Cu cenusa sub bancheta

ADRIANA OPREA-POPESCU

Jurnalul National: In momentul in care a devenit ministru de Interne a preluat automat si postul de sef al Securitatii. L-a speriat aceasta provocare?

Alexandru Draghici: A primit postul cu un pic de teama. Implica o mare raspundere. Contextul istoric de atunci era complicat. La vremea aceea, el spunea ca erau sute de mii de oameni arestati, fara o baza legala. S-a pus problema trierii detinutilor la vremea respectiva. El a mostenit de la Teohari Georgescu o situatie destul de dificila, cu multi arestati abuziv.

Arestari s-au facut si dupa ’52...

Arestari s-au facut si dupa ’64, se fac si astazi. Nu incerc sa-l disculp, a apartinut unui sistem si arestarile care s-au facut in perioada lui s-au facut cu cunostinta tuturor celor ce faceau parte din sistem.

De unde primea ordine? Cine-i dicta arestarile?

Biroul Politic. Asculta de Gheorghiu-Dej.

Asculta de ofiterii sovietici?

A ascultat de ofiterii sovietici o anumita perioada insa, oricum, ei au fost eliminati de catre el. Dej a avut ambitia asta. Moscova intotdeauna a avut o influenta destul de mare. Cand am spus ca au fost probleme cu organizarea Securitatii ma refeream si la problemele cu ofiterii sovietici. A reusit sa-i elimine treptat. Controlul lor asupra Romaniei era destul de puternic. Ei, in final, au fost retrasi, asta a fost dorinta conducerii de partid.

Avea curajul sa spuna "nu"

DOCUMENT. Una din putinele ipostaze care ii arata pe Draghici si Ceausescu prieteni si in afara de prezidii

Cum a fost exclus din partid?

Intr-o plenara. A avut semnale ca i se va intampla asta. Cei de langa Dej erau de aceeasi generatie cu Ceausescu si au fost eliminati treptat. In ’68, tata a spus ca "nici un pahar de apa nu se va mai misca pe masa fara stirea lui Ceausescu".

Dupa ’68 ce s-a intamplat? A mai detinut vreo functie?

Da, a fost director la IAS Buftea. In ’72 s-a pensionat. Avea o varsta destul de inaintata si s-a pensionat usor. Practic, era izolat. Nu mai pastra legatura cu nimeni.

Unde l-a prins Revolutia din ’89?

El era cu mine acasa, iar sotia mea - la Universitate, ne tineam la curent prin telefon cu ce se intampla.

Care a fost reactia lui?

De bucurie! Pentru toti a fost o bucurie atunci. Statea si se uita la televizor la ultimul miting facut de Ceausescu in fata Palatului si in momentul acela a avut o reactie de bucurie. Ascultase Europa Libera cu ce se intamplase la Timisoara.

In casa lui Draghici se asculta Europa Libera?

Asta era una dintre preocuparile lor de baza.

In Ungaria cum ati ajuns?

Era in septembrie ’91, a doua mineriada, iar in sedinta Guvernului Roman incepuse sa se discute cazul Draghici. Se facea proces comunismului. Am intuit ca va urma arestarea lui si am plecat pe fuga, nici n-am apucat s-o anunt pe sora mea ca venim. Mama s-a impotrivit plecarii, ca "de ce sa fugim?", "ce o sa zica lumea?"... N-am stat la discutii, dimineata ne-am urcat in masina si seara am ajuns la Budapesta. Nu ne-a oprit nimeni pe drum, nu aveau inca motive. Sora mea era acolo din ’87. Ne-am oprit la ea, apoi tata a stat o vreme intr-un spital din Budapesta. A plecat la tratament si, dupa aceea, am inchiriat o garsoniera in care locuiau. Eu si sotia mergeam la ei o data pe saptamana, sa le ducem bani si mancare.

Ati cerut protectia autoritatilor ungare?

Nu, dar ni s-a oferit.

De ce atata amabilitate?

Ungurii n-au uitat comportamentul lui tata din 1956, cand a fost contra revolutiei din Ungaria. Conducatorii de acolo fusesera adusi in Romania si, in momentul in care s-a pus problema ca ei sa fie dusi la Moscova, tata a fost singurul care s-a opus. A fost motivul pentru care l-au respectat.

Credea in Dumnezeu?

Nu, era un ateu convins.

A avut tatal dumneavoastra vreodata regrete? I-a parut rau pentru ce a fost in trecut?

I-a parut rau pentru anii petrecuti in inchisoare si ca n-a putut sa faca mai multe. Si ca acel comunism in care a crezut el a degenerat in perioada ceausista...

Legat de perioada cat a fost ministru de Interne, a avut ceva sa-si reproseze?

Nu. Poate doar in cazul Patrascanu. Dar Romania comunista nu se putea naste atunci fara aceste lupte care deveneau, dupa cum spunea tata, "pe viata si pe moarte". Ca unii au depasit niste limite... Toti cei care au condus partidul in perioada respectiva poarta raspunderea.

RECUNOSTINTA

"Ungurii n-au uitat comportamentul lui tata din 1956, cand a fost contra revolutia din Ungaria. Conducatorii de acolo fusesera adusi in Romania si, in momentul in care s-a pus problema ca ei sa fie dusi la Moscova, tata a fost singurul care s-a opus"

REPRESIV

"Arestari s-au facut si dupa ’64, se fac si astazi. Nu incerc sa-l disculp, a apartinut unui sistem si arestarile care s-au facut in perioada lui s-au facut cu cunostinta tuturor celor ce faceau parte din sistem" - Alexandru Draghici