Groapa Glina: legaturi suspecte in Italia

In afara de faptul ca iau milioane de dolari, toate firmele de salubritate mai au nevoie de ceva esential: depozitele de gunoi. Unii le numesc gropi ecologice, altii se abtin. Curios este ca Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor sustine sus si tare ca doua dintre cele mai infecte gropi din tara sunt ecologice. Este vorba de Vidra si Glina.

Aici se duc sute de tone de deseuri anual, la fel ca si la Chiajna, depozit construit cu doua-trei milioane de euro de IRIDEX, societate care a prins si o mica felie de salubritate de la REBU prin lucrarile subantrepriza. Aceeasi firma a mai facut un depozit ecologic pe la Costinesti, dar a dat rateu, pentru ca firmele de salubritate prefera vechea halda de gunoi. Asa ca toata tehnologia va fi curand exportata in Bulgaria.

BOMBA ECOLOGICA DE LA GLINA. Un teren imens, plin de gunoaie reprezinta groapa ecologica de la Glina, potrivit specialistilor de la Ministerul Mediului. Povestea pornirii firmei care administreaza halda este oarecum simpla. Oamenii presedintelui Consiliului Judetean Ilfov, Bebe Ivanovici, au venit cu ideea infiintarii unei societati care sa ia un ban cinstit de la cei care depoziteaza deseurile, mai ales sa administreze cele 45 milioane de dolari care intrau in groapa "Ochiul Boului". Astfel a aparut ECOREC SA, firma in care a fost actionar ginerele lui Ivanovici, Viorel Gheorghiu, un fost consilier al presedintelui, Victor Dobrovschi, fostul prefect PSD de Ilfov, Dumitru Tataru, care presta servicii pentru ECOREC prin societatea sa (n.r. - CONTRASAR SA), si un alt consilier local, Dragos Botos, fiu de consilier judetean. Schema este ampla. Important este ca bomba ecologica de la Glina a fost stapanita cu acte de cei mentionati mai sus pana anul acesta, cand fratii Pileri din Palermo au cumparat pachetul majoritar prin SC Agenda 21 SRL. Singurul din vechea garda a ramas ex-administratorul ECOREC, Dobrovschi, care are 15% din actiuni. Surse confidentiale ne-au informat ca Sergio si Giuseppe Pileri ar fi cumparat ECOREC la indicatia unor "nasi" din Palermo pentru a putea spala bani. Prin SC SIRCO spa Italia-Palermo, Pietro Campodonico detine cateva actiuni la Glina si functia de presedinte al ECOREC (nota: in iulie, Tribunalul din Palermo a pus sechestru pe capitalul social si pe toate bunurile firmei Sirco). Mai mult, sursele noastre au date ca influenta italienilor a ajuns la unul dintre palatele din care este coordonata Romania. Groapa aceea nu ne va duce sigur spre Uniunea Europeana, pentru ca nu respecta standardele impuse, dar sunt interese prea mari pentru a fi inchisa. La un moment dat, o firma din Canada a cerut 20 milioane de dolari pentru ecologizarea zonei, dar nu s-a ajuns la nici o intelegere cu partea romana. Pretul era oricum exagerat, pentru ca o astfel de operatiune ajunge la cateva milioane, nu la zeci. Ultima lovitura data de ECOREC este la Tulcea. Aici a castigat licitatia pentru inchiderea fostului depozit de gunoi si deschiderea unei gropi ecologice.

DUHOAREA DE LA VIDRA. O alta groapa ecologica mentionata de Ministerul Mediului este cea din comuna Vidra. Duhoarea de aici poate fi adulmecata pana-n cartierul Berceni, atunci cand bate vantul. Localnicii abia respira si au facut nenumarate plangeri catre autoritati prin care au solicitat inchiderea depozitului. Pe 24.000 mp este amplasat depozitul in cauza. Contractul de concesiune pe 20 de ani a fost semnat pe vremea primarului Viorel Lis, iar firma care a obtinut administrarea s-a numit Capitel Invest SA. Societate care-si avea sediul intr-un apartament aflat in Sectorul 5 din Bucuresti. Pretul concesiunii a fost stabilit la jumatate de miliard de lei in 1999, dar banii nu au fost incasati. Localnicii au deschis proces si au aratat acte de proprietate. Mai mult, Consiliul Local Vidra nu si-a dat acceptul. Acesta a fost obtinut doar de la primarul Iulian Paun, care i-a trimis la plimbare pe consilieri, pentru ca nu au vrut de trei ori la rand sa aprobe unicul punct de pe ordinea de zi (n.r. - primarul a dizolvat Consiliul Local). Evident, cel care pri-veste concesionarea terenului cu pricina. Plangerile ceta-tenilor au ajuns pana la urechile prefectului Tataru, cel implicat in ECOREC. De data aceasta, prefectul a vazut ca nu exista titluri de proprietate pe terenul incredintat abuziv unei societati si a amenintat ca va ridica autorizatia de functionare a depozitului.

"Contractul de concesiune este lovit de nulitate absoluta", a scris Dumitru Tataru. Atat a ramas. Doar scris in anul 2001. An in care fostul primar general Basescu a fost la inaugurare. In 2003, seful Directiei de Sanatate Publica Bucuresti, dr. Dan Blendea, ii transmitea preotului paroh din comuna, Cristian Baroianu, ca "depozitul de reziduuri solide functioneaza cu respectarea normelor igienico-sanitare". Asadar, poluarea solului, a aerului si a apei nu incalca nici o norma. Daca totul este in regula, societatea a decis sa-si schimbe numele in Capitel System Ecologic SRL. Poate va cauta cineva fosta firma pentru recuperarea datoriilor de miliarde de lei, bani care ar fi fost incasati abuziv oricum. Ilegal, pentru ca proprietar nu este Consiliul Local Vidra pe acel teren, ci alte 42 de persoane care bat la porti inchise de ani buni.

LOCALNICII INTOXICATI NONSTOP

VIDRA. Deseurile au sarit din "celulele ecologice" Poluarea este resimtita de locuiorii din zona gropilor "ecologice" Glina si Vidra, unde normele europene sunt un fel de poveste de adormit cunoscatorii. Mai mult, din cauza conditiilor de depozitare se produce substanta toxica numita levigat. Poluarea solului ii afecteaza indirect pe oameni si animale. In cele doua depozite este adusa anual o tona de deseuri menajere. Primarul de la Vidra, Gabriel Dinica, ne-a declarat ca nu se poate povesti halul in care a ajuns localitatea din cauza gropii de gunoi. "Dar stiti vorba aceea: daca un prost arunca o piatra intr-un lac... 20 de destepti nu o pot scoate. Asa s-a intamplat acum. Oamenii ar fi trebuit sa se rascoale. Nu este normal ca Primaria Capitalei sa dea pamantul, sa incaseze banii, iar noi sa luam doar o taxa de un pic peste un milion de lei anual pentru cladire. Mai precis o baraca", a precizat primarul Dinica.

MINISTERUL ONLINE

Raportul Ministerului Mediului este optimist. Nu vom face decat sa conspectam din el. "Totalul costurilor estimate pentru implementarea acquis-ului comunitar de mediu in perioada 2004-2018 (ultimul an acordat ca perioada de tranzitie pentru implementarea tuturor prevederilor acquis-ului comunitar de mediu) este de circa 29,3 miliarde euro, din care pentru sectorul deseuri, 4 miliarde euro. In Romania exista in prezent 247 de depozite de deseuri municipale in functiune in zona urbana (care primesc deseurile colectate de firmele de salubritate in zonele urbane), din care: 18 depozite sunt conforme sau vor deveni conforme cu normele europene pana la 31.12.2006, iar 229 de depozite neconforme cu cerintele europene, care vor sista activitatea de depozitare etapizat (au sistat pana in prezent depozitarea a 13 depozite neconforme). Din cele 18 depozite de deseuri, 11 au fost construite inainte de introducerea in legislatia nationala a normelor europene privind depozitele de deseuri, fiind insa conforme din punct de vedere constructiv cu acestea. Celelalte sapte depozite au fost construite in conformitate cu cerintele europene si date in functiune in anii 2003-2005."