Guvernul pregătește majorarea ajutoarelor sociale

 Foarte mulți români trăiesc din acest forme de sprijin venite de la bugetul statului și au renunțat de mult să-și caute un loc de muncă. Statisticile arată că tot mai multe familii au ajuns la a doua sau chiar a treia generație de asistați social. Executivul pregătește acum aplicarea, de anul viitor, a legii privind venitul minim de incluziune (Legea nr. 196/2016), iar una dintre măsuri este majorarea cuantumului ajutoarelor sociale și creșterea numărului de beneficiari. 

Unul din obiectivele asumate de România este acela de evaluare a măsurilor de sprijin pentru persoanelor vulnerabile din punct de vedere economic, în scopul scoaterii a 1,5 milioane de oameni din starea de deprivare materială severă. Datele statistice la nivelul anului 2020 arată că rata deprivării materiale din punct de vedere economic este de 32,8%, respectiv se înregistrează pentru aproximativ 6,2 milioane de persoane, iar rata deprivării materiale severe este de 15,2% ceea ce înseamnă că aproximativ 3 milioane de persoane din populația României se află în situații critice de viață. În același timp, rata riscului de sărăcie sau excluziune socială la nivelul aceluiași an a fost de 30,4%, afectând 5,7 milioane de persoane. În aceste condiții, Guvernul urmărește majorarea numărului de persoane care beneficiază de sprijinul său, dar și a ajutoarelor, estimându-se că impactul noilor măsuri va fi de 1.700 de lei, fără a se preciza și pe ce perioadă. În perioada 2016 - 2022 numărul beneficiarilor de venit minim garantat și de ajutor pentru susținerea familiei a scăzut de la un total de 518.147, în anul 2016, la 311.330, în anul 2021.

Crește sprijinul statului

Printre măsurile propuse acum de Executiv, conform unui proiect de Ordonanță de Urgență pentru modificarea și completarea Legii nr. 196/2016 elaborat de Ministerul Muncii, privind venitul minim de incluziune, se numără și actualizarea nivelurilor de venituri sociale acordate de stat. Astfel, se va majora nivelul maxim al venitului minim de incluziune de la 260 de lei/adult echivalent la 275 de lei/adult în cazul componentei de ajutor de incluziune (actualul ajutor social) și de la 300 de lei/adult la 400 de lei/adult în cazul persoanelor vârstnice. De asemenea, va crește de la 600 de lei/adult la 700 de lei/adult în cazul componentei de ajutor pentru familia cu copii (actuala alocație pentru susținerea familiei). Guvernul are în vedere și majorarea nivelului veniturilor din muncă deductibile din venitul total al familiei de la maximum 400 de lei la 500 de lei. În plus, se propune prelungirea cu șase luni a acordării venitului minim de incluziune, dacă o persoană se angajează cu contract de muncă pentru o perioadă de cel puțin 24 de luni. În cazul familiilor beneficiare ale acestui venit, ele vor mai primi suplimentar un ajutor de 107 lei în cazul în care au un copil, și suma crește până la 428 de lei pentru patru sau mai mulți copii. În cazul familiilor monoparentale, aceste ajutoare vor varia între 120 și 480 de lei.

Ce mai prevede proiectul de ordonanță

Pentru familiile care au un venit net lunar ajustat cuprins între 276 de lei/lună, şi 700 de lei inclusiv, cuantumul lunar al ajutorului pentru familia cu copii este stabilit după cum urmează: 

a) 85 de lei, pentru familia cu un copil; 

b) 170 de lei, pentru familia cu 2 copii; 

c) 255 de lei, pentru familia cu 3 copii; 

d) 340 de lei, pentru familia cu 4 copii sau mai mulţi. 

Pentru familiile monoparentale care au un venit net lunar ajustat cuprins între 276 de lei/lună şi 700 de lei inclusiv, cuantumul lunar al ajutorului pentru familia cu copii este stabilit după cum urmează: 

a) 110 lei, pentru familia cu un copil; 

b) 215 lei, pentru familia cu 2 copii; 

c) 325 de lei, pentru familia cu 3 copii; 

d) 430 de lei, pentru familia cu 4 copii sau mai mulţi.

Veniturile prestatorului casnic nu vor fi luate în calcul

O altă noutate va fi și neluarea în calcul la stabilirea veniturilor nete ale familiei/persoanei singure a sumelor acordate, sub formă de tichete valorice, pentru activitatea prestatorului casnic într-una sau mai multe gospodării, în condițiile Legii nr. 111/2022. De fapt, prin această măsură statul ignoră realitatea și anume că aceste persoane sunt plătite la negru pentru diversele munci prestate. De la spartul lemnelor la lucrările de construcții, de la muncile agricole la îngrijirea animalelor, totul la țară se plătește cu banii jos, la mica înțelegere. Legea nr. 111/2022 nu are niciun impact real asupra încasărilor, ea fiind făcută doar pentru a mai bifa un jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență, iar acest lucru îl va constata și Guvernul după 1 ianuarie 2024 când legea va intra în vigoare. De fapt, toată lumea este conștientă de acest lucru, pentru că România fiscalizată în lumea satelor este mai mult o poveste pentru copii. 

Persoanele apte de muncă și care îndeplinesc criteriile de eligibilitate pentru acordarea dreptului la venit minim de incluziune, cu domiciliul sau reședința în altă localitate decât cea în care își are sediul agenția teritorială pentru ocuparea forței de muncă, beneficiază de decontarea cheltuielilor de transport pentru un număr de maximum două deplasări/an în scopul căutării unui loc de muncă, în limita sumei de 150 de lei.

Pomana statului, mai dulce decât munca

Această stare de fapt este tolerată de toți politicienii, iar noua reformă fiscală adoptată de Guvernul Ciucă demonstrează acest lucru. Ea nu face niciun demers pentru a-i aduce la ghișeele Fiscului și pe cei care doar beneficiază de banii statului, pe cei care s-au obișnuit să trăiască din ajutoare sociale și să muncească la negru. Potrivit ultimei statisticii publicate de Ministerului Muncii, în luna mai statul a plătit 42 de milioane de lei sub forma ajutoarelor sociale pentru asigurarea venitului minim garantat. Beneficiarii acestui ajutor au fost 155.702 persoane. Ministerul Muncii nu publică însă și statistica pe categorii de vârstă referitoare la persoanele care au primit acest ajutor. S-ar vedea atunci că există foarte multe persoane în plină putere care sunt întreținute de stat doar pentru că declară că nu au niciun venit, iar prin bătătura lor bate vântul, pentru că apariția unui porc sau a unei vaci i-ar face să piară ajutorul. Anchetele sociale sunt, de cele mai multe ori, făcute în dorul lelii și cu scopul să nu descopere nimic, iar ajutoarele sociale sunt folosite de politicienii locali ca o formă sigură de fidelizare a electoratului. Primarii din zona rurală știu foarte bine că în cele mai multe dintre aceste cazuri situația nu este reală, dar preferă să închidă ochii, pentru că vorbim despre votanții lor. În luna mai, cei mai mulți beneficiari ai ajutorului social erau în județele Dolj (10.045 de persoane), Bacău (8.889 de persoane), Buzău (7.268 de persoane) și Vaslui (7.084 de persoane).