x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Curajul de a spune nu celebrităţii efemere

Curajul de a spune nu celebrităţii efemere

de Loreta Popa    |    06 Noi 2009   •   00:00
Curajul de a spune nu celebrităţii efemere

Un accident cerebral ni l-a răpit pe Florin Bogardo, compozitorul care a dat viaţă atâtor şi atâtor cântece de neuitat precum "Să nu uităm trandafirii", "Ani de liceu", "Tu eşti primăvara mea", "Balada pescăruşilor albaştri".

În urma unui atac cerebral survenit la 14 august, pleca dincolo la fel de discret precum şi-a trăit viaţa, chiar a doua zi. Coincidenţă sau nu, tot la 15 august, în 1971, Stela Enache şi Florin Bogardo se logodeau.

MUZICA SFERELOR

Modest din fire, nedorind să iasă în lumina reflectoarelor, umil, foarte credincios, nu agrea prea mult publicitatea, ceea ce explică lipsa oricăror declaraţii în presa românească. Era retras din viaţa publică de mult timp tocmai pentru că era o fiinţă specială, desprinsă parcă din altă lume, tocmai pentru că nu avea decât cuvinte de laudă pentru toţi colegii de breaslă şi prietenii săi. Viaţa sa era una discretă, fără răutăţi, fără invidii, fără bârfe, fără interviuri. Nu era genul de om care să-şi facă loc dând din coate.

Tipul de muzică pe care-l crea se pare că nu mai interesa, iar demnitatea şi bunul-simţ pe care le poseda din plin l-au determinat să nu dorească o celebritate efemeră şi bani. Este suficient să asculţi compoziţiile sale şi realizezi că Florin Bogardo avea o mare sensibilitate. Pe muzica sa poţi să iubeşti sau să plângi, dar cel mai mult poţi să visezi. Din păcate, şi în artă poporul nostru îşi pierde valorile rând pe rând... A fost cel mai învăluitor şi cald interpret şi cel mai discret om al breslei compozitorilor de muzică uşoară din generaţia sa.

PAS ÎN DOI
La 16 august, Florin Bogardo ar fi împlinit 67 de ani. S-a născut ca fiu al unui avocat înscris la Baroul din Drăgăşani, Orenzo Bogardo, şi a atins pentru prima dată clapele pianului la 5 ani. În 1959, Bogardo compunea lieduri, coruri, teme cu variaţiuni. A studiat la Conservatorul "Ciprian Porumbescu", avându-i ca profesori pe Gheorghe Dumitrescu, Aurel Stroe, Lazăr Cosma şi Anatol Vieru. Debutează la Mamaia, în 1963, cu piesa "Cum e oare?", şi se dedică de atunci muzicii uşoare.

A fost un artist complet, timbrul său de excepţie fiind uşor de recunoscut. Din 1972, Bogardo i-a încredinţat Stelei Enache, soţia sa, majoritatea compoziţiilor sale, uneori făcând duet cu aceasta. Au avut o viaţă discretă, frumoasă, liniştită şi încununată de doi copii, un băiat şi o fată, Laura şi Anton. Florin Bogardo era bunic, având nepoţi de la ambii copii.



SUB SEMNUL DISCREŢIEI
În iunie 2008, un incendiu devasta camera sa de lucru şi mai multe obiecte adunate de-a lungul carierei sale şi a soţiei sale, Stela Enache. Din fericire, această Ediţie de Colecţie pe care Jurnalul Naţional i-o dedică a beneficiat de un album salvat ca prin minune. Ne-a dăruit compoziţii minunate, a fost un exemplu de verticalitate prin refuzul de a crea în favoarea regimului comunist. Majoritatea cântecelor sale au fost compuse pe versurile celor mai mari poeţi români, precum Mihai Eminescu, Lucian Blaga, Vasile Alecsandri, Carianopol, Marin Sorescu, şi au fost premiate la diverse festivaluri.

A compus şi muzică pentru filme, de un succes deosebit bucurându-se, între altele, coloanele sonore ale filmelor "Liceenii", "Declaraţie de dragoste".

 

Toamna ne acoperim inimile cu o muzică specială
Din clapele pianului său au văzut lumina zeci de şlagăre.
Nu aveai cum să rămâi indiferent ascultându-le. Melodiile sale au fost interpretate de Margareta Pâslaru, Aurelian Andreescu, Mihaela Mihai, Dorin Anastasiu şi nu în ultimul rând el însuşi. Din 1972, Bogardo a încredinţat majoritatea melodiilor sale Stelei Enache, uneori făcând duet cu aceasta. "Cum e oare?", "Iubirea cea mare", "Izvorul nopţii", "Întâia oară", "Ani de liceu", "Ora cântecului", "Plop înfrânt", "Un fluture şi o pasăre", "Apari, iubire!", "Să nu uităm trandafirii", "Tu eşti primăvara mea", "Dăruieşte-mi acest ceas de iubire", "Vraja sărutului", "Ce simţi când eşti îndrăgostit?", "Dansul e ca o vrajă", "Extemporal", "E o poveste de amor", "Cum pot să te conving şi ce să fac?", "Balada pescăruşilor albaştri" şi "N-ai să mă poţi uita" sunt câteva dintre şlagărele compuse de Florin Bogard, ce apar pe CD-ul ce va însoţi Ediţia de Colecţie de luni, 9 noiembrie.

 

"A fost maestru de sunet la radio şi foarte mulţi cântăreţi voiau să lucreze numai cu el tocmai pentru că era un om cald, avea un stil de a vorbi cu oamenii incredibil şi o cultură vastă"
Stela Enache

"Un orchestrator excepţional, un artist complet. Un om cu un caracter deosebit, care era mai presus de micile bârfe care murdăreau atmosfera acelor vremuri"
Marius Ţeicu

"Florin Bogardo a fost ca «Micul Prinţ» al lui Antoine de Saint Exupery, plămădit din simboluri şi într-o perpetuă căutare a frumuseţii şi înţelepciunii, pentru el însuşi şi pentru cei din jurul său"
Mihaela Mihai

×
Subiecte în articol: special