Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
55 de parlamentari au votat contra, 50 au votat pentru, iar un senator s-a abținut de la vot, iar proiectul a ajuns, cu avize favorabile din partea Consiliului Economic și Social și a Consiliului Legislativ, pe masa Camerei Deputaților, care este for decizional. Inițiatorii legii scriu, în expunerea de motive, că „restrângerea exercițiului dreptului de proprietate, prin crearea unui drept de servitute către obiectivele turistice, nu cauzează, în mod deosebit, prejudicii”.
Proiectul de lege în discuție are cinci inițiatori principali. Aceștia sunt deputații PSD Viorel Salan, Natalia Intotero, Ilie Toma, Bogdan Gruia Ivan și Cornel Cristian Resmeriță, care susțin, în expunerea de motive, că „în țara noastră, aproape că nu există peșteră descoperită care să nu beneficieze de o legendă proprie, ceea ce a îmbogățit fără îndoială folclorul din fiecare zonă”. „Unele dintre aceste peșteri nu au fost suficient exploatate, îndeosebi în țara noastră, unde speologia a cunoscut un val de entuziasm abia în ultimele două-trei decenii. Este cunoscut faptul că fiecare peșteră în parte oferă adăpost și servește drept microclimate pentru dezvoltarea unei faune și a unei vegetații rare, scăldate fiind de apele izvoarelor subterane – un veritabil paradis pentru pasionații de speologie, fotografie și mineralogie, încântați să pătrundă în tainele acestor sanctuare ale naturii”, se menționează în documentul citat.
Parlamentarii în cauză arată că, de-a lungul timpului, „s-a manifestat dorința autorităților de a-și păstra și conserva măreția și frumusețea acestor monumente naturale. (…) Dar trebuie stabilit un echilibru între conservare, protejare, studiu științific și prezentarea celor care vor să cunoască mai multe lucruri despre ele. Acest echilibru este obligatoriu, însă trebuie să ofere posibilitatea celor pasionați de speologie și nu numai de a putea vizita și vedea printr-o experiență personală peșterile din țara noastră, fără a fi nevoiți să privească peșterile doar în fotografii și filmulețe documentare”.
Drept de servitute, prin lege
Potrivit documentului citat, actualul cadru normativ nu permite punerea în valoare și nici promovarea potențialului acestor monumente naturale în scop turistic. „Prin măsurile propuse, creăm posibilitatea deschiderii accesului spre o altă serie de obiective naturale similare peșterilor. Cheile, izbucurile sau ponoarele sunt obiective turistice care, uneori, prin natura lor, pot avea caracter de loc înfundat, astfel că accesul pentru vizitare presupune traversarea unor proprietăți”, mai susțin deputații social-democrați.
Citește pe Antena3.ro
Aceștia atrag atenția că „există situații la nivel național în care unii proprietari au interzis accesul spre obiectivele naturale, pentru că acest acces se realizează pe proprietatea lor”.
Iar „remediul” la această chestiune constă, potrivit proiectului de lege, prin modificarea alineatului al treilea al articolului 42 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, în sensul că „proprietarii sau administratorii terenurilor ce cuprind intrări în peșteri, chei, izbucuri, ponoare sau doline au obligația de a permite accesul spre aceste intrări”.
„Restrângerea dreptului de proprietate, o oportunitate”
Această modificare este justificată, negru pe alb, prin faptul că „restrângerea atributului de exercițiu al dreptului de proprietate, prin crearea unui drept de servitute către obiectivul turistic nu cauzează în mod deosebit prejudicii în exercitarea dreptului proprietarului de utilizare a terenului, ci poate fi văzută și ca o oportunitate prin generarea unor beneficii determinate de faptul că obiectivele naturale generează în mod firesc un aflux turistic”.
Iar asta nu este singura modificare propusă prin respectivul proiect de lege. De asemenea, inițiatorii mai propun ca unitățile administrativ-teritoriale să poată prelua în administrare peșterile care se află pe raza lor și care sunt de interes local, cu acordul ministerului de resort, pe bază de protocol.
Proiectul a picat la Senat. Cu 55 la 50 de voturi și o abținere
Inițiativa legislativă în discuție a ajuns pe masa Senatului, în calitate de primă Cameră sesizată, în data de 19 decembrie 2022. Propunerea a primit avize favorabile din partea Consiliului Legislativ, Consiliului Economic și Social și Comisiei Juridice, niciuna dintre aceste entități nesesizând incompatibilitatea dintre prevederile propuse și dreptul constituțional la proprietate privată.
Există, însă, un aviz negativ remis de Comisia pentru Mediu a Senatului. De asemenea, comisiile raportoare – Comisia pentru Administrație Publică și Comisia pentru Ape și Păduri – au adoptat un raport de respingere.
În 20 martie 2023, legea a intrat la vot în Senat. Iar votul a fost unul mai mult decât strâns. 55 de senatori au votat pentru adoptarea raportului de respingere și împotriva adoptării proiectului de lege. Este vorba despre 24 senatori PNL, un senator PSD, 7 senatori UDMR, trei senatori neafiliați și 20 de senatori USR. Însă, alți 50 de parlamentari au votat împotriva raportului de respingere și pentru adoptarea proiectului de lege. 121 au fost de la AUR, 38 de la PSD și un neafiliat. A mai existat și o abținere.
În prezent, proiectul se află pe masa Camerei Deputaților, care este for decizional, comisiile raportoare având termen să înainteze raportul final până pe data de 12 aprilie.
