x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Cu cine voteaza ziaristii

0
Autor: Sebastian Lazaroiu 16 Oct 2006 - 00:00
Cu cine voteaza ziaristii


Ziaristii sunt, in premiera, actorii principali ai unei cercetari sociologice ine-dite. Care sunt, in viziu-nea ziaristilor romani, pro-blemele Romaniei? Cum caracterizeaza ei viata de ziarist in Romania? De care curent politic se simt mai apropiati ziaristii din Romani-a? Daca ar fi alegeri parlamentare peste o saptamana, cu ce partide ar vota ziaristii? Incepand de astazi, veti gasi in Jurnalul National, vreme de o saptamana, raspunsurile la aceste intrebari si la multe altele.

Daca in Romania ar vota numai jurnalistii, Alianta D.A. n-ar avea adversar la alegerile generale. PSD ar fi un partid mic, iar Partidul Romania Mare ar fi o formatiune politica nesemnificativa, neintrand in Parlament.

Daca s-ar face un parlament numai al jurnalistilor, reprezentantii Aliantei D.A. ar avea o majoritate care sa reziste si in cazul unui absenteism masiv la votul in plen.

Daca in Romania s-ar lua in calcul doar votul jurnalistilor, doar cinci partide ar fi demne de reprezentare parlamentara: PNL, PD, PSD, UDMR si PPCD (PNTCD).

Daca in Romania s-ar duce la vot doar jurnalistii, ar fi nevoie de putine sectii de votare si cu greu s-ar putea forma o coada la vot.

De ce? De ce PNTCD? Pentru ca 4% dintre jurnalisti se declara crestin-democrati si, spre deosebire de alegatorul obisnuit, nu cred ca principala lor atractie este cuvantul "crestin". Si poate si pentru ca in cazul jurnalistilor functioneaza mai curand efectul de "underdog" sau votul din compasiune pentru partidele mici, fara sanse sa treaca pragul. Daca ne uitam cu atentie printre cei 5% dintre respondentii care voteaza "alte partide", gasim unii care prefera formatiuni care nu mai exista sau de care nu am mai auzit, precum PER sau AP.

De ce Alianta D.A.? Sa nu uitam ca interviurile au fost realizate cu un public cu educatie peste medie (trei sferturi sunt absolventi de facultate). Or, este cunoscuta inclinatia celor cu studii superioare din Romania de a vota partide din zona de centru-dreapta.

Ce invata PSD? Desigur, cel mai important partid de opozitie s-ar putea victimiza. Cu o presa atat de ostila, ar zice liderii social-democrati, nu se pot castiga alegerile. Din fericire, nu toti jurnalistii lucreaza la sectia politic si nu toti jurnalistii amesteca preferintele personale cu profesia. Aceste cote electorale la jurnalisti arata, pe de o parte, de ce PSD a avut un succes atat de limitat in controlarea mass-media in perioada de guvernare (pentru ca doar patronii si managementul publicatiilor erau interesati de publicitate, nu si "palmasii" din breasla) si, pe de alta parte, de ce toata frustrarea acumulata intre 2001-2004 s-a revarsat dupa pierderea alegerilor asupra celor din opozitie.

De ce nehotarati? E greu sa ai o optiune cand lucrezi in presa si esti expus la atat de multa informatie despre partidele politice. Avem multa informatie pe surse. Jurnalistii sunt singurii care isi cunosc sursele si le-ar fi greu sa le voteze. Avem multa informatie care nu se difuzeaza niciodata. stii prea multe despre toti ca sa mai poti alege. Este efectul de saturatie informationala, invers decat pentru o mare parte a populatiei de alegatori, care nu voteaza pentru ca nu are informatie si nu are informatie, pentru ca este prea costisitor sa te informezi. Dar ambele extreme ale procesului de informare despre candidati si partide au aceeasi consecinta: absenteismul.

Cei care va critica v-ar vota?

Jumatate dintre respondenti nu se simt apropiati de nici un curent politic. Asadar, intre cei care voteaza cu Alianta D.A. sunt multi cei care nu isi bazeaza preferinta pe ideologie sau doctrina. Sa fie vorba despre o mai mare transparenta si libertate de exprimare?

Deunazi am auzit un liberal plangandu-se de ostilitatea mass-media fata de partidul sau. Si, totusi, daca e un curent de care sa se simta jurnalistii mai apropiati, acesta e liberalismul (o cincime se declara liberali, iar dintre cei care sunt apropiati de un curent politic aproape jumatate). Nu regretati, domnilor din Guvern, ca ati taiat publicitatea guvernamentala, jurnalistii simpli va iubesc, pentru ca va pot critica in voie. E drept ca doar votul lor nu va poate aduce pe culmile gloriei.

TREI AGENDE / PRESA - LUMEA IDEALA SI CEA REALA
S-a spus ca presa "este lumea ideala care tasneste in permanenta din lumea reala si, sub forma unui spirit tot mai bogat, se revarsa inapoi in ea, insufletind-o din nou" (Karl Marx, 1842). Dar a fost si este presa in orice context social "ochiul mereu treaz", "intruchiparea increderii unui popor in el insusi"? Nu!

Numai in contextul libertatii de expresie presa isi poate asuma rolul de "spovedanie a unui popor catre el insusi".

Mai aproape de contemporaneitate, in 1963, un distins specialist in sociologia mass-media, profesorul Bernard C. Cohen de la Universitatea din Wisconsin (SUA), observa ca "presa s-ar putea sa nu aiba succes in a le spune oamenilor ce sa gandeasca, dar ea are un succes surprinzator, spunandu-le la ce sa se gandeasca".

Astfel s-a nascut "teoria stabilirii ordinii de zi" - faimoasa teorie "agendasetting". Conform acestei teorii, temele pe care le abordeaza jurnalistii devin subiecte de discutie pentru publicul de cititori, dar nu numai. Asadar, noi discutam de cele mai multe ori nu despre ce vrem noi, ci despre ce vor jurnalistii sa discutam, chiar daca nu suntem de acord cu modul in care tematizeaza ei. Importanta pe care o dau jurnalistii unor evenimente sau probleme sociale (agenda mass-media) stabileste ordinea de zi a discutiilor cetatenilor (agenda publica). Cele doua agende pot sa coincida sau, dimpotriva, sa se plaseze la o distanta astronomica una de cealalta.

Agenda mass-media/agenda popublica: divergente si convergente. Ce rezulta din sondajul de opinie realizat de CURS? Jurnalistii cred ca problema problemelor in Romania de azi o reprezinta coruptia, evaziunea fiscala (29% au indicat acest fenomen social). Si s-ar putea sa nu greseasca.

Numai ca ierarhizarea pe care ei o fac problemelor tarii difera de agenda publica perceputa. Altfel spus, ei stiu ca pe cetatenii de rand ii apasa saracia, dar considera coruptia ca fiind principala problema a societatii romanesti. Aproximativ 43% dintre cei intervievati au indicat ca populatia se confrunta in primul rand cu saracia, cu nivelul de trai scazut.

Asadar, jurnalistii isi concentreaza atentia asupra coruptiei, populatia asupra saraciei. De ce scriu atunci ziarele mai mult despre coruptie decat despre saracie - fenomen degradant pentru fiinta umana? Probabil, pentru ca libertatea de exprimare a mass-media nu este deplina: pe o scala de la 1 (semnificand lipsa oricarei libertati de exprimare) la 10 (indicand libertatea de exprimare totala), cei intervievati au notat 7,3 pentru presa centrala si 6,2 pentru presa locala.

S-ar parea ca jurnalistii stiu suferinta oamenilor dar trateaza cu precadere ceea ce considera ca ar fi cauza durerii acestora, coruptia. Coruptia mare si mica, scandaloasa sau insidioasa, nu reprezinta decat una dintre cauzele saraciei, a nivelului de trai scazut. Ar trebui avut in vedere "nexul complex" al factorilor cauzali, adjuvanti, favorizatori si precipitanti in intregul lui, nu doar o parte a sistemul generator de coruptie. Apoi, coruptia - cel putin in forma ei marunta, ca "spaga noastra cea de toate zilele", s-ar putea sa fie consecinta, nu cauza saraciei. (Profesor univ. dr. Septimiu Chelcea, Universitatea din Bucuresti)
DISCREPANTE INTRE AGENDA MASS-MEDIA SI AGENDA PUBLICA
Sondajul CURS mai releva faptul ca discrepanta intre agenda mass-media si agenda publica - asa cum sunt cele doua agende percepute de catre cei inclusi in esantion - ia valori semnificative cand este vorba despre salarii, pensii, nivel de trai: 22% dintre jurnalistii intervievati considera ca toate acestea reprezinta probleme ce ar trebui rezolvate cu prioritate, dar cred - intr-o proportie de doua ori mai mare (43%) - ca pentru populatie acestea ar fi cele mai acute probleme.
Click pentru a mari
Click pe grafic pentru zoom

Ca perceptia jurnalistilor asupra problemelor sociale principale difera de ceea ce cred ei ca ar fi problemele cetatenilor se vede si din gama fenomenelor negative specificate. Dezvoltarea economica (5% din raspunsuri), problemele morale si ale clasei politice, birocratia, infrastructura (cate 3% din totalul raspunsurilor) apar ca teme importante in agenda mass-media, dar nu si in agenda publica. Jurnalistii cred ca, in afara saraciei si a coruptiei, populatia din Romania s-ar interesa de: carentele din sfera educatiei (6%), lipsa increderii, insuficienta informarii corecte (cate 3% din totalul raspunsurilor).

Conform sondajului CURS, sunt cateva similaritati in perceptia celor doua agende: si dupa jurnalisti, si dupa cetateni, sistemul de invatamant si sistemul medical ar fi probleme ce ar trebui rezolvate astazi in Romania.

Agenda mass-media/agenda politica: prapastia care le separa. Teoria agenda setting se bucura de o larga acceptare in sociologie si in stiintele comunicarii. O sustin datele din numeroase cercetari de teren privind viata politica din Israel, Japonia, Taiwan, SUA. In toate aceste studii s-a constatat ca presa da relief evenimentelor si fixeaza populatiei ordinea de zi a discutiilor.

Face acest lucru si pentru clasa politica? Stabileste mass-media la ce sa se gandeasca oamenii politici? Unele cercetari sociologice americane au gasit ca intre agenda mass-media si agenda politica (importanta acordata de oamenii politici diferitelor probleme) exista o corelatie, in sensul ca aceleasi teme se regasesc, avand acelasi relief, atat in presa, cat si in preocuparile politicienilor (R. Combb si C.D. Elder, 1972).

Se pare ca nu asa stau lucrurile la noi. Intre agenda mass-media si agenda politica, in conformitate cu perceptia jurnalisti-lor intervievati in sondajul CURS, se casca o adevarata prapastie. Jurnalistii cred ca pe oamenii politici ii preocupa cel mai mult afacerile personale (21% din raspunsuri), lupta pentru putere (13%), capitalul de imagine (7%). Sigur, in cele doua agende sunt si puncte comune: integrarea in UE si coruptia, dar importanta lor difera drastic in ceea ce priveste relevanta. Pentru jurnalisti, integrarea in UE reprezinta o tema aproape nesemnificativa (1% din raspunsuri), in timp ce pentru oamenii politici si pentru guvern, ea este o tema majora (19%) - apreciaza jurnalistii.

Concluzia: mai degraba oamenii politici influenteaza mass-media decat influenteaza presa clasa politica de la noi. Cel putin asa rezulta din sondajul CURS. (Profesor univ. dr. Septimiu Chelcea - Universitatea din Bucuresti)
Click pe grafic pentru zoom
Click pe grafic pentru zoom
Click pe grafic pentru zoom
MESERIA DE JURNALIST
Intrebarile adresate jurnalistilor au vizat si parerile lor despre meseria pe care o practica. Este o meserie riscanta? Este o meserie bine platita? Iti ofera mari satisfactii profesionale?

Cand a fost perioada cea mai buna pentru mass-media din Romania dupa 1990 din punct de vedere al libertatii de exprimare a jurnalistilor? Cand a fost perioada cea mai proasta pentru mass-media din Romania dupa 1990 din punct de vedere al libertatii de exprimare a jurnalistilor? Exista libertate de exprimare? Este presa (centrala si locala) obiectiva?
1990 -1992 - 20% (19% audio-vizual, 22% presa tiparita)
1992 -1996 - 7%(7% audio-vizual, 6% presa tiparita)
1996 -2000 - 9% (10% audio-vizual, 8% presa tiparita)
2000 -2004 - 7%( 7% egalitate la cei din audio-vizual si presa tiparita)
din 2005 incoace - 38% (41% din audio-vizual, 37% din presa tiparita)
nu au stiut / nu au raspuns -19% (17% din audio-vizual, 20% din presa tiparita)
1990 -1992 - 16% (18 din audio-vizual, 15 din presa tiparita)
1992 - 1996 - 9% (11% din audio-vizual, 8% din presa tiparita)
1996 -2000- 8 % (8% egalitate la cele doua categorii)
2000 -2004 - 26% (24% din audio visual, 27% din presa tiparita)
din 2005 incoace - 11% (12% din audio-vizual, 11% din presa tiparita)
nu au stiut/nu au raspuns - 30% (28% din audio-vizual, 31% din presa tiparita)
7,3 media raspunsurilor fata de libertatea de exprimare a mass-media la nivel central, din care 7,41 din audio-vizual si 7,27 din presa tiparita; 6,2 media raspunsurilor fata de libertatea de exprimare a mass-media la nivel local, din care 6,25 din audio-vizual si 6,19 din presa tiparita.
6,9 la nivel central, din care 6,91 din audio-vizual si 6,85 la nivel local; 6,2 la nivel local, din care 6,17 din audio-vizual si 6,21 din presa tiparita.
1990 -1992 - au fost de accord 11% (9% din audio-vizual, 12% din presa tiparita)
1992 -1996 - 9% ( 7% din audio-vizual, 10% din presa tiparita)
1996 - 2000 - 8% (8% din audio-vizual, 8% din presa tiparita)
2000-2004 - 12% (15% din audio-vizual, 11% din presa tiparita)
din 2005 incoace - 38% (40% din audio-vizual, 36% din presa tiparita)
nu au stiut/nu au raspuns - 22% (21% din audio-vizual, 23% din presa tiparita)
1990 -1992 - 21% (24% din audio-vizual, 20% din presa tiparita)
1992 -1996 - 11% (16%, din audio-vizual, 8% din presa tiparita)
1996 -2000 - 11% (11%, la egalitate - audio visual si presa tiparita)
2000 -2004 - 13% ( 9% din audio-vizual, 15% din presa tiparita)
din 2005 incoace - 15% (14% din audio-vizual, 15% din presa tiparita)
nu au stiut/nu au raspuns - 29% (27% din audio-vizual, 30% din presa tiparita).
67% dintre participantii la sondaj de acord 65% din audio-vizual si 68% provin din presa tiparita. 28% nu sunt de accord cu aceasta afirmatie, respective 30% din presa scrisa, 28% din presa tiparita. 5% nu au stiut sau nu au raspuns, 6% din audio-vizual, 4% din presa tiparita.
14% sunt de accord, 16% din audio-vizual si 12% din presa tiparita. 78% nu sunt de accord cu afirmatia, 75% din audio-vizual si 79% din presa tiparita. 8% nu au stiut sau nu au raspuns, respective 9% din audio-vizual, 8% din presa tiparita
78% au fost de accord, 75% in audio-vizual si 79% in presa tiparita; 16% nu au fost de accord, 16% din audio-vizual, 17% din presa tiparita. 6% nu au stiut sau nu au raspuns, 4% din audio-vizual, 6% din presa tiparita.
62% au fost de accord, 64% din audio-vizual, iar 61% din presa tiparita. 29% nu au fost de accord, 27% din audio-vizual, 30% din presa tiparita. 9% nu au stiut sau nu au raspuns, 9% fiind procentul care provine din cele doua "tabere"
58% au fost de accord, 54% din audio-vizual, 60% din presa tiparita. 32% nu au fost de accord, 35% din audio-vizual si 30% din presa scrisa. 10% nu au stiut sau nu au raspuns, 11% din audio-vizual, 10% din presa tiparita.
11% au fost de acord cu aceasta afirmatie, 13% din audio-vizual, 10% din presa tiparita. 79% nu au fost de accord, 75% din audio-vizual, 81% din presa tiparita. 10% nu au stiut sau nu au raspuns, 12% din audio-vizual, 9% din presa tiparita.
DATE DESPRE CERCETARE
Sondaj de opinie in randul jurnalistilor din presa scrisa si audio-vizuala, reprezentativ la nivel national; septembrie-octombrie 2006. Metodologie:
  • Esantion: 1.078 subiecti
  • Univers de esantionare: jurnalisti din presa scrisa si audio-vizuala
  • Tipul esantionului: selectie aleatoare a unitatilor media dupa ponderea la nivel national si la nivel local, precum si pe tipuri de media.
  • Eroarea maxima: + - 3% la o probabilitate de 0,95
  • Perioada: 23 septembrie-7 octombrie 2006
  • Beneficiar: Asociatia Romana de Sociologie si Jurnalul National
  • Citeşte mai multe despre:   special,   romania,   politica,   nivel,   s-ar,   presa,   mass-media,   stiut,   jurnalistilor,   jurnalistii,   agenda,   tiparita,   audio-vizual,   exprimare

     

    Ştiri din .ro


    PUBLICITATE
     





    Mai multe titluri din categorie

    „Trebuia să arăt lumii împrejurările în care viața umană, adevărată, e călcată în picioare în universul acesta socialist”

     „Trebuia să arăt lumii împrejurările în care viața umană, adevărată, e călcată în picioare în universul acesta socialist”
    Galerie Foto Cuvintele se țes firesc, vorba îi e apăsată. Poveștile se derulează cu emoție nedisimulată. Ai sentimentul că îl poți asculta o viață, fără plictis. Chiar așa, să-l ascultăm cât ne mai putem...

    Ochiului îi place mult lumina

    Ochiului îi place mult lumina
    Nu degeaba românul a născut zicerea „mi-e dragă ca lumina ochilor”. Ochii sunt cel mai frumos cadou pe care Dumnezeirea l-a dăruit omului. Despre problemele ochilor, dar și despre ochelari și necesitatea...

    Băsescu: Coincidența închiderii dosarului „EADS”, retragerea contracandidaților și numirea lui Kovesi la EPPO

    Băsescu: Coincidența închiderii dosarului „EADS”, retragerea contracandidaților și numirea lui Kovesi la EPPO
    Galerie Foto Traian Băsescu, fost protector al Laurei Codruța Kovesi, cel care a numit-o de trei ori la vârful parchetelor din România, susține că este o legătură între clasarea dosarului”EADS” de către DNA, retragerea...

    Referendumul lui Iohannis din 2019 și obsesia alegerilor din 6 decembrie aruncă în haos justiția, de la 1 ianuarie 2021

    Referendumul lui Iohannis din 2019 și obsesia alegerilor din 6 decembrie aruncă în haos justiția, de la 1 ianuarie 2021
    Galerie Foto Referendumul pe Justiție, inițiat de Klaus Iohannis, odată cu alegerile europarlamentare din luna mai a anului 2019, dar și blocajul organizat asupra activității Parlamentului, prin boicotarea lucrărilor...

    Fratele Ralucăi Prună, menținut la conducerea DNA, deși nu întrunește condițiile de vechime

    Fratele Ralucăi Prună, menținut la conducerea DNA, deși nu întrunește condițiile de vechime
    Galerie Foto Secția pentru Procurori de la CSM a decis, săptămâna aceasta, să-i prelungească delegarea procurorului Mihai Prună, fratele fostului ministru tehnocrat al Justiției, Raluca Prună, în funcția de procuror-șef...

    Noua variantă de Big Brother, pe șoselele patriei, aprobată de Guvernul Orban în plină campanie electorală

    Noua variantă de Big Brother, pe șoselele patriei, aprobată de Guvernul Orban în plină campanie electorală
    Galerie Foto Executivul condus de Ludovic Orban a aprobat, în plină campanie electorală pentru alegerile parlamentare, nota de fundamentare pentru alocarea a peste 126 de milioane de lei, din fonduri externe nerambursabile, în ve...

    Capii SRI dau lecții de politică și administrație

    Capii SRI dau lecții de politică și administrație
    Actualul ambasador al României în Statele Unite ale Americii, fost director al Serviciului Român de Informații, George Cristian Maior, are asigurat un post de profesor universitar la Școala Superioară de Studii...

    Carantină la mișto, în marginea Bucureștiului

    Carantină la mișto, în marginea Bucureștiului
    Popești-Leordeni, așezare în sud-estul Capitalei. Populație: 42.468 de locuitori. Cazuri confirmate SARS-CoV-2 în ultimele două săptămâni: 405 persoane. Rata de incidență: 9,54 la mia de locuitori. Decizie...

    Când ne ajută poziţia pruncului în burta mamei

    Când ne ajută poziţia pruncului în burta mamei
    Durerile de spate reprezintă cauza celor mai multe consultaţii la medici, ele produc cele mai multe concedii medicale în lumea largă. Acea poziţie ca a pruncului în burta mamei ajută pentru relaxarea spatelui și...

    Poliția de Frontieră depistează persoane, după bătăile inimii, cu echipamente cumpărate de la apropiații generalului „Timpanul”

    Poliția de Frontieră depistează persoane, după bătăile inimii, cu echipamente cumpărate de la apropiații generalului „Timpanul”
    Galerie Foto Fiul patronului de la Mira Telecom, o entitate abonată, de ani buni, la contracte grele cu instituțiile din zona siguranței naționale, livrează, pentru Poliția de Frontieră, începând cu 9 noiembrie, dispozitive...

    Cu semnătură, pe moarte călcând

    Cu semnătură, pe moarte călcând
    Galerie Foto „Refuz transportul la spital, îmi asum toate riscurile şi consecinţele, inclusiv decesul”.  Observaţia scrisă cu pixul transformă fişa de caz COVID într-un fel de certificat de deces. Pe care pacientul...

    Parlamentarii termină mandatul cu datorii de aproape 100 de milioane de lei. Deputații au credite de 64 de milioane

    Parlamentarii termină mandatul cu datorii de aproape 100 de milioane de lei. Deputații au credite de 64 de milioane
    Galerie Foto Din cei 326 de deputați care își încheie mandatul de parlamentar luna viitoare, 180 au datorii pe persoană fizică, cumulate, în cuantum de nu mai puțin 63.726.506,51 de lei. Creditorii, ca...

    Vineri, cartea „Teatru”, de Sidonia Drăgușanu. „Să scriu o piesă de teatru care să provoace scandal?! Dar ce fac pe urmă?”

    Vineri, cartea „Teatru”, de Sidonia Drăgușanu. „Să scriu o piesă de teatru care să provoace scandal?! Dar ce fac pe urmă?”
    Galerie Foto Jurnalul vă propune vineri o carte specială pentru iubitorii dramaturgiei, dar și pentru cei care vor să descopere un gen plin de acțiune, replici spumoase, amuzante și profunde: „Teatru”, de Sidonia...

    Primarul Sectorului 1, Clotilde Armand, consiliat de un „legionar” condamnat, în Germania, pentru două crime

    Primarul Sectorului 1, Clotilde Armand, consiliat de un „legionar” condamnat, în Germania, pentru două crime
    Galerie Foto Clotilde Armand a anunțat, ieri, pe contul său de socializare, că a demis conducerile a trei direcții din cadrul Primăriei Sectorului 1, din Capitală. Printre structurile decapitate se numără și Poliția...

    O inimă cu doar 6-8 extrasistole pe zi nu cere tratament

    O inimă cu doar 6-8 extrasistole pe zi nu cere tratament
    Profesorul doctor Horaţiu Moldovan a condus şi conduce secţii importante de chirurgie cardio-vasculară. A făcut inovaţii în tehnicile de chirurgie cardiacă, în disecţia acută de aortă, în anevrismele de...
    Serviciul de email marketing furnizat de