Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Deputatul Gheorghe Nacov, membru al Grupului Minorităților Naționale din Camera Deputaților, a depus la Parlamentul României un proiect de lege prin care intenționează să modifice Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate. Mai exact, vrea să introducă primarii de municipii de județ și președinții de consilii județene pe lista persoanelor care pot deține pașaport diplomatic. Inițiatorul arată că acest tip de document de călătorie ar fi necesar inclusiv pentru deplasări la Bruxelles. Asta, cu toate că România este în UE și în Spațiul Schengen, nefiind nevoie nici de pașaport, nici de viză.
Conform documentelor oficiale, acest proiect de lege vizează includerea președinților de consilii județene, a primarilor municipiilor reședință de județ, a primarului general al Capitalei și a primarilor de sector ai municipiului București pe lista persoanelor îndreptățite să dețină pașaport diplomatic.
Parlamentarul arată că, prin aceasta, s-ar „recunoaște rolul diplomatic al autorităților locale, iar acordarea perspectivei diplomatice a aleșilor locali include unele beneficii”.
Astfel, pașaportul diplomatic scutește titularul de obligativitatea vizei pentru numeroase state și poate oferi acces simplificat la proiecte de finanțare. Deputatul inițiator susține că „primarii și președinții de consiliu județean vor putea ajunge mai ușor și mai rapid acolo unde prezența lor este necesară, fie că vorbim de negocieri pentru finanțare la Bruxelles, forumuri internaționale, vizite de documentare sau evenimente de înfrățire”. Asta, în condițiile în care, cel puțin în UE, nu este nevoie de viză, iar în Spațiul Schengen nu mai poate fi vorba despre control la frontieră. Cu toate acestea, autorul adaugă că „deținerea unui document de călătorie diplomatic conferă titularului un statut de rang în interacțiunea cu autoritățile altor state. În contextul în care primarii marilor orașe din România discută de la egal la egal cu omologii din capitalele străine sau cu oficiali ai instituțiilor UE, este justificat ca statutul lor oficial să fie recunoscut prin documentele pe care le prezintă”.
Avize negative, pe linie
Consiliul Economic și Social nu este de acord cu această propunere, avizând negativ proiectul de lege. „Faptul că România face parte din Uniunea Europeană și din Spațiul Schengen șubrezește argumentația legată de facilitarea călătoriei în termeni de viză, autoritățile locale fiind puțin prezumate a necesita în mod semnificativ călătorii de înfrățire și schimburi în țări din Africa sau Asia, solicitante de viză”, se arată în acest aviz.
CES mai arată că „extinderea imunității diplomatice asupra unor persoane pentru care urmărirea penală nu este supusă unor proceduri speciale ridică un risc suplimentar în privința exercitării normelor penale. (…) Având în vedere faptul că România a aderat complet la Spațiul Schengen, dar și faptul că numărul statelor în care cetățenii români pot circula doar cu cartea de identitate s-a extins în ultimii ani, extinderea numărului de persoane care pot beneficia de pașapoarte diplomatice nu justifică costurile suplimentare necesare emiterii acestor documente de călătorie”.
Și Consiliul Legislativ a avizat negativ acest proiect de lege, arătând că cetățenilor români, ca cetățeni ai Uniunii Europene, li se aplică exonerarea de la obligația de a deține viză pentru a călători, timp de 90 de zile pe o perioadă de 180 de zile, și în alte țări din afara Uniunii Europene cu care aceasta a încheiat acorduri în acest sens.
Senatul a respins propunerea
Pe de altă parte, Consiliul Legislativ atrage atenția și asupra faptului că pașaportul diplomatic este un document de călătorie eliberat de Ministerul Afacerilor Externe unor categorii de persoane, în scopul facilitării reprezentării de către acestea a intereselor statului român în străinătate.
Or, președintele de consiliul județean reprezintă interesele județului, iar primarul reprezintă unitatea sa administrativ-teritorială.
Din acest motiv, avizul arată că propunerea legislativă nu poate fi promovată.
La data de 23 februarie 2026, legea a fost respinsă de Senat, iar la data de 2 martie 2026 ea a ajuns pe masa Camerei Deputaților, care este for decizional.
Citește pe Antena3.ro
