Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Toți parlamentarii AUR, inclusiv cei plecați din partid, cer modificarea legislației privind participarea la ceremoniile oficiale și introducerea pe lista celor care pot depune coroane de flori în timpul acestor ceremonii și a simplilor senatori și deputați, a simplilor eurodeputați, a șefilor de la Înalta Curte și de la Curtea Constituțională. În prezent, legea prevede că acest demers ceremonial este permis doar președintelui României, prim-ministrului și șefilor celor două Camere ale Parlamentului.
Supărarea pe această formă de „discriminare” a fost sesizată de deputatul AUR Ringo Dămureanu, care este și președintele Comisiei pentru Constituționalitate, nemulțumirea transformându-se, în primăvara acestui an, într-o inițiativă legislativă pentru modificarea Legii nr. 215/2015 privind ceremoniile oficiale, lege prin care s-au stabilit măsurile aplicabile acestor evenimente desfășurate de către autoritățile și instituțiile publice centrale și locale. Dămureanu scrie, în expunerea de motive, că Ordinea de precădere în cadrul acestor ceremonii a demnităților și funcțiilor publice este prevăzută în Anexă, respectiv Președintele României, președinții Senatului și Camerei Deputaților și prim-ministrul, dacă reprezentanții acestora participă la ceremonie, urmați de primarul localității, președintele consiliului județean și prefectul județului unde se desfășoară ceremonia, la care se adaugă reprezentanții altor autorități sau instituții publice, „conform Ordinii de precădere stabilită potrivit legii”.
„De pe Ordinea de precădere în cadrul ceremoniilor oficiale organizate la nivel local, prevăzută în legea în vigoare, lipses, însă, foștii șefi de stat ai României, președinții Curții Constituționale și Înaltei Curți de Casație și Justiție, membrii Birourilor Permanente ale Senatului și Camerei Deputaților, senatorii, deputații, membrii Parlamentului European care participă la ceremonie”, arată parlamentarul AUR.
Lipsesc partidele parlamentare din Ordinea de precădere
Citește pe Antena3.ro
Astfel, inițiatorul propune ca, la articolul 7 din această lege, să fie introdusă o literă nouă, unde, pe lângă cei deja prevăzuți, să fie incluse și respectivele funcții „omise”, dacă reprezentanții acestora participă la ceremoniile organizate.
Mai mult, se dorește introducerea unui nou alineat în cadrul articolului 4 din lege, „prin care să se clarifice statutul foștilor șefi de stat”. Aceștia ar urma să aibă dreptul să depună coroanele de flori imediat după președintele în funcție. Dacă participă mai mulți foști șefi de stat, aceștia vor depune coroanele în ordinea mandatelor. Iar lucrurile nu se opresc aici. În proiectul de lege depus se arată că ceremonia oficială de depunere a coroanelor de flori este reglementată la articolul 16 din lege, cu respectarea Ordinii de precădere. Legea actuală prevede că, în cadrul ceremoniei oficiale, va putea fi depusă câte o coroană de flori din partea Președinției României/ Administrației Prezidențiale, Parlamentului României, Parlamentului European, Guvernului României/ prefectului, primarului localității unde are loc ceremonia, președintelui consiliului județean, corpului diplomatic și organizatorului”.
Din Ordinea de precădere, însă, „lipsesc partidele politice parlamentare, deputații și senatorii fiind reprezentanții aleși ai poporului, prin care aceștia își exercită suveranitatea, în exercitarea mandatului fiind în serviciul poporului”. Motiv pentru care „se propune ca la articolul 6 din lege să se introducă și partidele politice parlamentare, în ordinea mărimii grupurilor parlamentare”.
Guvernul, PNL, PSD, USR-PLUS și UDMR nu sunt de acord cu modificarea legii
Deși propunerea AUR ar veni în sprijinul partidelor parlamentare, în legătură cu tema depunerii coroanelor de flori în timpul ceremoniilor oficiale, inițiativa legislativă nu a suscitat interesul niciunui alt senator și deputat, de la celelalte formațiuni politice reprezentate în actualul Legislativ.
Astfel, proiectul este asumat de 43 de senatori și deputați, dintre care 42 d ela AUR și senatorul actualmente neafiliat Diana Ivanovici Șoșoacă. Iar el a fost depus la Senatul României în data de 18 martie 2021.
În data de 7 aprilie, Consiliul Economic și Social a emis aviz favorabil adoptării proiectului de lege. Același lucru l-a făcut, două zile mai târziu, și Consiliul Legislativ. Apoi, în 19 mai 2021, premierul Florin Cîțu a transmis Parlamentului punctul oficial de vedere al Guvernului, în care este subliniat faptul că proiectul este propunerea AUR, drept pentru care a decis să nu susțină adoptarea acestei inițiative.
Ulterior, pe data de 4 iunie, Comisia pentru Administrație Publică a Senatului, care este îndrituită să formuleze amendamente și raport, a emis un aviz negativ. Iar legea a intrat, la vot, în Plenul Senatului, în data de 7 iunie. 119 senatori au votat pentru admiterea raportului de respingere, trântind, astfel, legea. Doar 14 voturi au fost pentru respingerea raportului și adoptarea legii. Adică 14 senatori AUR și Diana Ivanovici Șoșoacă. Nu a fost exprimat niciun vot de abținere,
Pe data de 9 iunie, Senatul a transmis Camerei Deputaților acest proiect de lege respins, urmând ca, până pe data de 29 iunie, Comisia pentru Administrație Publică a camerei decizionale să depună raportul.
