Fenomenul generat de scumpiri: furtul de foame 

Bătrânii care mai au o rămășiță de demnitate nu îndrăznesc să ceară. Stau  și așteaptă spăsiți, ore în șir, lângă magazin, poate cineva se va îndura de ei să le dea o pâine de pomană.  Polițiștii spun că numărul furturilor din societăți a crescut în acest an. 

Majorările galopante la prețurile produselor alimentare, la electricitate şi la gaze i-au determinat pe cei cu venituri reduse să găsească soluţii de supravieţuire. Fiecare economiseşte de unde poate, dar sunt şi situaţii în care cei care nu mai au bani pentru hrana zilnică au ajuns la furt.

Anul acesta, numărul furturilor din supermarketuri s-a înmulţit. În perioada ianuarie-iunie 2022 s-a constatat o creştere de aproximativ 19% faţă de aceeaşi perioadă din anul 2021, în județul Argeș. „În primele 6 luni ale anului 2022 au fost înregistrate 140 dosare de furturi din magazine, furturi de pe raft. Nu se poate face distincția separat pentru categoriile de bunuri care au făcut obiectul infracțiunii. Numărul a crescut faţă de perioada ianuarie-iunie a anului 2021 când au fost înregistrate 114 dosare de furturi de la raft”, a  declarat, pentru Jurnalul, Florin Popa, purtător de cuvânt al Inspectoratului Judeţean de Poliţie Argeş.  

Ce se bagă în buzunar, în loc de coș

Furturile din magazine au existat dintotdeauna și polițiștii au împărțit în mai multe categorii persoanele care sustrag produse din magazine. Sunt cleptomanii care fură nimicuri, hoții care și-au făcut în asta un mod de trai și vând produsele sustrase sau cei care fură alimente ca să aibă de mânca.

Cei care fură mâncare sunt oameni sărmani, care se mulțumesc cu produse ieftine. „Cele mai multe au fost la un lanţ de supermarketuri de cartier. Acolo ieşirea este mai aproape de case şi trec ca şi cum nu au cumpărat nimic. Fură mâncare, produse ieftine, produse de foame. Nu se fură produse scumpe din magazinele alimentare şi din cele de la cartier. Dintre toate reclamaţiile, observ că se fură mâncare foarte multă. Sunt clienţi care intră fură şi ies, dar sunt şi din cei care plătesc o parte. Acești sunt în general bătrânii care fură un salam, o brânză, pe care o ascund în plasă, în geantă şi plătesc ce au pe bandă. Se fură şi produse produse de igienă corporală, de asemenea produse ieftine. Sunt săraci şi nu se aruncă la produse scumpe, fură ce îşi cumpără ei de obicei, atunci când au bani. Aici vorbim de amărâţii care, din cauza scumpirilor, fură de foame. Le ascund prin buzunare sau sub haine. Avem şi cleptomani care au venituri mari, dar se duc şi fură un pix, de 3 lei, un lucru de valoare mică pe care şi-ar permite să-l plătească. Mai sunt puştanii care fură haine. Se duc, probează un tricou şi ies cu el  fără să plătească, chipurile, că au uitat. Cei mai mulţi provin din familii cu bani”, a declarat pentru Jurnalul un ofiţer din cadrul IPJ Argeş, căruia i-au trecut prin mână multe dosare de furt.    

Magazinele nici nu raportează cazurile mărunte

Numărul celor care fură din supermarket este însă cu mult mai mare faţă de dosarele înregistrate la Poliţie. O spun agenţii de pază, care adesea se mulţumesc cu recuperarea produselor furate şi nu mai depun reclamaţie. 

„Aproape zilnic avem câte un client care fură din magazin. Nu anunţăm Poliţia de fiecare dată. În general, la valori mici, le luăm produsele, îi certăm şi le atragem atenţia să nu mai fure. Experienţa ne-a învăţat să facem diferența între clienţii care fură din cauză că nu au ce să mănânce şi cei care fură ca să vândă. Celor care fură de foame, le este ruşine. Când îi prindem, încep să plângă, ne roagă să-i iertăm, ne imploră să nu sunăm la 112 şi promit că nu mai fac”, spune Laurenţiu Pană, agent de pază la un cunoscut lanţ de supermarketuri.

4 iaurturi pentru 4 copii. „Ne-a impresionat că pentru ea nu luase nimic”

„Am prins o dată o doamnă care luase patru iaurturi şi o pungă de chifle. Toate costau în jur de 10 lei. Le ascunsese prin haine. A văzut-o un coleg printre rafturi, în timp ce le ascundea. Am dus-o în dispecerat, şi am pus-o să scoată tot. Credeam că are mai multe produse. Plângea şi ne-a spus că este singură, că soţul o bătea rău şi o dădea afară din casă cu cei patru copii. Abia se angajase ca femeie de serviciu la un bloc, nu luase salariul şi nu avea ce să le dea să mănânce copiilor.  Furase câte un iaurt pentru fiecare, ca să le potolească foamea. Nu minţea! Copiii o aşteptau afară, în parcare. Ne-a impresionat că pentru ea nu luase nimic. Toţi colegii din dispecerat au pus bani ca să le luăm de mâncare. M-am dus în magazin şi i-am umplut o plasă cu alimente”, povestește agentul de pază.

„Din nefericire sunt tot mai multe cazuri de acest gen în ultima vreme. În astfel de situaţii nici nu te mai gândeşti să chemi poliţiştii. La hoţii profesioniști, este altceva. Au tupeu. Vorbesc urât şi încearcă să treacă şi să plece, ca să nu fie traşi la răspundere. Fură numai produse scumpe, salam uscat, cașcaval, brânzeturi”, spune Laurențiu.

Nu cer, se uită lung ca să primească ceva

Pe lângă furturile din magazine, se constată şi o creştere a numărului de cerşetori. La biserici, la magazine, pe stradă sunt tot mai mulţi oameni care apelează la mila trecătorilor. Sărmani care nu au bani să îşi cumpere hrană şi stau cu mâna întinsă.

„Ce constat eu, personal, este înmulţirea numărului de cerşetori. Sunt foarte mulţi. Cei mai mulţi sunt bătrâni. Îi întâlneşti cel mai des la uşa magazinului. Sunt îmbrăcaţi curat, dar sărăcăcios. Îi recunoști pe oamenii care se uită la tine să le dai. Le e ruşine să ceară «Dați-mi şi mie să mănânc». Sunt umili. Dacă le întinzi o pâine îți mulțumesc de parcă le-ai fi dat o friptură. Le vezi lacrimile de bucurie”, a mai spus ofițerul din cadrul IPJ Argeș.  

Potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică, în luna iulie a acestui an faţă de iulie 2021, alimentele care s-au scumpit cel mai mult au fost uleiul comestibil, cu creşteri de preţ de 51,86%, cartofii - 41,85% şi făina - 32,86%.

„Sunt săraci şi nu se aruncă la produse scumpe, fură ce îşi cumpără ei de obicei, atunci când au bani” 

ofiţer IPJ Argeş

„Celor care fură de foame, le este ruşine. Când îi prindem încep să plângă, ne roagă să-i iertăm, ne imploră să nu sunăm la 112 şi promit că nu mai fac”

Laurenţiu Pană, agent de pază la un lanţ de supermarketuri

„Am prins o dată o doamnă care luase patru iaurturi şi o pungă de chifle. Furase câte un iaurt pentru fiecare copil, ca să le potolească foamea. Nu minţea! Copiii o aşteptau afară, în parcare. Ne-a impresionat că pentru ea nu luase nimic. Toţi colegii din dispecerat au pus bani ca să le luăm de mâncare. M-am dus în magazin şi i-am umplut o plasă cu alimente”

Laurenţiu Pană, agent de pază