Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În ultimii zece ani, finalizarea acestui proiect a fost inclusă mereu de guverne pe lista proiectelor de investiții prioritare, dar realitatea a arătat altceva. După Revoluție construcția a fost abandonată timp de șapte ani, după care au fost alocate anual fonduri foarte puține, care au fost folosite mai degrabă pentru întreținerea lucrărilor executate decât pentru ca proiectul să avanseze. În aceeași situație se află și construcția Acumulării Mihăileni, din județul Hunedoara. Construcțiile celor două lacuri și barajele aferente au reușit să devină cele mai vechi proiecte hidrotehnice din România care așteaptă să fie finalizate.
Aceste investiții se află în curtea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor și sunt realizate de Administrația Națională Apele Române (ANAR). Bugetul celor de la Apele Române este insuficient pentru realizarea lor, așa că este nevoie de bani de la bugetul de stat pentru terminarea proiectelor. Anul trecut, proiectul acumulării de la Runcu și-a făcut din nou loc pe lista guvernamentală a proiectelor prioritare la nivel național. Termenul de finalizare al lucrărilor, care erau realizate în proporție de 83%, nu mai era însă 2024, ci 2025, iar suma necesară se ridica la 64 de milioane de lei. Cu toate acestea, proiectul a primit doar 21,75 de milioane de lei și s-au cheltuit 22,06 milioane de lei. În prima jumătate a acestui an cheltuielile s-au ridicat la suma de 10,74 de milioane de lei, iar dacă vor fi păstrate alocările bugetare, suma finală ar putea fi tot de circa 22 de milioane de lei. Dacă se va păstra ritmul alocărilor din ultimii doi ani, este posibil ca în 2025, când se vor împlini 38 de ani de la inaugurarea șantierului, lucrările să fie finalizate.
În 2016 Executivul spunea că proiectul acumulării de la Runcu va fi predat la cheie în 2020, dar apropiindu-se termenul-limită, șansele ca acest lucru să se întâmple au fost zero. Așa că noul termen avansat a fost anul 2024, dar și acesta a fost decalat.
De ce este important barajul
Acumularea Runcu face parte din Amenajarea Firiza-Săsar şi cuprinde Acumularea Strâmtori-Firiza, aflată în exploatare din 1965, şi Sistemul hidrotehnic Runcu-Firiza. Lucrarea a fost proiectată pe o suprafață de circa 100 de hectare și va avea un volum de 26 de milioane de metri cubi de apă. Barajul are o înălțime de 93 de metri și odată finalizate lucrările, el va asigura alimentarea cu apă pentru majoritatea localităților din zona Maramureșului Istoric și va produce energie electrică, cu ajutorul a două hidrocentrale de 14 MWh. De asemenea, barajul are și rolul de a proteja populația și terenurile agricole în cazul inundațiilor care s-ar putea produce dacă râurile Mara și Iza ies din matcă.
Citește pe Antena3.ro
La Acumulare Mihăileni se lucrează din 1987
Lucrările la barajul şi lacul de acumulare de la Mihăileni, aflate la 15 kilometri de municipiul Brad, la limita judeţelor Hunedoara şi Alba, au intrat în şantier din anul 1987, iar lucrările trebuiau finalizate în cinci ani, potrivit proiectului iniţial. A venit însă Revoluția, iar lucrările s-au blocat mai mulți ani. La peste 36 de ani de la începerea lucrărilor la Acumularea Mihăileni, barajul viitorului lac de acumulare de pe valea Crişului Alb a fost recepţionat la sfârşitul lunii martie 2022, după care lucrările care mai erau de executat au fost blocate din cauza unei plângeri penale formulate de Asociaţiei Declic, care reclama că este afectat mediul. În luna noiembrie a anului trecut Tribunalul Cluj a respins demersul activiștilor de mediu. Anul trecut, barajul figura încă pe lista proiectelor prioritizate la investiții a guvernului. Stadiul fizic de realizare era de 80%, iar sumele investite până atunci se ridicau la 135 de milioane de lei. Pentru finalizare lui ar mai fi nevoie de circa 18 milioane de lei, iar anul trecut, din datele Ministerului Finanțelor, rezultă că s-au alocat 16 milioane de lei pentru continuarea lucrărilor, dar în final nu s-a mai investit nimic. Din păcate, situația este identică și în prima jumătate a acestui an, potrivit datelor ministerului.
Acumularea Ogrezeni, nefinalizată după 20 de ani
Barajul de la Ogrezeni (județul Giurgiu), gândit tot în „Epoca de Aur”, a fost construit după 1989 și a fost inaugurat după 15 ani, dar lucrările nu sunt finalizate complet nici astăzi. Acumularea Ogrezeni era în 2019 inclusă în lista investițiilor prioritizate pe care trebuia să le facă ANAR. Proiectul era realizat fizic 70% și se estima că ar mai fi nevoie de 159 de milioane de lei începând cu anul 2020 pentru a se termina lucrările. De atunci însă nu s-a mai dat niciun ban, deși termenul de finalizare era stabilit, în 2019, pentru 2024. În 2022 proiectul apare iar pe lista proiectelor prioritare, numai că termenul de finalizare era împins în 2026, iar suma necesară era de 158 de milioane de lei. Însă suma va fi cu siguranță mai mare, pentru că se impune actualizarea documentației, deoarece au fost depășite costurile față de valorile aprobate prin HG 67/2014. Anul acesta s-au alocat doar 300.000 de lei pentru întreținerea lucrărilor neterminate, dar până la mijlocul anului nu se cheltuise nimic. Această lucrare are scopul de a capta și deriva un debit de până la 26 mc/s din râul Argeș, pentru alimentarea cu apă a municipiului București, în condiții de deplină siguranță și asigurarea cu apă potabilă a Capitalei pe o perioada de 3-5 zile în cazul unei poluări accidentale sau a unor viituri de peste 1.800 mc/s pe râul Argeș. Realizarea acestui proiect a fost decisă în 1993 de Guvernul Văcăroiu, iar în 2003 era finalizat barajul de la Ogrezeni, o investiție de circa 400 de miliarde de lei, la nivelul acelui an.
Acumularea Colibiţa, construită în 14 ani, reabilitată de 5 ani
Proiectul „Mărirea gradului de siguranţă al Acumulării Colibiţa și amenajarea râului Bistrița aval de Acumulare” (județul Bistrița-Năsăud) a fost aprobat de Guvern în martie 2019. Valoarea lui era de 234,86 de milioane de lei, o finanțare importantă urmând să fie asigurată prin POIM. În 2020 proiectul figura pe lista guvernamentală a proiectelor prioritare și se estima că începând cu 2020 ar mai fi nevoie de 233 de milioane de lei pentru terminarea lucrărilor. În 2022, mai avea nevoie de 78,77 de milioane de lei, dar s-au alocat numai 15 milioane de lei, iar în final nu s-a mai investit nimic, același lucru întâmplându-se și în anul precedent. Situația a rămas neschimbată și în prima jumătate a acestui an, investițiile fiind egale cu zero, după cum arată datele Ministerului de Finanțe. Lacul artificial de acumulare de la Colibiţa, situat la altitudinea de 900 de metri, ocupă o suprafaţă de 270 de hectare, având 13 kilometri lungime şi un volum estimat de 65 de milioane metri cubi de apă. Construcția lui a început în 1977 și s-a terminat 14 ani mai târziu. Acumularea Colibiţa este destinată în principal asigurării alimentării cu apă potabilă şi industrială a municipiului Bistriţa. Pentru satisfacerea tuturor utilităţilor şi în mod special pentru a deveni rentabilă din punct de vedere energetic, s-a mărit volumul util al lacului de acumulare de la 60 la 65 de milioane de metri cubi.
