Europa se pregătește pentru economie de război

 În același timp s-au retras și băncile rusești de pe piața europeană. Tot ce știam până acum nu va putea rămâne la fel, după resetarea sistemului bancar, inevitabilă în urma acestor transformări. Deocamdată ne mai bucurăm de inerție, probabil pentru câteva luni, însă consecințele acestei „retrageri a ambasadelor economice” se vor vedea foarte curând. Analiștii economici spun că ne pregătim de „economie de război”, o situație cu totul nouă, despre care încă nu știm ce înseamnă. Prima consecință ar fi imposibilitatea de a mai achita ratele bancare și pierderea proprietăților, pentru că o prăbușire a monedelor ar provoca un fenomen mult mai grav decât creditele în franci elvețieni.

După 24 februarie 2022, din Federația Rusă nu s-au retras doar marile branduri de mâncare, haine și parfumuri sau alte companii multinaţionale, în semn de protest, ci și băncile. Deutsche Bank a fost singura care a declarat inițial că nu se va retrage, dar a cedat presiunilor internaționale pe 3 martie 2022, când a anunțat că se alătură marilor bănci americane Goldman Sachs și JP Morgan Chase, care deja declanșaseră, la finalul lunii februarie, procesul de renunţare la activităţile din Rusia. Deutsche Bank a precizat că şi-a redus substanţial angajamentul şi prezenţa în Rusia din 2014, după anexarea Crimeei. Grupul german avea un centru tehnologic important în Rusia, cu 1.500 de specialişti în informatică, angajați pentru serviciul băncii sale de investiţii. Deutsche Bank a evaluat expunerea brută la credit la 1,4 miliarde de euro, adică aproximativ 0,3% din portofoliul total de credite, expunerea netă fiind în valoare de 600 de milioane de euro, declarând că retragerea nu prezintă niciun risc semnificativ pentru funcţionarea operaţiunilor globale. Cu o zi înainte de anunțul făcut de grupul german, cea mai mare bancă din Rusia, Sberbank Group, anunța că se retrage de pe piața europeană, după ce a fost lovită de sancțiuni financiare masive. Reprezentanții băncii rusești au anunțat că nu se mai poate furniza lichiditate subsidiarelor europene, ca urmare a unui ordin al băncii centrale, însă nivelul de capital și calitatea activelor erau suficiente pentru a plăti toți deponenții. „În actuala situație, Sberbank a decis să părăsească piața europeană”, arată un comunicat de presă. 

Urmează falimente în lanț

Consecințele acestor retrageri vor fi grave mai ales pentru țările în care funcționează filiale ale marilor bănci, dar și instituții bancare mici, spun specialiștii. Pentru a ne putea face o idee despre felul în care ar putea fi afectați oamenii de rând, din cauza acestor fenomene, putem să ne imaginăm consecințe mult mai grave decât cele care au afectat populația după creditele în franci elvețieni, cu mențiunea că de data asta nu se va mai putea recupera absolut nimic, dacă vor fi afectate mai multe monede. „Sper să fie un simplu foc de paie, deși e destul de clar că este o chestiune structurală. Băncile mari, sistemice nu vor intra în faliment, pentru că vor fi salvate de stat sau cu banii deponenților. Dar de acestea depind băncile medii sau mici care nu au suficient capital și trebuie să se refinanțeze, luând bani de la băncile mari. În momentul în care sunt probleme structurale înseamnă că este foame de lichidități, ceea ce înseamnă că nu vor mai da credite băncilor mici sau medii, dacă sunt credite în derulare se accelerează scadența, iar în cazul filialelor, cum sunt cele din România, în afară de aceste două lucruri mai apare și fenomenul de stoarcere de lichidități. De exemplu, dacă filiala are profit de 10 lei, în loc să-l rețină în proporție de 50% pentru a acorda credite sau să facă investiții în România, trebuie să-l dea integral către banca-mamă. Este legal, dar filiala rămâne fără lichidități, ceea ce înseamnă că va rămâne fără creditare”, a explicat avocatul Gheorghe Piperea pentru Jurnalul. El mai spune că situația aceasta este mult mai gravă decât în cazul fenomenului creat de creditele în franci elvețieni, existând riscul ca euro să explodeze, foarte curând, ca o primă consecință a acestor transformări. BNR a ținut lucrurile sub control până acum, dar în momentul în care va crește foarte mult moneda euro, nu se va mai putea interveni. „Trebuie să ne temem de aceste consecințe și să ne luăm măsuri, deși nu știu ce am putea face noi, oamenii obișnuiți. Europa se pregătește de o economie de război. Problema mare este că băncile au aplicat niște decizii politice, iar situația ne va afecta pe noi economic și social”, mai spune Piperea.

Salvarea ar veni din agricultură

Economistul Mircea Coșea este mai optimist, spunând că sistemul bancar se poate autoregla, astfel încât să nu se ajungă la colaps, dar sigur intrăm deja în recesiune. „Băncile vor ridica dobânda în continuare, noi ne vom împrumuta pe piața internațională la dobânzi mai mari decât acum, în mod indubitabil. Vom avea de suferit toți, pentru că vor crește astfel în continuare și prețurile. Nu putem vorbi despre falimentul băncilor sau despre colaps, ci doar despre recesiune. Depinde de două lucruri: recolta agricolă pe acest an și poziția Germaniei. Dacă Europa va reuși să se autoaprovizioneze anul acesta, va fi scutită de foarte multe probleme. A doua problemă este legată de ceea ce va face Germania în continuare, pentru că mult timp a profitat de energia ieftină, iar acum se repoziționează cu greu. Astfel, s-ar putea ca ei să facă un joc dublu, să continue să se aprovizioneze cu gaze ieftine din Rusia, ceea ce ar duce la o destabilizare per ansamblu, cu celelalte țări europene și cu SUA”, a explicat prof. univ. dr. Mircea Coșea, pentru Jurnalul. Acesta mai spune că este prematur să facem o predicție clară, pentru că situația în care ne aflăm este fără precedent, iar predictibilitatea este aproape zero, evoluția ulterioară a economiei și a societății depinzând deja de prea mulți factori. Totuși, din punct de vedere economic sunt încă multe posibilități de a ne salva, în viitorul apropiat, în funcție de deciziile politice care se vor lua.

Sancțiunile impuse Rusiei afectează mai mult economia celorlalte țări. Problemele din sistemul bancar ne-ar putea face pe toți mai săraci, iar din această cauză ar apărea foarte multe probleme sociale pe termen scurt, mediu și lung.