x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Generalul Ion Ioniţă şi complotul anti-Ceauşescu

0
Autor: Cecilia Ioniţă 28 Dec 2010 - 20:04
Generalul Ion Ioniţă şi complotul anti-Ceauşescu


144038-p3070017.jpg„Istorii noi şi vechi” şi-a intitulat me­mo­riile văduva generalului Ion Io­ni­­ţă. Doctor în istorie, doamna Ceci­lia Ioniţă (născută Wolfsohn) a fost în tinereţe una dintre puţinele femei ilegaliste din Iaşi. Arestată în toamna lui 1940, a petrecut războiul în în­chi­soare. S-a căsătorit cu Ion Ioniţă în 1947, pe când lucrau amândoi ca ac­tivişti ai Judeţenei UTC Ilfov. Gene­ra­lul Ioniţă (1924-1987) şi-a început ca­riera militară în 1948, fiind încadrat cu grad de locotenent şi funcţie de in­structor pentru tineret la Direcţia Su­perioară Politică a Armatei (DSPA). Specializat în URSS, a fost continuu avansat la modul excep­ţi­o­nal în grade militare şi funcţii de co­mandă până la rangul de ministru al Armatei (1966-1976). A fost pensio­nat la 58 de ani din funcţia de viceprim-mi­nistru al Guvernului (1976-1982).

Imediat după demiterea lui Ion Ioniţă din vârful armatei s-a răspândit zvonul că faptul s-a datorat iniţierii unui complot contra lui Ceauşescu de care acesta din urmă aflase. În casa fa­miliei Ioniţă s-a format într-adevăr nucleul primei puteri postceauşiste, mărturiseşte în amintirile sale văduva generalului. Reproducem câteva fragmente pe această temă din memoriile Ceciliei Ioniţă, volum ce-şi aş­teap­tă editorul. (L.B.)    

„Era pe la mijlocul primăverii lui 1984... Venise acasă de la plimbările sale mai palid şi mai tăcut ca de obicei... Fotoliul în care dintotdeauna îşi începea de-ndată lecturile ră­mă­se­se deoparte, nebăgat în seamă; mă­su­ra cu un pas aproape grăbit holul nostru drag – şi cameră de zi, şi ca­me­ră de primire! Aştepta să-i aduc ceaş­ca de cafea – bietul «nechezol» cu ca­re ne obişnuisem, fără să ne fi obiş­nu­it vreodată... La un moment dat se opri din mers, deschise la maximum apa­ra­­tul de radio şi spuse dintr-o ră­su­fla­re: «Să ştii că am intrat într-o miş­care îm­­potriva lui Ceauşescu!». Cum eu nu-mi găseam numaidecât cu­vintele, ada­ugă ferm: «Să nu mă tragi îna­poi!» «Asta în nici un caz. Mă gân­deam doar cât e de primejdios!», am iz­butit eu să spun. «O ştiu foarte bine! O ştiu!» Şi îşi continuă plimbarea, lovind, fără oprire, cu latul palmei în căuşul celeilalte mâini şi rostind aproa­pe cu disperare: «Nu se poate, nu se poate! Trebuie să fii nebun să cumperi ţiţei scump din afară şi să exporţi produsele fabrica­te în combinatul de la Brazi – o ade­vă­rată bijuterie! –, să exporţi la pre­ţuri de nimic, la preţ de dum­ping...! Fără să ceri sfatul nimănui...! Cu sistemul ăsta, falimentul e gata!». Şi din nou: «Nu se poate! Nu se poate!» (ţineam minte, cu vreo doi-trei ani în urmă, la capătul unei mese festive, Mi­hai Gere venise lângă noi şi, printre altele, ţinuse să-şi verse puţin nă­du­ful – rostise atunci: «Mai înainte, ne întreba şi pe noi de câte unele... Acum nu ne mai întreabă nimic! Asta e!»). Mi-e cu neputinţă să evoc impresia adâncă pricinuită de vestea ce-mi încredinţase soţul meu. Iată, am reţinut intonaţii, gesturi, fraze întregi...! Dar ghemotocul de simţă­mi­nte ce pusese atunci stăpânire pe cugetul, pe sufletul meu mi-e cu ne­pu­tinţă să-l redau. În timp, am înţeles: Io­nică îmi era şi cel mai bun, cel mai apro­piat prieten. El a considerat că este dator să-mi împărtăşească covâr­şi­toarea hotărâre pe care o luase – căci orice impas ar fi survenit (totul era de aci înainte sub semnul imprevi­zi­bilului!...) s-ar fi răsfrânt – ca soţie – asupra persoanei mele..., chiar dacă pe temerarul drum ales aportul şi meritul meu erau absente! Lucru fi­resc, şi asta aveam s-o înţeleg în timp – era vorba de o mişcare militară!

Ce aş mai putea adăuga? Deocamdată, nimic! Să lăsăm lucrurile să curgă...!

Din acel moment au survenit elemente noi în trenul nostru de viaţă. Au apărut figuri noi... De mai multe ori a venit comandorul Radu Nicolae, din marină (nu-l cunoscusem până atunci). Luau loc pe cele două fotolii ce mărgineau măsuţa situată – şi ea – în faţa televizorului. Părăseam încă­pe­rea, făceam cafelele, reveneam în ca­mera de zi. Soţul meu şi vizitatorul scriau, fiecare în parte, câte ceva. Ieşeam. Odată ne-a vizitat domnul Virgil Măgureanu, persoană ne­cu­nos­cută nouă până în acel moment. Eu repetam traseul ştiut. La plecarea lui, Ionică mi-a spus că oaspetele ve­ni­se să-i propună elaborarea împreu­nă a unei cărţi – bineînţeles, pe o temă po­litică! Nu ştiu de ce, în acel mo­ment nu m-am putut abţine şi am spus (să mă ierte domnul Măgurea­nu, n-am avut intenţii rele!) am spus, deci: «Cine ştie cine dracu’ l-a tri­mis şi pe ăsta!». Vizitatorul adusese şi o carte, opera domniei sale, intitulată «Problema puterii», pe care o onora­se cu o dedicaţie adresată soţului meu. Am aşezat cartea într-un du­lă­pior în care păstrez şi astăzi volumele purtând dedicaţii către Ion Ioniţă. Am căutat-o după Revoluţie, dar mi-a fost imposibil s-o mai găsesc... 

Într-o zi a sunat comandorul Ra­du Nicolae. Portiţa de la stradă era în­cu­iată: vecinii noştri aveau un câine cu care nu se putea glumi... Am zărit pe fereastră cine este vizitatorul;

l-am anunţat pe Ionică. M-a întâm­pi­nat mirat:

 «Nu trebuia să vină as­tăzi...!» «Şi atunci, eu ce fac?»

«Dă-i drumul!»

Generalul Nicolae Militaru era co­leg de muncă al soţului meu de mulţi ani; şi familiile noastre erau apropiate. În ce mă priveşte, cred că, pentru prima dată, i-am întâlnit la Cluj, într-o seară, la Operă, cam prin 1953 – era perioada în care soţul meu fusese detaşat temporar în Ardeal. La Bucureşti am fost împreună de multe ori: în vreo duminică, la iarbă verde, seara la un teatru, la cinema. Ne-am nimerit odată, în urma unei plimbări, la vizionarea unui film,

într-o mică sală situată la poalele dealului ce urcă spre Grădina Bota­nică. Am tras acolo un frig memorabil: când s-au aprins luminile, în primul moment, nimeni dintre noi n-a putut să articuleze un cuvânt; eu nu-mi puteam stăpâni maxilarele – tremurau absolut penibil. În schimb, păstrez o frumoasă amintire dintr-o superbă excursie în Munţii Fă­gă­ra­şului, până la Lacul Bâlea – însoţiţi de generalul Militaru şi de Amalia, fiica cea mare a familiei.

Începând din primăvara lui 1984, de când obişnuitul vieţii noastre zilnice a cunoscut – după cum am arătat – marcate schimbări, gene­ralul Mili­ta­ru ne vizita adesea, de unul singur, şi întârzia ore în şir în discuţii cu soţul meu. După ani de zile aveam să aflu că una dintre problemele importante pe care le dezbăteau era aceea a pro­cu­rării unei arme (sau muniţie?) ati­pi­ce – în sensul că urma să fie im­pro­prie uciderii sau rănirii unui po­ten­ţial ad­versar, ci menită doar sto­pă­rii şi des­curajării acestuia. Nu ştiu dacă şi în ce măsură a fost atins acest obiectiv! Sub alt aspect, a survenit, în două rânduri, ur­mă­toa­rea situaţie: după ple­carea generalului Militaru, soţul meu m-a chemat în camera în care stă­tuseră de vorbă şi îmi înmână un mic număr de pa­gini, scrise de mână, spu­nându-mi: «Te rog, arde-le!». Să tot fi fost şase-opt pagini, le luam, co­bo­ram cu ele la subsol; aveam o gă­lea­tă de gunoi din tablă, introduceam foile, le dădeam foc; când totul se ră­co­rea, acopeream petalele negre ale fostelor pagini cu câteva ziare vechi şi vărsam totul în cunoscutele tom­be­roa­ne existente în curte. De reţinut: n-am citit nici un singur cuvânt! Ştiam din mo­des­ta mea activitate ilega­lă că ceea ce nu este necesar să cunoşti nu trebuie să cunoşti! Am respectat întru totul acest comandament. Măsura era dic­ta­­tă de legea conspiraţiei!

Zilele treceau cu emoţii reţinute şi, pe undeva, în adânc, cu o adâncă sa­­tisfacţie – care răscumpăra sentimentul ineluctabil al îngrijorării.

Uneori, Ionică pleca la întâlniri nocturne – atunci, până îl vedeam înapoi – «ne­linişti cumplite!». Odată mi-a spus: «Să ştii că plec în direcţia Târ­go­viştei». Dar faptul că a indicat un loc anume a stârnit în mine un plus de îngrijorare... Într-o zi se pre­gă­tea să plece pe lumină. M-a rugat să-l în­so­ţesc până la magazin (era vorba de ma­gazinul alimentar, vecin cu Televi­zi­­unea, unde ne făceam obişnuit târ­gu­­ielile). «Ne luăm amândoi sacoşele, mi-a spus, în­ce­pem cumpărăturile, la un moment dat, eu plec, tu mai ză­bo­veşti puţin prin magazin, apoi pleci aca­să li­niş­tită!». Aşa am făcut, dar nu­mai linişte n-am avut până nu l-am văzut, în cele din urmă, acasă...!” (va urma)

Citeşte mai multe despre:   istoria comunismului,   revolutie,   enigme ale revolutiei romane

 



Mai multe titluri din categorie

Autoritățile din Argeș își bat joc de trei sate: 8 kilometri până la prima stație de autobuz!

Autoritățile din Argeș își bat joc de trei sate:  8 kilometri până la prima stație de autobuz!
Scoasă la iveală de tragedia de la Caracal, problema transportului în comun încă există în multe locuri. În Poiana Lacului, lângă Pitești, mai mulți elevi de liceu sunt nevoiți să circule pe jos sau cu...

Luna august a adus dobânzi record la împrumuturile pe termen lung

Luna august a adus dobânzi record la împrumuturile pe termen lung
Galerie Foto În ciuda sforțărilor premierului Florin Cîțu de a ne face să credem că țara merge în direcția cea bună, realitatea îi este potrivnică. Un nou duș rece pentru șeful Executivului a venit de la Banca...

Comisarul Antonescu a rezolvat cele mai grele crime de după Revoluție. Cartea „Viața la Omoruri”, de azi cu Jurnalul

Comisarul Antonescu a rezolvat cele mai grele crime de după Revoluție. Cartea „Viața la Omoruri”, de azi cu Jurnalul
Galerie Foto „Singurul lucru care-i poate descuraja pe infractori îl reprezintă pedepsele maxime!” Colonelul Dan Antonescu, acum în rezervă, este unul dintre polițiștii legendari ai României. Anchetator în cazuri...

Fondator USR, alături de Nicușor Dan, găsit incompatibil pentru că încheia contracte cu autoritatea publică în care fusese ales. Nu unul-două, ci 72

Fondator USR, alături de Nicușor Dan, găsit incompatibil pentru că încheia contracte cu autoritatea publică în care fusese ales. Nu unul-două, ci 72
Galerie Foto Fost membru al USB și ex-vicepreședinte al USR, un consilier local în mandatul 2016-2020 a fost găsit incompatibil de către Agenția Națională de Integritate. Mihai Daneș a fost descoperit că, în timp ce...

Dezastrul ecologic de la Smârdan - 150.000 de tone de deșeuri animaliere aruncate pe câmp

Dezastrul ecologic de la Smârdan - 150.000 de tone de deșeuri animaliere aruncate pe câmp
Dosarul lui Gelu Cazacioc, patronul incineratorului din comuna tulceană Smârdan, care, în loc să ardă leșurile oilor moarte scoase de pe nava Queen Hind, răsturnată din cauza supraîncărcării la sfârșitul...

Contrabanda cu țigări a înflorit la sat

Contrabanda cu țigări a înflorit la sat
Țigări de contrabandă, păzite cu câini periculoși, au ajuns în mai multe comune din Argeș. Ofițerii de la Combaterea Criminalității Organizate au descoperit că, timp de un an de zile, zeci de mii de baxuri...

Copiii nu au cu ce să ajungă la școlile din mediul rural

Copiii nu au cu ce să ajungă la școlile din mediul rural
Anul școlar a debutat cu stângul, din punct de vedere al transportului elevilor la școli și licee. După ce aproape i-a falimentat pe transportatori, anul trecut, Guvernul încă nu înțelege de ce unii dintre ei...

Un nou scandal în educație, generat de Ministerul Sănătății

Un nou scandal în educație, generat de Ministerul Sănătății
În prima săptămână de școală din sistemul preuniversitar se revoltă deja cadrele didactice. Sindicatele din învățământ anunță că vor da statul în judecată pentru decizia de a le cere cadrelor didactice...

România nu poate rezista mai mult de 14 zile în fața frigului

România nu poate rezista mai mult de 14 zile în fața frigului
Agenda publică este acoperită de panica facturilor mari la gaze naturale. Există însă vești și mai îngrijorătoare pentru perioada următoare și care fac referire la asigurarea efectivă a gazelor naturale în s...

Afaceri pe bani publici, antamate în valul doi, finalizate în valul patru. Pe ce mai sparg banii instituțiile statului

Afaceri pe bani publici, antamate în valul doi, finalizate în valul patru. Pe ce mai sparg banii instituțiile statului
Galerie Foto Mai multe instituții publice, unele extrem de vizibile în planul politic al perioadei pe care o traversăm, se întrec în achiziții care mai de care mai interesante. Vorbim despre Consiliul Superior al Magistraturii,...

Pacienții cu COVID, plimbați din nou între spitale

Pacienții cu COVID, plimbați din nou între spitale
Deși, începând din luna martie a acestui an, spitalele din România nu mai sunt împărțite în COVID și non-COVID, conform Ordinului MS 434/2021, pacienții cu COVID-19 aflați în stare critică au început să...

Noul „munțoman” vrea iluminat stradal pe potecă și dozatoare cu apă pe vârf

Noul „munțoman” vrea iluminat stradal pe potecă și dozatoare cu apă pe vârf
Galerie Foto Salvamontiștii argeșeni au fost certați de tatăl unei tinere că traseul montan pe care îl parcurgea fiica lui nu era iluminat. În jur de 10 apeluri a dat omul, atât la 112, cât și la Dispeceratul Național...

Angajații CJ Suceava, puși să învețe cum stă treaba cu planificarea strategică 

Achizițiile trăsnite au devenit un sport național când vorbim despre administrațiile locale. De la an la an, tot mai inventivi, edilii găsesc cele mai ingenioase contracte pentru a sifona banii publici, fie pentru...

“Alba-neagra” cu funcții guvernamentale, după ruperea Coaliției. Violeta Vijulie s-a reîntors la conducerea ANFP, în locul USR-istului care a înlocuit-o

“Alba-neagra” cu funcții guvernamentale, după ruperea Coaliției. Violeta Vijulie s-a reîntors la conducerea ANFP, în locul USR-istului care a înlocuit-o
Pe toate vocile, comunicatorii PNL susțin că singura soluție pentru România este refacerea Coaliției de „dreapta”, alături de cei de la USR-PLUS. Iar una dintre aceste voci care militează pentru o împăcare p...

Campionat de atacuri la adresa lui Iohannis, din zona anti-PSD. În Parlament, moțiunea USR și AUR, blocată

Campionat de atacuri la adresa lui Iohannis, din zona anti-PSD. În Parlament, moțiunea USR și AUR, blocată
Galerie Foto De la declanșarea crizei politice, atacurile venite dinspre USR-PLUS către foștii parteneri de guvernare de la PNL – aripa „Cîțu” s-au mutat și către Palatul Cotroceni, iar, în ultimele zile, aceste atacuri...
Serviciul de email marketing furnizat de