Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Raportul Agenției Internaționale pentru Energie(IEA), difuzat în 11 iulie 2023, arată că piața mineralelor pentru tranziția energetică a atins 320 de miliarde USD în 2022, cu o perspectivă de creștere rapidă. Din 2017 până în 2022, sectorul energetic a fost principalul motor al triplării cererii de litiu, a creșterii cu 70% a cererii de cobalt și cu 40% a celei de nichel. Europa contează puțin în geografia mineralelor numite critice pentru rolul lor determinant în orice strategie de dezvoltare a energiei curate, componenta sine qua non a ambițioaselor programe „emisii zero” pentru reglarea schimbărilor climatice. România este o prezență discretă în atlasul UE privind mineralele de importanță strategică.
În 2022, vânzările de mașini electrice au depășit 10 milioane de unități, marcând și astfel, printr-o creștere substanțială, ieșirea din pandemie. Instalațiile solare fotovoltaice au o piață extrem de dinamică, în care comenzile sunt peste capacitatea de producție, iar energia eoliană a devenit o componentă substanțială în balanța energetică în multe țări. Acestea conduc spre o cerere semnificativă a cererii de minerale critice.
CREȘTERI GREU DE ACOPERIT
Cererea totală de litiu, componenta esențială în bateriile electrice, s-a triplat în ultimii cinci ani, cea de cobalt a crescut cu 70%, și cu 40% la nichel. În urma acestor presiuni pe cerere, prețurile acestor materiale-cheie pentru tranziția energetică, cotate la burse, au înregistrat creșteri spectaculoase, piața lor, evidențiată în Raportul IEA, ajungând în 2022 la nivelul de 320 miliarde USD. Pentru comparație, aceasta este similară ca dimensiune cu piața globală a minereului de fier. „Această creștere rapidă contrastează cu dinamica modestă a cererii la alte metale neferoase - zinc și plumb. În consecință, mineralele pentru tranziția energetică, care nu de mult reprezentau un segment mic al pieței, trec acum în centrul atenției în industria minieră și cea a metalelor”, arată raportul citat. Multe minerale critice au înregistrat creșteri mari de prețuri în 2021 și începutul anului 2022, cu volatilitate accentuată la nichel și litiu. Chiar dacă prețurile s-au calmat în ultimele 12 luni, ele rămân cu mult peste mediile istorice, influențând și costurile echipamentelor și tehnologiilor pentru energia curată.
Măsuri de protecție, restricții la export
Recent, China a restricționat, cu efect de la 1 august 2022, exportul de germaniu și de galiu, materiale esențiale pentru semiconductori. Măsura este un răspuns la restricțiile de export din SUA către China a semiconductorilor pentru cipuri. Este o parte a bătăliei pentru dominația tehnologică și asigurare a resurselor pentru producția de materiale critice, care se accentuează. Raportul citat subliniază că sunt necesare intervenții politice pentru a asigura aprovizionarea cu materiale critice și a da siguranță pe termen lung lanțurilor de aprovizionare. UE a adoptat o directivă pentru materiile prime critice, Legea pentru reducerea inflației în SUA include subvenții substanțiale pentru stimularea investițiilor și producției în domeniu, Australia și Canada au și ele reglementări similare. IEA a identificat aproape 200 de politici regionale sau naționale în acest sens, 100 fiind de dată recentă. Multe au implicații pentru comerț și investiții, altele includ restricții la export sau import. Față de 2009, restricțiile globale pentru materii prime critice au crescut de cinci ori.
Citește pe Antena3.ro
Investiții accelerate
Companiile miniere, împinse de cererea de materiale critice, prognozată pe termen lung, dinamizează investiții pentru creșterea producției. Companiile care furnizează litiu au înregistrat o creștere cu 50 la sută în ultimii doi ani, cele cu sediul în China s-au dublat în anul 2022. Investițiile pentru explorarea mineralelor critice „de bază” - litiu și nichel - cresc în Canada și Australia, se extind în Africa și Brazilia. Investițiile în mineritul pentru extragerea uraniului au crescut cu 60% după ce aprovizionarea din Rusia pentru „combustibilul” centralelor nucleare intră sub zona restricțiilor și incertitudinii din cauza războiului din Ucraina.
„Foamea” de baterii, greu de potolit
Cererea globală de baterii a crescut cu peste 65% în 2022. Dinamica depășește ritmul vânzărilor de mașini electrice deoarece dimensiunea medie a bateriilor crește, iar tendința de a produce vehicule electrice mai mari pune o presiune suplimentară pe aprovizionarea cu minerale critice. Sunt necesare cantități tot mai mari de litiu, nichel, grafit, sodiu, elemente care intră în componența bateriilor. Cercetarea tehnologică vizează creșterea autonomiei și reducerea timpului de încărcare. Rețelele de realimentare impun asigurarea cu un alt material din zona critică, a cărui metalurgie este energofagă - cuprul. Balanțele de materiale includ în perspectivă reciclarea, deșeurile contând abia după 2030, pe măsură ce bateriile uzate ajung la sfârșitul primului ciclu de folosire.
Emisii zero, o țintă cu mari ambiții
Proiecțiile privind cererea de materiale necesare tranziției spre energia curată indică o creștere substanțială a acesteia. Astfel, în scenariul cu emisii zero până în 2050 (NZE) cererea de minerale critice crește de 3,5 ori până în 2030, la nivelul de 30 de milioane de tone. Instrumentele de monitorizare a pieței, așa cun sunt prezentate în raportul IEA, iau în considerare o gamă largă de minerale utilizate în tehnologiile de energie curată. Pentru tranziția energetică atenția se concentrează pe cupru, iar pentru baterii, pe cvartetul - litiu, nichel, cobalt, grafit - la care se adaugă pământurile rare. În acest tablou Mendeleev restrâns intră și aluminiul, manganul, metalelele din grupa platinei și aurului.
Producătorii se implică în lanțurile de aprovizionare
Pentru a asigura o stabilitate a producției de vehicule electrice și echipamente de bază ale tranziției energetice, marii producători se implică în lanțurile de aprovizionare. Acordurile pe termen lung au devenit norma de lucru în strategiile de achiziții ale industriei, iar ca măsuri suplimentare companiile investesc direct în minerit, rafinare și materiale precursoare. Marii producători de automobile electrice investesc direct în fabrici de baterii și vizează, în amonte, acorduri de colaborare în mineritul materialelor critice.
China, stăpâna inelelor
Fiind cel mai mare centru de rafinare a metalelor din lume, China se bazează în mare măsură pe importuri mari de materii prime, dar asigurate de puțini furnizori. De exemplu, China se bazează aproape exclusiv pe extracția cobaltului din Republica Democratică Congo. De aceea caută să-și diversifice aprovizionarea cu materii prime prin investiții în active miniere din Africa și America Latină. În perioada 2018 până la jumătatea anului 2021, China a investit 4,3 miliarde USD doar pentru a cumpăra active de litiu, dublul sumei investite cumulat de companii din SUA, Australia și Canada. În timp ce accentul s-a pus pe metalele necesare bateriilor și cuprului, recentele restricții la exportul de galiu și germaniu din China, la care ne-am referit anterior, evidențiază importanța unui grup mai discret de minerale critice, caracterizat prin volume mici, dar niveluri mare de concentrare a ofertei. „Acestea ilustrează modul în care minerale relativ de nișă, cum ar fi magneziul, manganul de înaltă puritate, fosforul și siliciul pot perturba lanțurile de aprovizionare din cauza dependenței mari de un grup mic de furnizori”, menționează IEA. Raportul adaugă faptul că manganul de mare puritate ar trebui privit cu mare atenție, notând totodată că în afara Chinei, lipsesc proiectele de furnizare a produselor de înaltă puritate.
Summit pentru minerale critice
IEA subliniază că „este nevoie de o strategie amplă și curajoasă care să reunească investițiile, inovația, reciclarea, standarde de anduranță și plase de siguranță” pentru a da claritate programelor complexe pentru tranziția energetică. Pentru a susține progresul global, IEA va găzdui, ca organizator, în 28 septembrie 2023, primul summit internațional despre mineralele esențiale.
Europa, cu apa la gură
UE s-a angajat să interzică, din 2035, producția vehicule cu motoare termice. Este pregătită industria europeană să facă acest pas radical spre electrificarea rutieră? Multe companii din industria auto fac pași spre schimbarea producției, dar o serie de restricții fac din obiectivul pentru 2035 o țintă prea ambițioasă. Pentru a asigura bateriile necesare lanțurile de aprovizionare au pornirea în afara continentului. La fel, necesarul de semiconductori este dependent de importuri. Programele inițiate la Bruxelles sunt încă în faza de lansare, multe din investițiile naționale se află în dosarul PNRR, cu numeroase condiționalități. Dacă ne raportăm la declarația lui Deng Xiaoping, un lider istoric al Chinei că „Orientul Mijlociu are petrol, China are pământuri rare”, înțelegem de ce OPEC condiționează ritmul Europei, iar noile tehnologii au cheia la Beijing, cum evidenția în ediția din 17 iulie publicația franceză Les Echos.
România, pusă discret pe atlasul mineralelor critice
UE are un catalog în care analizează anual starea de explorare și producția de materiale critice. În acest atlas al bogățiilor care contează în concurența tehnologică, România figurează doar cu un zăcământ de grafit. Informațiile publice menționează intenția de redeschidere a perimetrelor miniere de la Catalinu și Ungurelașu - din județul Gorj - aflate în administrarea Salrom. Din iulie 2022, când s-a anunțat această intenție de Ministerul Economiei, nu au apărut confirmări ale reluării producției de grafit în carierele respective.
