Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Înființarea unei noi instituții, Agenția pentru Digitalizare în sănătate, care să asigure „un program etapizat de realizare a programelor de lucru”, crearea unui „depozit online de proiecte de digitalizare în sănătate”, elaborarea unor ghiduri privind investițiile și achizițiile în acest domeniu, reproiectarea Platformei Informatice de Asigurări de Sănătate și punerea „în uz”, până în 2030, a Dosarului Electronic de Sănătate se regăsesc printre obiectivele majore ale acestei strategii. Totodată, documentul prevede digitalizarea a 60 de instituții de sănătate publică și a 245 de spitale publice, prin programul PNRR, până la finalul acestui an.
„Într-o lume din ce în ce mai digitală, stimulată de progresele tehnologice, de investițiile economice și de schimbările sociale și culturale, devine tot mai clar faptul că, în mod inevitabil, sectorul sanitar trebuie să integreze TIC în modul său de funcționare. Acest lucru este valabil indiferent dacă obiectivul este acela de a oferi tuturor cetățenilor îngrijiri de înaltă calitate, echitabile și sigure, sau de a îndeplini obligațiile de cercetare în domeniul sănătății publice, de raportare și de acțiune umanitară”, spun reprezentanții Ministerului Sănătății în document.
Un instrument, nu o soluție pentru numeroasele tare ale sistemului
Conform MS, „Strategia Națională de Digitalizare în Sănătate 2024-2030” va veni în sprijinul Strategiei naționale de sănătate, contribuind la reorientarea sistemului sanitar către „furnizarea de îngrijiri integrate pentru oameni”.
„Face acest lucru prin facilitarea transformărilor la nivelul furnizării de servicii care se bazează pe utilizarea tehnologiilor digitale, precum și prin încurajarea unor comportamente mai potrivite în materie de sănătate. De asemenea, subliniază faptul că digitalizarea în sănătate ar trebui să fie privită ca un instrument care permite atingerea obiectivelor în materie de sănătate, și nu ca o soluție în sine”, se arată în strategie.
Viziunea, misiunea și principiile directoare ale Strategiei de digitalizare a sănătății sunt susținute de patru obiective strategice:
1. Îmbunătățirea mediului de politici și de guvernanță al sănătății digitale.
Citește pe Antena3.ro
2. Dezvoltarea competențelor în materie de digitalizare în sănătate pentru cetățeni și pentru personalul medical.
3. Îmbunătățirea infrastructurii favorabile datelor și serviciilor integrate privind digitalizarea în sănătate.
4. Stimularea industriei și inovării în domeniul sănătății digitale, a cercetării și datelor în domeniul sănătății și învățarea organizațională.
Pentru fiecare dintre aceste obiective sunt prevăzute și obiective specific, mai detaliate. Un cadru al schimbării oferă o imagine de ansamblu a modului în care, luate împreună, acestea vor contribui la obținerea rezultatelor preconizate ale strategiei.
Punerea în aplicare a strategiei este prezentată din perspectiva unor intervale de timp, care arăta care pot fi așteptările pe termen scurt (2024), mediu (2025-2026) și lung (2027-2030).
Se înființează o Agenție a Sănătății Digitale
Ministerul Sănătății este responsabil de elaborarea politicilor privind digitalizarea în sănătate, conform documentului și ca să poată realiza „agenda privind digitalizarea în sănătate”, în cadrul acestuia „va fi creată o structură de guvernanță, cu o Unitate de Digitalizare în sănătate”.
Pe lângă „implicarea în mod continuu” în monitorizarea implementării „viziunii și misiunii” strategiei, această Unitate a ministerului va supraveghea și „înființarea progresivă a Agenției pentru digitalizare în sănătate, care își asumă rolul de lider în ceea ce privește punerea în aplicare” a acestui plan.
„Agenția ar funcționa ca o unitate independentă, cu capacități și resurse dedicate și cu un rol explicit de coordonare a eforturilor în domeniul sănătății digitale, sub autoritatea reprezentanților guvernului. Acești reprezentanți pot face parte din consiliul de administrație al organizației sau pot funcționa în calitate de acționari. O astfel de agenție ar putea fi structurată ca o agenție terță non-profit (fără scop lucrativ) (ca în cazul Infoway din Canada), ca o fundație care funcționează în mod autonom (ca eHealth Foundation din Estonia), ca o direcție în cadrul Ministerului Sănătății (ca în Norvegia) sau ca o agenție independentă, cu participarea Ministerului Sănătății în comitetul său executiv (ca în Mali)”, explică inițiatorii strategiei.
Planul prevede ca noua Agenție să fie complet operațională, iar Planul de implementare a sănătății digitale să fie deja revizuit până-n 2026.
Depozit de proiecte și ghiduri pentru investiții
Un alt obiectiv specific este crearea, încă din acest an, a unui „depozit online de proiecte de digitalizare în sănătate”. Acesta va trebui actualizat trimestrial în ceea ce privește progresul implementării proiectelor existente, dar și prin adăugarea unora noi.
Autorii proiectului spun că vor fi elaborate și ghiduri privind investițiile și achizițiile în domeniul sănătății digitale, inclusiv utilizarea parteneriatelor public-privat, precum și „mecanismele de certificare pentru aplicațiile digitale în domeniul sănătății”.
Informații medicale accesibile pe rețelele sociale
Un alt obiectiv principal este dezvoltarea competențelor în materie de digitalizare în sănătate pentru cetățeni și pentru personalul medical.
Conform documentului, toți românii vor trebui să aibă la dispoziție „centre de apeluri și conținut online accesibile (în special pentru prevenirea bolilor și promovarea sănătății, precum și pentru furnizarea de servicii)”.
De asemenea, strategia prevede „includerea sănătății digitale în curriculumul pentru toți profesioniștii din domeniul sănătății”, fie că este vorba despre medici, asistenți medicali, dentiști și farmaciști, iar toate unitățile sanitare vor trebui să aibă site-uri web și să își actualizeze informațiile.
ANCMS va elabora standarde de calitate pentru informațiile online pentru toți furnizorii de servicii medicale.
„Pentru a-i ajuta pe oameni și pe pacienți să ia decizii corecte (și pentru a evita infodemiile), în special în cazul celor din zonele greu accesibile, Ministerul Sănătății ar trebui să ofere servicii de centre de apeluri ușor de utilizat și să se asigure că există conținut online de bună calitate cu privire la problemele de sănătate și la serviciile de sănătate disponibile. Ministerul Sănătății ar trebui să sprijine activitățile de prevenire a bolilor și de promovare a sănătății. Acesta ar trebui să se asigure că fiecare autoritate sanitară și fiecare unitate/furnizor de servicii medicale au un site de internet cuprinzător și o prezență în rețelele de socializare, unde toate informațiile sunt accesibile publicului și actualizate”, se arată în strategie.
Reproiectarea Platformei informatice de asigurări de sănătate
În privința celui de-al treilea obiectiv major, și anume îmbunătățirea infrastructurii propice datelor și serviciilor digitale de sănătate integrate, PNRR joacă un rol fundamental: „Obiectivul său de optimizare financiară a sistemului de sănătate prin reproiectarea Platformei informatice de asigurări de sănătate (PIAS) este o componentă majoră.”
Pe termen mediu, 25.000 de furnizori de servicii medicale vor fi conectați la noua platformă PIAS, susțin autorii strategiei.
Totodată, se urmărește digitalizarea instituțiilor de sănătate publică (ISP) și a spitalelor publice prin programul PNRR:
-
60 de ISP digitalizate până la sfârșitul anului 2024.
-
245 de spitale publice digitalizate până la sfârșitul anului 2024.
-
200.000 de consultații acordate prin telemedicină până în 2026.
Îmbunătățirea registrelor
Îmbunătățirea registrelor (clinice și non-clinice) reprezintă un alt obiectiv specific al strategiei.
„Sunt necesare registre funcționale ale populației/bolilor pentru problemele de sănătate publică cu impact negativ major în ceea ce privește dizabilitatea și mortalitatea evitabilă. Aceasta este o agendă de primă importanță pentru sănătatea publică, iar introducerea standardelor pentru dosarele electronice va contribui la îmbunătățirea datelor deținute în aceste registre de boli. Obiectivul aici este facilitarea integrării registrelor care țin evidența celor responsabili de furnizarea îngrijirilor și a locurilor în care acestea sunt furnizate în dosarele electronice de sănătate”, conform documentului.
Următoarele registre au o importanță strategică în dezvoltarea asistenței integrate (cine a acordat asistență medicală și ce servicii sunt furnizate și unde):
- Registre de populație/bolnavi/proceduri
- Registrul persoanelor asigurate - îmbunătățire și includere în Dosarul Electronic de Sănătate (DES)
- Registrul furnizorilor de servicii medicale - resurse umane din domeniul sănătății/persoane
- Registrul organizațiilor din domeniul sănătății geolocalizate - care poate face parte din procesul de acreditare derulat de ANMCS
- Alte registre clinice și non-clinice/administrative, în principal ca parte a DES - de exemplu, diagnostice, proceduri, analize de laborator, medicamente, dispozitive medicale, nomenclatoare financiare etc.
Până în 2030, Ministerul Sănătății plănuiește ca Dosarul Electronic de Sănătate (DES) să fie „în uz”. „Acesta va fi un obiectiv de lucru major pe termen mediu și lung și va necesita o colaborare strânsă între CNAS și Agenția pentru Digitalizare în sănătate, precum și o gamă largă de părți interesate”, se arată în document. Este vorba, practic, despre același DES pe care autoritățile anunțau încă din 2014 că l-au implementat, dar care, în realitate, a fost total nefuncțional.
Observatorul național pentru sănătate, operațional până în 2026
Operaționalizarea până-n 2026 a Observatorului național pentru sănătate (ca parte a Agenției pentru digitalizare în sănătate), „care să furnizeze informațiile necesare pentru a sprijini sectorul sănătății cu date și analize de bună calitate, precum și informații pentru predarea cursurilor și pentru a permite furnizarea de date anonime institutelor, companiilor private și altor persoane care doresc să dezvolte aplicații digitale în domeniul sănătății”, este un alt obiectiv important prevăzut în document.
Rezultatul general al Strategiei va fi că „sistemul de sănătate va fi mai rezistent la schimbare, va fi mai accesibil pentru întreaga populație și va fi unul în care digitalizarea în sănătate va fi folosită de către oameni și de către forța de muncă din domeniul sănătății în mod obișnuit”.
Impactul final ar fi, potrivit Ministerului Sănătății, „un acces extins la servicii de sănătate de calitate cu suport digital, care să îmbunătățească sănătatea și calitatea vieții tuturor românilor”.
Analiza scoate în evidență că, în prezent, speranța de viață în România este printre cele mai scăzute din Europa, țara noastră având un nivel ridicat de mortalitate evitabilă. Furnizarea serviciilor de sănătate este afectată de lipsa de fonduri, lipsa de informații și lipsa de personal (numărul de medici și de asistenți medicali pe cap de locuitor este cu mult sub media UE). Deși conectivitatea la internet este relativ bună, 11% din populație nu este conectată, iar nivelul de competențe digitale în domeniul sănătății este scăzut.
