Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Sesizarea făcută, încă din martie 2020, de către Grupul pentru Investigații Politice, cu privire la o sumă importantă de bani care a apărut brusc, după care a dispărut la fel de brusc din conturile judecătoarei Camelia Bogdan, exclusă de două ori din magistratură, nu a primit niciun fel de răspuns din partea Agenției Naționale de Integritate. Instituția nu a comunicat nicio informație în legătură cu această situație, în ciuda solicitărilor făcute în mod repetat în acest sens. Pe de altă parte, ANI este una și aceeași instituție care, în 2014, ar fi constatat că nu a existat nicio incompatibilitate între faptul că aceeași judecătoare Camelia Bogdan a participat, contra plată, la un seminar organizat de APIA, aflată în subordinea Ministerului Agriculturii, minister parte în dosarul ICA, pe care l-a judecat, în faza de apel, chiar Camelia Bogdan.
Într-un comunicat al Grupului de Investigații Politice se arată că a trecut un an și două luni de entitatea condusă de Mugur Ciuvică a sesizat ANI în legătură cu depozitul de 200.000 de euro, apărut, fără nicio justificare, în declarația de avere a Cameliei Bogdan din 2018. „Nu am primit niciun răspuns. În martie 2020, GIP a sesizat Agenția Națională de Integritate (ANI) în legătură cu un fapt cât se poate de simplu: Camelia Bogdan a trecut cu mâna ei în două declarații de avere depuse în doi ani diferiți (2018 și 2019) un depozit bancar 200.000 euro creat în primele luni ale anului 2018”, arată sursa citată.
Conform GIP, faptul că această sumă nu poate fi în niciun fel justificată ține de domeniul evidenței. În 2017, Camelia Bogdan avea conturi și depozite de circa 60.000 euro și acordase un împrumut de 5.000 euro. Veniturile totale ale Cameliei Bogdan în 2017 au fost de circa 20.000 euro. „Așadar, dacă judecătoarea Bogdan nu ar fi cheltuit niciun ban în tot anul 2017 ar fi putut strânge circa 85.000 euro. Cu toate acestea, în iunie 2018, în conturile Cameliei Bogdan se strânseseră, în total, circa 305.000 euro. Cea mai mare parte a diferenței uriașe dintre banii declarați de Camelia Bogdan în 2018 și activele financiare și veniturile sale anterioare o constituie misteriosul depozit de 200.000 euro creat la începutul lui 2018. Din martie 2020, de când am depus sesizarea, GIP a făcut mai multe reveniri la ANI prin care am solicitat să fim informați referitor la stadiul cercetărilor în cazul Cameliei Bogdan. ANI nu ne-a dat niciun răspuns”, arată Grupul.
Dezinteres
Dezinteresul ANI e cu atât mai scandalos cu cât ANAF, o altă instituție a statului sesizată în legătură cu averea nejustificată a Cameliei Bogdan, a răspuns încă din iulie 2020 că o supune pe judecătoarea Bogdan analizei de risc. „Singura urmare a sesizării noastre din martie 2020 pare să fi fost faptul că depozitul de 200.000 euro nu se mai regăsește în declarația de avere depusă de Camelia Bogdan în iunie 2020. Așa cum au apărut, banii au și dispărut: fără nici un fel de justificare. ANI ar fi trebuit să verifice nu doar cum au apărut, dar și cum au dispărut peste noapte sume uriașe de bani din averea judecătoarei Bogdan”, conchide GIP.
Citește pe Antena3.ro
Nicio investiție
„Jurnalul” a studiat, la rândul său, declarațiile de avere ale Cameliei Bogdan, din care rezultă că, nici în anul 2018, nici în anul 2019 și nici în anul 2020 fosta judecătoare nu avea apartamente, case, terenuri, mașini, plasamente, investiții, împrumuturi acordate sau acțiuni în firme. În schimb, avea economisite sume impresionante de bani. Astfel, în declarația de avere din 2018, Bogdan menționa 21 de conturi și depozite bancare, dintre care 3 în lei, în care avea 298.274,09 lei, 16 în euro, în care avea 234.246,22 euro, unul în franci elvețieni, în care avea 931 CHF, și unul în lire sterline, în care avea 10 GBP. Depozitul bancar de 200.000 de euro a fost deschis de Camelia Bogdan la Banca Transilvania, în anul 2018.
În declarația de avere din 2019, mai rămăseseră trei depozite și conturi în lei, cu suma de 1.568 de lei, 9 depozite în euro, cu 245.147,28 de euro, două în dolari, cu 19 USD, și unul în lire sterline, cu 10 GBP. În 2020, însă, Camelia Bogdan a mai rămas cu șapte depozite și conturi bancare. Trei în lei, cu suma de 892 lei, unul în moneda europeană, cu 10 euro, două în dolari, cu 3.009 USD, și unul în lire sterline, cu 10 GBP. Față de ultima declarație de avere rezultă un minus de 676 de lei și 245.137,28 de euro. Un detaliu interesant este acela că cea mai mare sumă economisită, anul trecut, de Camelia Bogdan, se află în dolari – cei 3.000 USD, plasați într-un cont bancar deschis în 2019, la Banca Welles Fargo, din San Francisco.
ANI a „spălat-o” pe judecătoare, într-un alt scandal celebru
Camelia Bogdan a dezvăluit, de altfel, că Agenția Națională de Integritate i-a dat „certificate” de bună purtare, chiar în cauza pentru care a fost dată afară prima dată din magistratură. Este vorba despre faptul că, în timp ce era judecător într-o cauză în care parte vătămată era Ministerul Agriculturii, aceasta a participat la un program plătit prin fonduri ale Băncii Mondiale, organizat de APIA, structură a Ministerului Agriculturii, unde a predat angajaților care lucrau cu fonduri europene „cursuri anticorupție”. Ulterior, sentința aplicată de Camelia Bogdan a fost una favorabilă Ministerului Agriculturii, parte în proces.
Judecătoarea exclusă din magistratură a dat statul român în judecată la CEDO, iar în acțiunea sa a invocat faptul că Agenția Națională de Integritate ar fi stabilit că nu a fost incompatibilă. Spre surpriza neplăcută a Cameliei Bogdan, aceasta avea să constate că „CEDO nici măcăr nu a menționat ANI în «Camelia Bogdan vs România»
Camelia Bogdan s-a declarat, într-un interviu, „extrem de dezamăgită” de decizia Curții, pentru că a avut impresia că CEDO „nu a înțeles care era miza. În 2017, am fost exclusă din magistratură pentru ca am predat anticorupție. (…) Am fost acuzată de conflict de interese, am fost acuzată de incompatibilitate. (…) CEDO a eșuat în a răspunde dacă este legal, dacă nu cumva e chiar o obligație, să diseminam bunele noastre practici, în calitate de experți în domeniul anticorupției”.
