „legionar” condamnat, în Germania, pentru două crime
Galerie Foto Clotilde Armand a anunțat, ieri, pe contul său de socializare, că a demis conducerile a trei direcții din cadrul Primăriei Sectorului 1, din Capitală. Printre structurile decapitate se numără și Poliția...

O inimă cu doar 6-8 extrasistole pe zi nu cere tratament

O inimă cu doar 6-8 extrasistole pe zi nu cere tratament
Profesorul doctor Horaţiu Moldovan a condus şi conduce secţii importante de chirurgie cardio-vasculară. A făcut inovaţii în tehnicile de chirurgie cardiacă, în disecţia acută de aortă, în anevrismele de...

ATI în flăcări, la Piatra Neamț. Tragedii la indigo, din cinci în cinci ani

ATI în flăcări, la Piatra Neamț. Tragedii la indigo, din cinci în cinci ani
Galerie Foto Incendiul de la Spitalul de Urgență din Piatra Neamț, unde, sâmbătă, și-au pierdut viața zece pacienți Covid-19, internați la Terapie Intensivă, ar fi pornit de la instalația de alimentare cu energie...

Bilanț la sfârșit de mandat. Jumătate dintre senatori termină legislatura cu datorii de peste 32 de milioane de lei

Bilanț la sfârșit de mandat. Jumătate dintre senatori termină legislatura cu datorii de peste 32 de milioane de lei
Galerie Foto Alegerile parlamentare bat la ușă, teoretic scrutinul urmând să aibă loc pe data de 6 decembrie, iar actualul Legislativ își încetează mandatul pe data de 21 decembrie. La patru ani de când au fost aleși,...

Risc major. De ce grăsimea face ravagii în caz de COVID. Dr. George Sirețeanu: Obezitatea înseamnă, practic, un sistem imun sabotat

Risc major. De ce grăsimea face ravagii în caz de COVID. Dr. George Sirețeanu: Obezitatea înseamnă, practic, un sistem imun sabotat
Galerie Foto „Gras și frumos”, expresie atât de des folosită de părinții și bunicii noștri, nu doar că nu mai este de actualitate, ba chiar a devenit motiv de îngrijorare în vremuri de COVID. Grașii de azi sunt mai...
Serviciul de email marketing furnizat de