x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Deniile, între rânduieli bisericeşti şi superstiţie

0
Autor: Daniela Cârlea Şontică 18 Apr 2009 - 00:00
Deniile, între rânduieli bisericeşti şi superstiţie


În această săptămână, cunoscută sub denumirea de Săptămâna Patimilor, în Biserica Ortodoxă au loc slujbe şi rânduieli speciale, credincioşii şi slujitorii sfintelor altare încercând să retrăiască sufleteşte suferinţele Mântuitorului Iisus Hristos, care a îndurat pentru întreaga omenire: trădare, bătăi, insulte, răstignire pe Cruce.



Fiecare zi din această săptămână specială este explicată de preotul Bogdan Aurel Teleanu, de la Biserica Sfântul Pantelimon din Bucureşti.    

"Primele trei zile din Săptămâna Patimilor constituie un prolog al Sfintelor Patimi ale lui Hristos. În zilele de luni şi marţi atenţia creştinilor este concentrată asupra ultimelor învăţături ale Domnului, în timp ce în ziua de miercuri Biserica a rânduit ca fiecare credincios să ia aminte la două exemple concrete: primul, cel al păcătoasei desfrânate, care aduce în această zi, cu mare căinţă şi lacrimi, mir de mult preţ şi ungându-L pe Hristos, devenind mironosiţă; cel de-al doilea exemplu, al lui Iuda, ucenicul care, deşi apropiat de Domnul, L-a vândut pentru treizeci de arginţi fariseilor şi cărturarilor care voiau să-L ucidă. Gestul lui Iuda a făcut ca, mai târziu, ziua de miercuri să fie declarată zi de post, ea fiind, alături de vineri, ziua în care Iisus a fost răstignit, una din cele două zile ale săptămânii în care trebuie să postească creştinii de-a lungul anului."

SUFERINŢA DE PE GOLGOTA
Joia şi Vinerea din Săptămâna Patimilor sunt zile de adâncă durere, care trezesc în orice creş­tin un sentiment de smerenie faţă de Dumne­zeu, dar şi de slăvire a îndelungii răbdări a Fiului lui Dumnezeu pe care a avut-o pentru mântuirea noastră.

Părintele Bogdan Teleanu: "În Joia Mare, sunt prăznuite patru lucruri: spălarea picioarelor apostolilor de către Hristos, Cina Domnească la care s-a instituit Taina Împărtaşaniei (Euharistia), rugăciunea din Grădina Ghetsimani şi prin­derea Domnului de către cei ce voiau să-L ucidă. «Astăzi a fost spânzurat pe lemn Cel ce a spânzurat pământul pe ape». Aceste cutremu­rătoare cuvinte sunt rostite de preot încă din seara Sfintei Joi, când acesta iese din Sfântul Altar purtând în spate Crucea lui Hristos. În această zi, se săvârşeşte slujba deniilor, care evidenţiază momentele dramatice legate de Pati­mile şi Jertfa lui Hristos. Denia din Joia Pati­milor, cunoscută şi sub numele de Denia celor 12 Evanghelii, recapitulează şi actuali­zează în conştiinţa credincioşilor istoria mântuirii, începând cu Cina cea de Taină şi continuând cu prinderea Mântuitorului în Grădina Ghetsimani, aducerea Lui la arhiereii Ana şi Caiafa, condamnarea de către Sinedriu, judecarea de către Pilat, batjocorirea, răstignirea, moartea şi punerea Sa în mormânt.

Vinerea Mare este ultima vineri dinaintea Sărbătorii de Paşti şi se mai numeşte şi Vinerea Patimilor, răstignirii lui Iisus, sau Vinerea Seacă - pentru că pentru cei mai mulţi creştini este zi de post negru, adică nu se mănâncă şi nu se bea nimic toată ziua.

După o noapte de stat în închisoare, îndu­rând umilinţa şi biciuirile nemiloase, în ziua de vineri, Mântuitorul Iisus Hristos este dus înăuntrul curţii şi îmbrăcat într-o mantie roşie. Pilat îl arată poporului zicând: «Iată Omul!» Mulţimea agitată de farisei şi cărturari a în­ceput să strige ca ieşită din minţi: «Răstig­neşte-L, răstigneşte-L! Ia-L, ia-L şi-L răstig­neşte!». Os­taşii îl scot afară legat de mâini pe Iisus. Apostolii, ucenicii, toţi aceştia L-au lăsat şi au fugit. Nu mai are pe nimeni lângă El. Era lovit peste mâini, peste spate. Pe cap i s-a pus o coroană de spini, o trestie în mână şi, îngenunchind, îi strigau: «Bucură-Te, împăratul iudeilor!». Tras de funii printre loviri, cu Crucea-n spate, se în­dreaptă spre Golgota. La o răspântie, i se în­fă­ţişează Veronica, o fecioară care-I şterge cu o maramă sudorile amestecate cu sânge de pe faţa Sa, imprimându-i-se faţa Domnului Iisus Hristos pe acea mahramă. Crucea fiind foarte grea, a căzut sub greutatea ei. Atunci ostaşii au silit pe un om, Simion Cirineanul, să-I ducă Cru­cea până în vârful Golgotei. Piroanele reci, groase şi ruginite I-au străpuns mâinile şi pi­cioarele. La ridicarea Crucii, trupul se lasă greu, iar rănile de la mâini şi picioare se lărgesc."

ZI ALITURGICĂ
"În Vinerea Mare nu se mai slujeşte Sfânta Liturghie, pentru că Însuşi Mielul lui Dumnezeu este jertfit acum, dar se ţine post negru. Aceleaşi lucruri sunt valabile şi pentru Sâmbăta Mare. Prohodul Domnului de vineri seara este ultima etapă a tânguirii Mântuitorului Iisus Hristos, Care se află acum în mormânt. La sfârşitul slujbei se înconjoară biserica cu Sfântul Aer, pe sub care trec apoi toţi credincioşii. Numit şi Epitaf, Sfântul Aer este o pânză de in, de catifea sau de mătase pe care se află imprimată, brodată ori zugrăvită icoana înmormântării Domnului. Epitaful simbolizează trupul mort al lui Hristos.

În ziua de sâmbătă, se pomeneşte moartea, înmormântarea şi petrecerea în mormânt a Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Iosif din Arimateea, ucenic al lui Iisus Hristos, s-a dus la Pilat şi l-a rugat să-i dea trupul Lui Iisus Hristos pentru a-l îngropa în mormântul său. Mântuitorul Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, a trăit printre oameni doar 33 de ani. Moartea Sa a fost extrem de violentă. A fost torturat şi crucificat, dar a treia zi a Înviat. Moartea lui semni­fică o jertfă pe care El a adus-o pentru mântuirea oamenilor. Astfel, misiunea lui Iisus Hristos în lume nu se încheie cu moartea Sa, ci cu Învierea. Existenţa lui Iisus printre oameni, moartea Sa şi mai ales Învierea Sa au o semnificaţie învăluită în Taină. Un lucru însă este clar: Mântuitorul Iisus Hristos ne-a promis o Viaţă veşnică, iar Învierea Sa este chezăşia vorbelor Sale. Învierea a deschis vieţii omeneşti o privire spre zarea veşniciei, a luat morţii rolul şi caracterul de sfârşit tragic şi dureros."

RÂNDUIELI ŞI TIPIC BISERICESC
În Sfânta şi Marea Joi, la sfârşitul Sfintei Liturghii există rânduiala spălării picioarelor, în amintirea gestului făcut de Mântuitorul nostru Iisus Hristos înainte de Cina cea de Taină, când a spălat picioarele celor 12 apostoli. Această rânduială se săvârşeşte în unele mănăstiri din Patriarhia Română şi este oficiată de stareţul mănăstirii, care spală picioarele a 12 dintre vieţuitorii acelei obşti. În Vinerea Mare, în Biserica Ortodoxă se săvârşesc Ceasurile Împărăteşti, în cadrul cărora se citesc textele evanghelice legate de patimile Dom­nului nostru Iisus Hristos. Aceste ceasuri se numesc împărăteşti, deoarece în Bizanţ participa şi împăratul la ele.

Noduri la batiste, trecutul pe sub masă, "luatul de lumină"
Exsită mai multe superstiţii legate de zilele Săptămânii Patimilor. Se spune că în Joia Mare morţii vin pe la vechile lor locuinţe, unde stau până la Moşi sau Sărbătoarea Moşilor, când se fac împărţeli de plecarea sufletelor, crezându-se că morţii pleacă cu colacul şi cu oala pe care le-au căpătat.

În acest răstimp morţii se aşază pe streaşina casei, unde stau până la întoarcere. Se spune că ouăle înroşite sau încondeiate în ziua de Joi Mare nu se strică tot anul. Unii oameni le păstrează şi cred că dacă acestea se strică se vor îmbolnăvi, iar dacă "seacă" voi fi sănătoşi tot anul. Se crede în popor că nu e bine ca Joi, în Săptămâna Patimilor, să se spele rufe, iar Vineri să nu se coasă şi să nu se mănânce urzici şi oţet. În unele zone superstiţia intră şi în biserică, adică sunt oameni care în timpul citirii celor 12 Evanghelii înnoadă un colţ de batistă, spunând că aşa e bine, deşi probabil vor doar să ştie câte evanghelii mai sunt de citit. Sunt oameni care, deşi nu merg la Denii, ţin neapărat să meargă la biserică doar pentru a trece de trei ori pe sub masa pe care se află Sfântul Epitaf, consi­derând că astfel se vor însănătoşi dacă sunt bolnavi sau pentru că "aşa se face". Nu mai vorbim de obiceiul de a merge în noaptea Învierii doar la momentul "luării luminii" şi a păştii, iar apoi fiecare se întoarce la casa sa, cu gândul că şi-a făcut datoria. Important este ca Învierea să fie trăită o dată cu toţi ceilalţi credincioşi la Sfânta Liturghie care urmează după chemarea "Veniţi să luaţi lumină!" şi după canonul Învierii.
Citeşte mai multe despre:   special,   iisus,   hristos,   iisus hristos

 



Mai multe titluri din categorie

Românii, virusul și dinozaurii

Românii, virusul și dinozaurii
Unul din trei români crede că oamenii au fost contemporani cu dinozaurii, potrivit unui barometru european, în timp ce mai puțin de jumătate dintre participanții la sondaj spun că această afirmație este falsă....

85% din țară ar putea rămâne fără polițiști

85% din țară ar putea rămâne fără polițiști
Galerie Foto Legea care impune obligativitatea certificatului verde la locul de muncă poate crea o problemă gravă de securitate națională, dacă polițiștii, jandarmii, pompierii, militarii și cadrele medicale refuză să se...

ANSVSA a transformat România în focarul Europei de pestă porcină africană

ANSVSA a transformat România în focarul Europei de pestă porcină africană
Virusul pestei porcine africane (PPA) continuă să facă ravagii în România, iar situația este scăpată de sub control la aproape patru ani de când a fost depistat primul caz. Dacă în 2019 erau confirmate 1.728...

Între ciuma lui Caragea și gripa lui Iohannis; la moaște

Între ciuma lui Caragea și gripa lui Iohannis; la moaște
Galerie Foto „Cum nu existau tratamente eficiente (...) s-au impus interdicții și cârciumile vindeau doar prin niște ferestruici. Tot atunci au apărut și vracii, care promiteau că îi pot salva pe bolnavi cu ajutorul...

Facerea Guvernului de criză. PNL vrea armistițiu politic. USR vrea refacerea Coaliției. PSD oscilează

Facerea Guvernului de criză. PNL vrea armistițiu politic. USR vrea refacerea Coaliției. PSD oscilează
După ce, luni seară, premierul desemnat, Nicolae Ciucă, a fost convocat, împreună cu liderul PNL, Florin Cîțu, la o întâlnire cu președintele României, liberalii cer PSD și USR un armistițiu, pentru...

Aberațiile impunerii certificatului verde în România. Cum era Guvernul să interzică reținerea infractorilor nevaccinați sau netestați

Aberațiile impunerii certificatului verde în România. Cum era Guvernul să interzică reținerea infractorilor nevaccinați sau netestați
Galerie Foto Hotărârea de Guvern 1130/2021, care a modificat un alt act similar prin care a fost prelungită, pe 10 octombrie, starea de alertă, a implementat obligația prezentării dovezii vaccinării pentru a putea avea acces...

Generalul în rezervă Nicolae Ciucă, premier al unui Guvern în retragere

Generalul în rezervă Nicolae Ciucă, premier al unui Guvern în retragere
Galerie Foto PNL îi arată „pisica” lui Klaus Iohannis, prin intermediul PSD și USR, amenințând cu declanșarea alegerilor anticipate, după ce premierul desemnat să formeze noul guvern, ministrul Apărării, Nicolae...

Haos general și surprize: s-au închis târgurile, în loc de mall-uri

Haos general și surprize: s-au închis târgurile, în loc de mall-uri
Cu exact o lună în urmă, făceam o previziune în legătură cu efectele introducerii certificatului verde. „Adio, piețe, târguri și oboare, după legea certificatului verde!” titram atunci, pe baza...

Salvați Miorița! Și PIB-ul Australiei...

Salvați Miorița! Și PIB-ul Australiei...
În Comisia pentru Agricultură din Parlamentul European este război total pentru eliminarea exporturilor de animale vii. Ca o coincidență, pe lângă luptele crâncene care se duc în comisiile parlamentare, chiar...

Pregătiți-vă! Vine o nouă explozie a prețurilor la energia electrică. Statul crede că nu plătim destul: scumpește două taxe pe energie!

Pregătiți-vă! Vine o nouă explozie a prețurilor la energia electrică. Statul crede că nu plătim destul: scumpește două taxe pe energie!
În timp ce Guvernul demis nu știe ce artificii să mai facă pentru a tempera creșterea facturilor la energia electrică pentru consumatori,  o nouă avalanșă de creșteri ale prețurilor este așteptată în...

Exclusiv Jurnalul. Pe frontul COVID, așteptând o butelie cu oxigen liberă

Exclusiv Jurnalul. Pe frontul COVID, așteptând o butelie cu oxigen liberă
Galerie Foto „Situația e cam așa: sună pacientul, e bine. Cere să fie testat, are simptome. Te duci, omul nu e roșu – urgență, e galben – trebuie consultat. Te grăbești, mai sunt alți 2.000 de oameni în acea zi care...

Școala Palatină, cea mai frumoasă poveste din tinerețea unui prinț nefericit

Școala Palatină, cea mai frumoasă poveste din tinerețea unui prinț nefericit
România aniversează astăzi un secol de la nașterea Regelui Mihai (1921-2021), prilej să celebrăm acest moment special prin evocarea unora dintre cei mai împliniți ani din existența monarhului, una nu tocmai...

Povestea cafelei adevărate

Povestea cafelei adevărate
Galerie Foto Zvonurile se adeveresc. Va urma o criză a cafelei. Producțiile compromise din America de Sud vor duce la o adevărată criză a cafelei și mai ales a cafelei de calitate. Costa Rica este, însă, apărată de acesta...

Dobânda pe termen lung pentru România a atins pragul de 4%

Dobânda pe termen lung pentru România a atins pragul de 4%
Rata dobânzii la creditele pe termen lung luate de România a înregistrat un nou maxim în luna septembrie, ajungând la pragul de 4%, după ce în luna august aceasta atinsese 3,24%. Potrivit datelor publicate de...

Vești bune pentru asigurați: au fost incluse despăgubiri și pentru COVID-19

Vești bune pentru asigurați: au fost incluse despăgubiri și pentru COVID-19
Unele firme de asigurări au schimbat regulile în privința plății daunelor în pandemie. Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR) anunță că au fost deja plătite...
Serviciul de email marketing furnizat de