„DNA-ul pădurilor”, resuscitat

Până la 195 de procurori specializați și 220 de polițiști, pe lângă alte câteva zeci de specialiști în domeniile silvic și protecția mediului, se vor lua la trântă cu mafia lemnului și vor ancheta diverse infracțiuni de mediu. 

Proiectul de lege privind organizarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Mediu (DIIM) pus, marți, în dezbatere la Parlament, este inițiat de trei deputați USR - Diana Buzoianu, Silviu Dehelean și Stelian Ion, fost ministru al Justiției – și susținut de alți 40 de parlamentari din aceeași formațiune politică.  

Este vorba despre o structură autonomă, în cadrul Parchetului General de pe lângă ÎCCJ, cu personalitate juridică, specializată în combaterea fenomenului infracţional îndreptat împotriva mediului înconjurător.

Noua structură înființată „pe modelul DNA şi DIICOT”, după cum precizează inițiatorii în expunerea de motive, va avea a o competenţă pe întreg teritoriul României și va ancheta fapte prin care se aduc prejudicii mediului înconjurător, incluzând, printre altele, „faptele împotriva fondului forestier şi cinegetic, împotriva faunei, florei, aerului, apei etc.”. 

Circa 25.000 de dosare cu infracțiuni silvice, doar în 2019

De ce ar fi necesar DNA-ul pădurilor? România se confruntă de mulţi ani cu un veritabil fenomen infracţional în ceea ce priveşte mediul înconjurător, existând o multitudine de fapte penale săvârşite la adresa fondului forestier şi cinegetic, apei, aerului etc., spun inițiatorii, precizând că „doar în anul 2019, parchetele au fost sesizate cu 3.747 cauze care conţin şi o infracţiune de mediu şi 24.934 de cauze având ca obiect infracţiuni silvice”.

Cu toate că nu pot fi negate rezultatele obţinute pe parcursul anilor de către DNA şi DIICOT, structurile actuale „nu au fost în măsură să ţină sub control fenomenul infracţional de mediu, până acum rezultatele fiind relativ modeste în acest domeniu”, adaugă aceștia, subliniind că este nevoie de procurori specializați care să prindă hoții de lemne și să protejeze pădurile: „nu este suficientă realizarea unor cursuri de formare în scopul familiarizării organelor de urmărire penală cu problematica infracţiunilor de mediu, ci se impune o intervenţie legislativă inclusiv la nivelul modificării arhitecturii instituţionale a Parchetului General”.

Conform proiectului legislativ, DIIM va fi condusă de un procuror-şef şi doi procurori-şefi adjuncţi și este organizată în servicii, birouri, departamente şi compartimente, în cadrul structurii centrale, şi în servicii sau birouri teritoriale, în cadrul structurii teritoriale, similar cu DNA şi DIICOT.

Din perspectiva personalului, proiectul de lege „prevede următoarea organigramă:

a) 195 de procurori, dar nu mai puţin de 10 posturi;

b) 65 de specialişti, dar nu mai puţin de 5 posturi;

c) 248 personal auxiliar de specialitate, economic şi administrativ, dar nu mai puţin de 25 de posturi;

d) 220 de ofiţeri şi agenţi de poliţie judiciară, dar nu mai puţin de 25 de posturi ocupate prin detaşare sau concurs, după caz”.

Inițiatorii precizează că au propus acelaşi număr maxim de posturi „întocmai ca în cazul DNA”, pentru a asigura funcţionarea optimă a noii structuri înfiinţate la nivel naţional. Organigrama este foarte flexibilă, propunerea legislativă stabilind și limite minime privind numărul posturilor. Practic, noua structură va putea fi înființată și cu numai 10 procurori, 5 specialiști, 25 de polițiști și 25 de angajați ca personal auxiliar. 

Specialiștii încadrați la DIIM vor fi din domeniile: informatic, silvic, calitatea apei, calitatea aerului, calitatea solului, gestiunea deşeurilor, emisii industriale, precum şi din alte domenii care ţin de protecţia mediului, și vor avea calitatea de funcţionar public.

„Când am avut, ca țară, o problemă foarte mare de corupție, s-a înființat DNA. Pentru că am avut și avem probleme legate de criminalitatea organizată, s-a înființat DIICOT. În cazul de față, încălcările repetate și grave ale legislației de mediu ne-au condus la concluzia că este nevoie de o structură specializată care să se ocupe numai cu anchetarea infracțiunilor de mediu”, spune deputatul Stelian Ion, unul dintre inițiatori.

Pe lângă infracțiunile silvice, și alte infracțiuni de mediu - precum arderile ilegale de deșeuri, importul ilegal de deșeuri, vânătoarea fără permis și evacuarea ilegală de ape uzate – vor intra în competența DIIM. 

2.000.000 de lei va fi fondul anual de pentru acțiuni privind organizarea și constatarea infracțiunilor flagrante sau ocazionate de folosirea investigatorilor sub acoperire, a informatorilor ori colaboratorilor acestora, la dispoziția procurorului-șef al DIIM.

Prima inițiativă, declarată neconstituțională de CCR

Un proiect legislativ de înființare a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Mediu, numită și DNA-ul pădurilor, a fost inițiat de parlamentari USR, alături de deputați și senatori din alte formațiuni politice, și la începutul anului 2020, iar până în vara aceluiași an a primit undă verde în Parlament, fiind votat atunci de toate partidele cu excepția UDMR. Însă a fost atacat de Guvern, la Curtea Constituțională a României, iar la finalul lunii septembrie CCR a declarat-o neconstituțională. „Legea are multe probleme. Se suprapune pe competenţe cu DNA, se suprapune pe competenţe cu DIICOT”, declara la momentul dezbaterilor senatorul PNL, Daniel Fenechiu.

Inițiatorii proiectului legislativ de înființate a „DNA-ului pădurilor” spun că motivul principal invocat atunci de CCR a fost că nu era indicată sursa de finanțare, dar că în noua inițiativă a fost îndreptată orice posibilă neclaritate în acest sens, „cerând chiar de la Guvernul României, conform prevederilor legale, fișa financiară pentru acest proiect”.