Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Inițiatorii acestei propuneri legislative sunt Oana Alexandra Cambera și Andrei Răzvan Lupu (acesta din urmă este și candidat la alegerile europarlamentare din 9 iunie) și susțin, în expunerea de motive care însoțește demersul, că „bugetarea participativă presupune implicarea cetățenilor în procesul decizional privind obiectivele de investiții, politicile, prioritățile, criteriile de finanțare și elaborarea bugetului unităților administrativ-teritoriale. Acest mecanism, apărut prima dată în Brazilia, în anul 1989, este o unealtă importantă pentru consolidarea sistemelor democratice”.
„Bugetarea participativă stimulează angajamentul civic și implicarea cetățenilor în procesul decizional, încurajându-se încrederea în administrația locală și dezvoltarea unei legături strânse între cetățeni și autorități. De asemenea, mecanismul bugetării participative contribuie la transparența finanțelor publice – un element important în reducerea corupției”, susțin cei doi parlamentari.
Invocă măsurile de reducere a cheltuielilor și majorarea taxelor
Aceștia susțin că, astfel, „cetățenii au la dispoziție o unealtă suplimentară pentru a comunica factorilor decizionali nevoile locale identificate pe care cetățenii le consideră prioritare. Nu în ultimul rând, programele de bugetare participativă pot avea ca rezultat reducerea inegalităților economice și politice și întărirea asocia]iilor comunitare și a societății civile”. Cu alte cuvinte, nu doar cetățenii sunt vizați de beneficiile acestui proiect, ci și, mai ales, ONG-urile.
În documentul citat se mai arată că, într-o rezoluție din iulie 2021, Parlamentul European a propus introducerea bugetării participative și a altor instrumente de participare pentru proiectele-pilot, „astfel încât cetățenii să aibă un cuvânt de spus în privința cheltuirii banilor din bugetul Uniunii Europene”. „Actualul context a dus la adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare care au implicat reducerea cheltuielilor bugetare și creșterea taxelor. Adoptarea unor prevederi care să reglementeze o modalitate unitară la nivel național, prin care cetățenii pot avea un cuvânt de spus în alocarea resurselor financiare ale unităților administrativ-teritoriale este binevenită. În România, au existat sau există localități sau județe care au avut sau care au programe de bugetare participativă”, au conchis cei doi inițiatori.
Ce prevede, în mod concret, această inițiativă
Citește pe Antena3.ro
Concret, proiectul de lege propus prevede „derularea obligatorie de către unitatea administrativ-teritorială a cel puțin unei etape anuale de colectare a proiectelor sau a propunerilor venite din partea cetățenilor și a asociațiilor legal constituite, analiza și sinteza acestora, dezbaterea publică, evaluarea și decizia finală a unității administrativ-teritoriale privind preluarea sau refuzul preluării acestora în viitorul proiect de buget local”.
De asemenea, inițiativa mai prevede că procedura de bugetare participativă trebuie să asigure „informarea cetățenilor privind desfășurarea, oportunitățile de implicare și rezultatele posibile ale acesteia, atât la sediul unită]ilor administrativ-teritoriale, cât și în format online, pe paginile UAT-urilor, în media online și în presa scrisă”. Totodată, procedura trebuie să asigure „accesul inclusiv al cetățenilor cu vârsta cuprinsă între 16 și 18 ani, a grupurilor informale a unor comunități sau micro comunități; transparență decizională pe întreaga durată de dezbatere a acesteia și facilitarea și asistarea cetățenilor cu privire la întocmirea programelor sau a proiectelor”.
Etapa de colectare a proiectelor începe obligatoriu cu un anunț public, în care va fi menționat calendarul detaliat al procedurii, precum și acordarea unui termen de cel puțin 20 de zile lucrătoare pentru depunerea acestora. În ceea ce privește evaluarea, proiectul de lege prevede că proiectele și propunerile nu pot avea caracter partizan, politic sau religios, nici lucrativ sau comercial. „Decizia de prelucrare sau de refuz al prelucrării proiectelor sau programelor depuse trebuie să fie înaintată de UAT. Decizia nu poate fi contestată pe cale administrativ-jurisdicțională sau în justiție, reprezentând doar un element preliminar ce încearcă să stea la baza elaborării bugetelor UAT-urilor. În bugetele locale ale UAT-urilor se va rezerva, în mod obligatoriu, un procent stabilit prin hotărâre a consiliului local, a consiliului general sau a consiliului județean, acesta neputând fi mai mic de 5% și nici mai mare de 10% din bugetul de cheltuieli de dezvoltare pentru anul respectiv pentru proiectele sau programele preluate prin procedura bugetării participative”, mai prevede acest proiect de lege.
Legea a picat la Senat. Camera, așteptată să dezbată proiectul până la alegerile locale
Consiliul Economic și Social (CES), în avizul favorabil acordat inițiativei legislative, susține că „proiectul diluează sensul participativ, prin faptul că introduce o etapă ulterioară deciziilor legate de proiectele câștigătoare, care face ca deciziile finale să fie luate tot de autorități, pe baza unor criterii fără o altă implicare din partea cetățenilor”.
Și Consiliul Legislativ a acordat aviz favorabil, iar legea a ajuns, la finalul lunii aprilie, în dezbaterea Senatului, ca primă Cameră sesizată. Aici, cu unanimitate de voturi, Comisia pentru Administrație a adoptat un aviz negativ. Tot un aviz negativ a sosit și de la Comisia pentru Comunicații, iar Comisia pentru Buget-Finanțe a transmis Plenului un raport negativ, cu majoritate de voturi.
La data de 13 mai 2024, legea a intrat la vot, în senat, fiind respinsă. Dintre cei 110 senatori prezenți, 88 au votat pentru adoptarea raportului de respingere (12 de la AUR, 28 de la PNL, 44 de la PSD și 4 de la UDMR). Împotriva raportului de respingere și pentru adoptarea legii au votat 21 de senatori (unul de la AUR, liberalul Florin Cîțu, 4 neafiliați și 15 de la USR). Senatoarea Diana Șoșoacă s-a abținut de la vot.
Proiectul a fost transmis, la data de 21 mai, Camerei Deputaților, care este for decizional. Comisia pentru Buget-Finanțe și Comisia pentru Administrație Publică trebuie să transmită raportul final până pe data de 5 iunie 2024.
