Cu cine voteaza ziaristii

Ziaristii sunt, in premiera, actorii principali ai unei cercetari sociologice ine-dite. Care sunt, in viziu-nea ziaristilor romani, pro-blemele Romaniei? Cum caracterizeaza ei viata de ziarist in Romania? De care curent politic se simt mai apropiati ziaristii din Romani-a? Daca ar fi alegeri parlamentare peste o saptamana, cu ce partide ar vota ziaristii? Incepand de astazi, veti gasi in Jurnalul National, vreme de o saptamana, raspunsurile la aceste intrebari si la multe altele.

Daca in Romania ar vota numai jurnalistii, Alianta D.A. n-ar avea adversar la alegerile generale. PSD ar fi un partid mic, iar Partidul Romania Mare ar fi o formatiune politica nesemnificativa, neintrand in Parlament.

Daca s-ar face un parlament numai al jurnalistilor, reprezentantii Aliantei D.A. ar avea o majoritate care sa reziste si in cazul unui absenteism masiv la votul in plen.

Daca in Romania s-ar lua in calcul doar votul jurnalistilor, doar cinci partide ar fi demne de reprezentare parlamentara: PNL, PD, PSD, UDMR si PPCD (PNTCD).

Daca in Romania s-ar duce la vot doar jurnalistii, ar fi nevoie de putine sectii de votare si cu greu s-ar putea forma o coada la vot.

De ce? De ce PNTCD? Pentru ca 4% dintre jurnalisti se declara crestin-democrati si, spre deosebire de alegatorul obisnuit, nu cred ca principala lor atractie este cuvantul "crestin". Si poate si pentru ca in cazul jurnalistilor functioneaza mai curand efectul de "underdog" sau votul din compasiune pentru partidele mici, fara sanse sa treaca pragul. Daca ne uitam cu atentie printre cei 5% dintre respondentii care voteaza "alte partide", gasim unii care prefera formatiuni care nu mai exista sau de care nu am mai auzit, precum PER sau AP.

De ce Alianta D.A.? Sa nu uitam ca interviurile au fost realizate cu un public cu educatie peste medie (trei sferturi sunt absolventi de facultate). Or, este cunoscuta inclinatia celor cu studii superioare din Romania de a vota partide din zona de centru-dreapta.

Ce invata PSD? Desigur, cel mai important partid de opozitie s-ar putea victimiza. Cu o presa atat de ostila, ar zice liderii social-democrati, nu se pot castiga alegerile. Din fericire, nu toti jurnalistii lucreaza la sectia politic si nu toti jurnalistii amesteca preferintele personale cu profesia. Aceste cote electorale la jurnalisti arata, pe de o parte, de ce PSD a avut un succes atat de limitat in controlarea mass-media in perioada de guvernare (pentru ca doar patronii si managementul publicatiilor erau interesati de publicitate, nu si "palmasii" din breasla) si, pe de alta parte, de ce toata frustrarea acumulata intre 2001-2004 s-a revarsat dupa pierderea alegerilor asupra celor din opozitie.

De ce nehotarati? E greu sa ai o optiune cand lucrezi in presa si esti expus la atat de multa informatie despre partidele politice. Avem multa informatie pe surse. Jurnalistii sunt singurii care isi cunosc sursele si le-ar fi greu sa le voteze. Avem multa informatie care nu se difuzeaza niciodata. stii prea multe despre toti ca sa mai poti alege. Este efectul de saturatie informationala, invers decat pentru o mare parte a populatiei de alegatori, care nu voteaza pentru ca nu are informatie si nu are informatie, pentru ca este prea costisitor sa te informezi. Dar ambele extreme ale procesului de informare despre candidati si partide au aceeasi consecinta: absenteismul.

Cei care va critica v-ar vota?

Jumatate dintre respondenti nu se simt apropiati de nici un curent politic. Asadar, intre cei care voteaza cu Alianta D.A. sunt multi cei care nu isi bazeaza preferinta pe ideologie sau doctrina. Sa fie vorba despre o mai mare transparenta si libertate de exprimare?

Deunazi am auzit un liberal plangandu-se de ostilitatea mass-media fata de partidul sau. Si, totusi, daca e un curent de care sa se simta jurnalistii mai apropiati, acesta e liberalismul (o cincime se declara liberali, iar dintre cei care sunt apropiati de un curent politic aproape jumatate). Nu regretati, domnilor din Guvern, ca ati taiat publicitatea guvernamentala, jurnalistii simpli va iubesc, pentru ca va pot critica in voie. E drept ca doar votul lor nu va poate aduce pe culmile gloriei.

TREI AGENDE / PRESA - LUMEA IDEALA SI CEA REALA

S-a spus ca presa "este lumea ideala care tasneste in permanenta din lumea reala si, sub forma unui spirit tot mai bogat, se revarsa inapoi in ea, insufletind-o din nou" (Karl Marx, 1842). Dar a fost si este presa in orice context social "ochiul mereu treaz", "intruchiparea increderii unui popor in el insusi"? Nu! Numai in contextul libertatii de expresie presa isi poate asuma rolul de "spovedanie a unui popor catre el insusi". Mai aproape de contemporaneitate, in 1963, un distins specialist in sociologia mass-media, profesorul Bernard C. Cohen de la Universitatea din Wisconsin (SUA), observa ca "presa s-ar putea sa nu aiba succes in a le spune oamenilor ce sa gandeasca, dar ea are un succes surprinzator, spunandu-le la ce sa se gandeasca". Astfel s-a nascut "teoria stabilirii ordinii de zi" - faimoasa teorie "agendasetting". Conform acestei teorii, temele pe care le abordeaza jurnalistii devin subiecte de discutie pentru publicul de cititori, dar nu numai. Asadar, noi discutam de cele mai multe ori nu despre ce vrem noi, ci despre ce vor jurnalistii sa discutam, chiar daca nu suntem de acord cu modul in care tematizeaza ei. Importanta pe care o dau jurnalistii unor evenimente sau probleme sociale (agenda mass-media) stabileste ordinea de zi a discutiilor cetatenilor (agenda publica). Cele doua agende pot sa coincida sau, dimpotriva, sa se plaseze la o distanta astronomica una de cealalta. Agenda mass-media/agenda popublica: divergente si convergente. Ce rezulta din sondajul de opinie realizat de CURS? Jurnalistii cred ca problema problemelor in Romania de azi o reprezinta coruptia, evaziunea fiscala (29% au indicat acest fenomen social). Si s-ar putea sa nu greseasca. Numai ca ierarhizarea pe care ei o fac problemelor tarii difera de agenda publica perceputa. Altfel spus, ei stiu ca pe cetatenii de rand ii apasa saracia, dar considera coruptia ca fiind principala problema a societatii romanesti. Aproximativ 43% dintre cei intervievati au indicat ca populatia se confrunta in primul rand cu saracia, cu nivelul de trai scazut. Asadar, jurnalistii isi concentreaza atentia asupra coruptiei, populatia asupra saraciei. De ce scriu atunci ziarele mai mult despre coruptie decat despre saracie - fenomen degradant pentru fiinta umana? Probabil, pentru ca libertatea de exprimare a mass-media nu este deplina: pe o scala de la 1 (semnificand lipsa oricarei libertati de exprimare) la 10 (indicand libertatea de exprimare totala), cei intervievati au notat 7,3 pentru presa centrala si 6,2 pentru presa locala. S-ar parea ca jurnalistii stiu suferinta oamenilor dar trateaza cu precadere ceea ce considera ca ar fi cauza durerii acestora, coruptia. Coruptia mare si mica, scandaloasa sau insidioasa, nu reprezinta decat una dintre cauzele saraciei, a nivelului de trai scazut. Ar trebui avut in vedere "nexul complex" al factorilor cauzali, adjuvanti, favorizatori si precipitanti in intregul lui, nu doar o parte a sistemul generator de coruptie. Apoi, coruptia - cel putin in forma ei marunta, ca "spaga noastra cea de toate zilele", s-ar putea sa fie consecinta, nu cauza saraciei. (Profesor univ. dr. Septimiu Chelcea, Universitatea din Bucuresti)

DISCREPANTE INTRE AGENDA MASS-MEDIA SI AGENDA PUBLICA

Sondajul CURS mai releva faptul ca discrepanta intre agenda mass-media si agenda publica - asa cum sunt cele doua agende percepute de catre cei inclusi in esantion - ia valori semnificative cand este vorba despre salarii, pensii, nivel de trai: 22% dintre jurnalistii intervievati considera ca toate acestea reprezinta probleme ce ar trebui rezolvate cu prioritate, dar cred - intr-o proportie de doua ori mai mare (43%) - ca pentru populatie acestea ar fi cele mai acute probleme. Click pe grafic pentru zoom Ca perceptia jurnalistilor asupra problemelor sociale principale difera de ceea ce cred ei ca ar fi problemele cetatenilor se vede si din gama fenomenelor negative specificate. Dezvoltarea economica (5% din raspunsuri), problemele morale si ale clasei politice, birocratia, infrastructura (cate 3% din totalul raspunsurilor) apar ca teme importante in agenda mass-media, dar nu si in agenda publica. Jurnalistii cred ca, in afara saraciei si a coruptiei, populatia din Romania s-ar interesa de: carentele din sfera educatiei (6%), lipsa increderii, insuficienta informarii corecte (cate 3% din totalul raspunsurilor). Conform sondajului CURS, sunt cateva similaritati in perceptia celor doua agende: si dupa jurnalisti, si dupa cetateni, sistemul de invatamant si sistemul medical ar fi probleme ce ar trebui rezolvate astazi in Romania. Agenda mass-media/agenda politica: prapastia care le separa. Teoria agenda setting se bucura de o larga acceptare in sociologie si in stiintele comunicarii. O sustin datele din numeroase cercetari de teren privind viata politica din Israel, Japonia, Taiwan, SUA. In toate aceste studii s-a constatat ca presa da relief evenimentelor si fixeaza populatiei ordinea de zi a discutiilor. Face acest lucru si pentru clasa politica? Stabileste mass-media la ce sa se gandeasca oamenii politici? Unele cercetari sociologice americane au gasit ca intre agenda mass-media si agenda politica (importanta acordata de oamenii politici diferitelor probleme) exista o corelatie, in sensul ca aceleasi teme se regasesc, avand acelasi relief, atat in presa, cat si in preocuparile politicienilor (R. Combb si C.D. Elder, 1972). Se pare ca nu asa stau lucrurile la noi. Intre agenda mass-media si agenda politica, in conformitate cu perceptia jurnalisti-lor intervievati in sondajul CURS, se casca o adevarata prapastie. Jurnalistii cred ca pe oamenii politici ii preocupa cel mai mult afacerile personale (21% din raspunsuri), lupta pentru putere (13%), capitalul de imagine (7%). Sigur, in cele doua agende sunt si puncte comune: integrarea in UE si coruptia, dar importanta lor difera drastic in ceea ce priveste relevanta. Pentru jurnalisti, integrarea in UE reprezinta o tema aproape nesemnificativa (1% din raspunsuri), in timp ce pentru oamenii politici si pentru guvern, ea este o tema majora (19%) - apreciaza jurnalistii. Concluzia: mai degraba oamenii politici influenteaza mass-media decat influenteaza presa clasa politica de la noi. Cel putin asa rezulta din sondajul CURS. (Profesor univ. dr. Septimiu Chelcea - Universitatea din Bucuresti) Click pe grafic pentru zoom Click pe grafic pentru zoom Click pe grafic pentru zoom

MESERIA DE JURNALIST

Intrebarile adresate jurnalistilor au vizat si parerile lor despre meseria pe care o practica. Este o meserie riscanta? Este o meserie bine platita? Iti ofera mari satisfactii profesionale? Cand a fost perioada cea mai buna pentru mass-media din Romania dupa 1990 din punct de vedere al libertatii de exprimare a jurnalistilor? Cand a fost perioada cea mai proasta pentru mass-media din Romania dupa 1990 din punct de vedere al libertatii de exprimare a jurnalistilor? Exista libertate de exprimare? Este presa (centrala si locala) obiectiva? 1990 -1992 - 20% (19% audio-vizual, 22% presa tiparita) 1992 -1996 - 7%(7% audio-vizual, 6% presa tiparita) 1996 -2000 - 9% (10% audio-vizual, 8% presa tiparita) 2000 -2004 - 7%( 7% egalitate la cei din audio-vizual si presa tiparita) din 2005 incoace - 38% (41% din audio-vizual, 37% din presa tiparita) nu au stiut / nu au raspuns -19% (17% din audio-vizual, 20% din presa tiparita) 1990 -1992 - 16% (18 din audio-vizual, 15 din presa tiparita) 1992 - 1996 - 9% (11% din audio-vizual, 8% din presa tiparita) 1996 -2000- 8 % (8% egalitate la cele doua categorii) 2000 -2004 - 26% (24% din audio visual, 27% din presa tiparita) din 2005 incoace - 11% (12% din audio-vizual, 11% din presa tiparita) nu au stiut/nu au raspuns - 30% (28% din audio-vizual, 31% din presa tiparita) 7,3 media raspunsurilor fata de libertatea de exprimare a mass-media la nivel central, din care 7,41 din audio-vizual si 7,27 din presa tiparita; 6,2 media raspunsurilor fata de libertatea de exprimare a mass-media la nivel local, din care 6,25 din audio-vizual si 6,19 din presa tiparita. 6,9 la nivel central, din care 6,91 din audio-vizual si 6,85 la nivel local; 6,2 la nivel local, din care 6,17 din audio-vizual si 6,21 din presa tiparita. 1990 -1992 - au fost de accord 11% (9% din audio-vizual, 12% din presa tiparita) 1992 -1996 - 9% ( 7% din audio-vizual, 10% din presa tiparita) 1996 - 2000 - 8% (8% din audio-vizual, 8% din presa tiparita) 2000-2004 - 12% (15% din audio-vizual, 11% din presa tiparita) din 2005 incoace - 38% (40% din audio-vizual, 36% din presa tiparita) nu au stiut/nu au raspuns - 22% (21% din audio-vizual, 23% din presa tiparita) 1990 -1992 - 21% (24% din audio-vizual, 20% din presa tiparita) 1992 -1996 - 11% (16%, din audio-vizual, 8% din presa tiparita) 1996 -2000 - 11% (11%, la egalitate - audio visual si presa tiparita) 2000 -2004 - 13% ( 9% din audio-vizual, 15% din presa tiparita) din 2005 incoace - 15% (14% din audio-vizual, 15% din presa tiparita) nu au stiut/nu au raspuns - 29% (27% din audio-vizual, 30% din presa tiparita). 67% dintre participantii la sondaj de acord 65% din audio-vizual si 68% provin din presa tiparita. 28% nu sunt de accord cu aceasta afirmatie, respective 30% din presa scrisa, 28% din presa tiparita. 5% nu au stiut sau nu au raspuns, 6% din audio-vizual, 4% din presa tiparita. 14% sunt de accord, 16% din audio-vizual si 12% din presa tiparita. 78% nu sunt de accord cu afirmatia, 75% din audio-vizual si 79% din presa tiparita. 8% nu au stiut sau nu au raspuns, respective 9% din audio-vizual, 8% din presa tiparita 78% au fost de accord, 75% in audio-vizual si 79% in presa tiparita; 16% nu au fost de accord, 16% din audio-vizual, 17% din presa tiparita. 6% nu au stiut sau nu au raspuns, 4% din audio-vizual, 6% din presa tiparita. 62% au fost de accord, 64% din audio-vizual, iar 61% din presa tiparita. 29% nu au fost de accord, 27% din audio-vizual, 30% din presa tiparita. 9% nu au stiut sau nu au raspuns, 9% fiind procentul care provine din cele doua "tabere" 58% au fost de accord, 54% din audio-vizual, 60% din presa tiparita. 32% nu au fost de accord, 35% din audio-vizual si 30% din presa scrisa. 10% nu au stiut sau nu au raspuns, 11% din audio-vizual, 10% din presa tiparita. 11% au fost de acord cu aceasta afirmatie, 13% din audio-vizual, 10% din presa tiparita. 79% nu au fost de accord, 75% din audio-vizual, 81% din presa tiparita. 10% nu au stiut sau nu au raspuns, 12% din audio-vizual, 9% din presa tiparita.

DATE DESPRE CERCETARE

Sondaj de opinie in randul jurnalistilor din presa scrisa si audio-vizuala, reprezentativ la nivel national; septembrie-octombrie 2006. Metodologie: Esantion: 1.078 subiecti Univers de esantionare: jurnalisti din presa scrisa si audio-vizuala Tipul esantionului: selectie aleatoare a unitatilor media dupa ponderea la nivel national si la nivel local, precum si pe tipuri de media. Eroarea maxima: + - 3% la o probabilitate de 0,95 Perioada: 23 septembrie-7 octombrie 2006 Beneficiar: Asociatia Romana de Sociologie si Jurnalul National