x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Huţulii fără kilowaţi

0
Autor: Ionela Gavriliu 20 Aug 2007 - 00:00
Huţulii fără kilowaţi Christian Silva/


Mai sus de Fundu Moldovei, in lina Bucovină, sunt sate unde invenţia lui Edison n-a ars niciodată. In loc să numere kilowaţii la sfărşitul fiecărei luni, huţulii se chinuiesc să facă rost de gaz lampant. Acum căţiva ani, unul dintre ei a meşterit o eoliană. Numai că văntul bătea cănd voia el, iar invenţia producea curent electric căt să intărăte generatorul.

MARGINEA ROMĂNIEI - Oamenii din Părăul Suliţei

Mai sus de Fundul Moldovei, in lina Bucovină, sunt sate unde năzdrăvana invenţie a lui Edison n-a ars niciodată. Huţulilor, neam inrudit şi cu ucrainenii, şi cu dacii, le-a plăcut mereu să trăiască in munţi şi "vina" aceasta o plătesc şi azi, prin imposibilitatea de a face gestul simplu al apăsării pe un intrerupător. In loc să numere kilowaţii la sfărşitul fiecărei luni, huţulii din cătunele Suliţei Moldova se frămăntă periodic să găsească gaz lampant.

"Ni ma lumini", aşa spun in limba lor huţulii din satul Părăul Suliţei că nu au curent electric. La cele peste 15 case risipite prin poienile de la poalele pădurii de brad n-o să auziţi televizorul zbărnăind şi nici zumzetul frigiderului. De cănd se ştiu, oamenii din satul imbrăţişat de Răul Moldova şi Părăul Suliţa trăiesc la lumina lămpii sau a lumănării, deşi au făcut in repetate rănduri jalbe la autorităţi să-i scoată din intuneric.

UN SINGUR DOR. Dacă plouă, satul aflat la cinci kilometri de primăria comunei rămăne risipit şi singuratic pe crestele muntelui. Măna aceea de 40 de oameni nu işi plăng insă de milă. Oameni gospodari, trăind din creşterea animalelor, mai ales a celebrilor cai huţuli cărora ei le zic "căni", şi din vănzarea lemnului, au case frumoase cu bătătura plină de animale. Numai că, lipsind curentul electric, le lipsesc multe. Vara le e greu cu măncarea, femeile gătind des, căci alimentele nu rezistă prea mult in beciurile caselor. Iarna zilele sunt scurte-scurte pentru huţulii fără curent. Primarul din comună, Vasile Rebenciuc, s-a resemnat cu problema caselor fără lumină şi o rezumă simplu. "EON Moldova n-o să investească in veci aici, iar oamenii n-or să coboare din munte niciodată."

LUXUL LUMINII. La prima casă ce se zăreşte după ce laşi in urmă ultimul stălp de electricitate stă o familie tănără, cu doi copii. Jecalii au făcut nenumărate petiţii pentru a beneficia de curent. Degeaba. Primarul e considerat responsabil de săteni pentru lipsa curentului, dar acesta explică: "Am primit răspunsuri in care mi se spunea că, pentru a lega aceste case la curent, e nevoie de 38 de miliarde de lei vechi. Bugetul pe un an al primăriei e de 2 miliarde. Ar insemna să inchid primăria 20 de ani ca să fac investiţia". Dacă au văzut că n-o pot scoate la capăt, soţii Jecalu au cumpărat un generator căruia ii dau drumul la ocazii deosebite. "Cam o dată pe lună ii las pe cei mici să se uite la televizor. Dar e scumpă benzina, nu ne permitem să dăm drumul des", spune Valentina Jecalu. In rest, lampa e de bază. "Problema e că nici gaz lampant nu prea mai găsim. Pe un kilogram dăm 6 lei, cănd se termină, folosim şi petrol cu sare, ca să nu afume. In caz de urgenţă e bună şi motorina, dar miroase rău in casă şi ne e teamă să nu dăuneze copiilor", se plănge tănăra mamă. Nu de alta, dar dacă te imbolnăveşti in Părăul Suliţei nu ai multe opţiuni. "De obicei luăm o maşină ce se nimereşte aici sau ducem copiii in spinare 5 kilometri pănă jos. Pentru spital mergem la Cămpulung Moldovenesc" (n.r. - 40 de kilometri), ne lămureşte femeia.

Dacă pentru vii viaţa e grea fără curent electric, nici pentru cei plecaţi la loc cu verdeaţă situaţia nu e mai bună. "Cănd a murit alde Daneliuc stăteam la priveghi la lumina lumănărilor", povesteşte vecina Paraschiva Ruscan. "Şi, nici una, nici două, era să ardă, săracu’. După ce că era mort...", clatină din cap femeia care, deşi are casă nouă intr-un sat electrificat, preferă să stea mai tot anul in căsuţa din munte in care a trăit toată viaţa la lumina lămpii.

NĂSCUŢI ŞI CRESCUŢI IN INTUNERIC. Poştaşul e o apariţie rară in sat, preotul se mai opinteşte din cănd in cănd. Nunţi n-a mai pomenit cătunul de zeci de ani, iar biserica e la 5 kilometri. Copiii merg la şcoală tot in satele de mai jos, iar de Crăciun n-au parte de instalaţie electrică in brad. Pentru ei "aprinde lumina" inseamnă să-şi părlească degetele cu chibriturile atunci cănd incearcă să văre flacăra sub sticla lămpii.

Bătrănii satului, crescuţi la lumănare, nu mai speră la lumină electrică in casele lor. Pentru ei e din ce in ce mai greu să procure gazul lampant, pentru că nu mai pot cobori din sat, plus că a devenit tot mai scump pentru posibilităţile lor.

VIAŢĂ DE HUŢUL. Nea Petru al lu’ Nistor e un bătrăn huţul cu părul alb, ingălbenit la vărfuri, ieşindu-i de sub pălăria verde de pădurar, cu ochii mici şi azurii şi degetele boţite de muncă. E bărbat din neamul Slusaric şi, ca multor străbuni, i-a plăcut toată viaţa să crească insă cai puternici şi iuţi, măndria oricărui huţul. "Acum nu mai are rost", povesteşte obosit bătrănul, care n-a auzit niciodată de kilowatt pe banca de lemn din spatele casei sale. Mai are un singur mănz, lăsat liber prin munte. Doisprezece cai a avut de-a lungul vieţii, cai pe care i-a ingrijit cu mult drag şi care l-au ajutat

să-şi crească copiii. Moş Slusaric n-ar pleca din căsuţa unde iarna il vizitează urşii şi lupii, deşi il chinuieşte părdalnica de lampă care fumegă urăt de la motorina proastă. Cănd il intrebi de tinereţe, de cum era viaţa in satul cu aerul imbălsămat de răşină, bătrănului parcă i se deschide o rană. "Nu-mi mai aduc aminte, e demult. Nici de hore, nici de căntece, nici de caii mei", zice el ca şi cum ar dezgropa şi ingropa cu fiecare cuvănt o amintire.

TRĂDAREA EOLIANEI. Mircea Murga, huţul din tată in fiu, ar putea deschide un muzeu acasă cu obiectele meşterite de măna lui. Toate au fost făcute manual sau cu strungul, pe care-l pune in funcţiune cu piciorul. Murga visează la o freză electrică, aşa cum au dentiştii, pentru modelele complicate. Ce folos truda? Turiştii rar ajung in zonă, iar cănd o fac, nu au unde innopta. La 20 de kilometri, in Fundu Moldovei, găseşti o pensiune.

Acum căţiva ani, huţulul rotund la chip şi-a pus in cap să aibă curent cu orice preţ. Cu mintea-i inventivă a meşterit o eoliană să producă electricitate, de băgase satul in sperieţi. "Toţi vecinii ziceau că-şi face Mircea avion", răde, arătăndu-ne locul din spatele casei, unde montase năzdrăvănia. Invenţia n-a mers, pentru că producea curent căt să intărăte generatorul. "Aici nu e vănt continuu, mai mult mă amăgeam cu eoliana. De ciudă, am spart-o", povesteşte de ultimul vis de a avea curent acasă.

VIAŢA IN 2007

"Nici gaz lampant nu prea mai găsim, iar cănd se termină folosim şi petrol cu sare, ca să nu afume. In caz de urgenţă e bună şi motorina, dar miroase rău in casă şi ne e teamă să nu dăuneze copiilor"

Valentina Jecalu

22 FEBRUARIE 2006

"Ceea ce am hotărăt astăzi se referă la demararea unui program de investiţii care să incheie electrificarea pănă la finele acestui an. Vor fi necesare investiţii care nu sunt incă cuantificate azi, dar, indiferent de costul lor, aceste investiţii trebuie făcute"

Călin Popescu Tăriceanu premierul Romăniei

Citeşte mai multe despre:   special,   cănd,   curent

 



Mai multe titluri din categorie

Primăria lui Nicușor Dan își curăță terenurile de gunoaie cu o firmă acuzată de Parchet că a deversat deșeuri în râul Argeș

Primăria lui Nicușor Dan își curăță terenurile de gunoaie cu o firmă acuzată de Parchet că a deversat deșeuri în râul Argeș
O afacere de peste 7,4 milioane de lei a fost parafată, la sfârșitul lunii trecute, de Primăria Capitalei, pentru evacuarea de pe terenurile private ale municipalității a unor deșeuri rezultate din construcții,...

Misterul rivalității dintre Macedonski și Eminescu

Misterul rivalității dintre Macedonski și Eminescu
Galerie Foto Alexandru Macedonski a trăit, fără îndoială, o viață tumultuoasă în care a cheltuit mai mult decât îl țineau buzunarele. A fost, ca cetățean, colțos, înfășurat în aere aristocrate, avid după recunoaș...

SPP s-a dotat, înainte de Ziua Națională, cu aplicații informatice în valoare de peste 20 de milioane de lei

SPP s-a dotat, înainte de Ziua Națională, cu aplicații informatice în valoare de peste 20 de milioane de lei
Galerie Foto Serviciul de Protecție și Pază, instituția care se ocupă cu protejarea demnitarilor, cheltuie peste 20 de milioane de lei pentru dotări hardware și software. 16 loturi ale unui contract-cadru au fost atribuite,...

Marea Unire din 1918, în plină molimă. Mărgele din usturoi, în loc de mască 

Marea Unire din 1918, în plină molimă. Mărgele din usturoi, în loc de mască 
Unul dintre cele mai importante momente din istoria românilor, cel în care Marea Adunare de la Alba Iulia a votat unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918, a avut loc tot în timpul unei pandemii, şi...

EXCLUSIV. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, declarații tulburătoare: „Azi suntem obligați să fim mici, fiindcă nu mai avem oameni de stat și nici strategie națională”

EXCLUSIV. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, declarații tulburătoare: „Azi suntem obligați să fim mici, fiindcă nu mai avem oameni de stat și nici strategie națională”
Galerie Foto Prilejuit de Ziua Națională a României, dialogul cu istoricul Ioan-Aurel Pop, președinte al Academiei Române și una dintre puținele voci limpezi și neatârnate ale prezentului nostru răscolit de incertitudini,...

Viața politică și luptele pentru guvernare în anul Marii Uniri și asemănările epocii cu războaiele de astăzi pentru putere

Viața politică și luptele pentru guvernare în anul Marii Uniri și asemănările epocii cu războaiele de astăzi pentru putere
Istoria este rotundă și se repetă, este o un proverb popular. Proverb care se aplică, pare-se, ad-litteram când vorbim despre politica din România. Între ianuarie 1918, anul Mari Uniri, și sfârșitul anului...

Muzeul Național al Revoluției Anticomuniste va fi gata, în doi ani, la Timișoara și costă 1,1 milioane de euro

Muzeul Național al Revoluției Anticomuniste va fi gata, în doi ani, la Timișoara și costă 1,1 milioane de euro
Ministerul Culturii a finalizat, la mijlocul acestei luni, licitația privind atribuirea unui contract referitor la elaborarea documentației și execuția lucrărilor pentru amenajarea, la Timișoara, a Muzeului...

Exclusiv: Black Friday la Poliție. Spirala chestorilor, de Ziua Națională

Exclusiv: Black Friday la Poliție. Spirala chestorilor, de Ziua Națională
Galerie Foto A fost „Black Friday” la avansări în grad, de Ziua Națională a României. In acest an, printre cei propuși la grade înalte se numără personaje ciudate: un chestor in cadrul Ministerului de Interne - abonat...

Bazele de date ale deținuților din România, rescrise de o firmă care a dezvoltat, pentru OMS, platforma de distribuție a vaccinurilor anti-COVID

Bazele de date ale deținuților din România, rescrise de o firmă care a dezvoltat, pentru OMS, platforma de distribuție a vaccinurilor anti-COVID
Galerie Foto Compania deținută de omul de afaceri Mihai Matei, președinte al Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii, a primit, recent, de la Administrația Națională a Penitenciarelor un contact de peste...

Dezvoltarea capacităților de producție în industria alimentară trebuie să devină prioritară

Dezvoltarea capacităților de producție în industria alimentară trebuie să devină prioritară
Interviu cu Valeriu Tabără, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” Fără capacități de prelucrare a materiei prime, valoarea producției în anul...

Polițiștii din Argeș - supărați pe sindicatul de la București și pe legile care le mănâncă banii

Polițiștii din Argeș - supărați pe sindicatul de la București și pe legile care le mănâncă banii
Conflict între polițiști și sindicaliști, în Argeș. Oamenii legii le cer socoteală celor care îi reprezintă. Un ofiţer din cadrul Secţiei 4 Poliţie Piteşti a postat un mesaj public în care își arată dez...

Miniștrii Guvernului Ciucă locuiesc într-un hectar de case, dețin 343.000 de metri pătrați de pământ și au în conturi câteva milioane de euro

Miniștrii Guvernului Ciucă locuiesc într-un hectar de case, dețin 343.000 de metri pătrați de pământ și au în conturi câteva milioane de euro
Galerie Foto Cabinetul PNL-PSD-UDMR, condus de generalul Nicolae Ciucă și căruia, mâine, Parlamentul României îi va acorda votul de învestitură, este putred de bogat, pe persoanele fizice care îl compun. Cei 23 de membri ai...

Roman: Rotația premierilor PNL și PSD, în baza unui gentlemen's agreement

Roman: Rotația premierilor PNL și PSD, în baza unui gentlemen's agreement
Ministrul desemnat al Digitalizării, Florin Roman susține că PNL și PSD mai au de lucrat la capitolul încredere. El mai spune că rotația premierilor se va produce în baza unui gentlemen's...

Alexandru Odobescu, o moarte învăluită în misterul unui amor cu năbădăi

Alexandru Odobescu, o moarte învăluită în misterul unui amor cu năbădăi
Galerie Foto Dependent de morfină, viciu căpătat în Franța, în urma unui tratament medical prescris împotriva gutei, Alexandru Odobescu (1834-1895) mai avea o slăbiciune: femeile tinere. Combinația droguri + dame frumoase...

556.000 de lei, băgați în sistemul de conferințe pentru „Salonul Alb” de la Senat

556.000 de lei, băgați în sistemul de conferințe pentru „Salonul Alb” de la Senat
Instituția condusă de Anca Dragu a majorat, săptămâna trecută, prețul stabilit în august pentru achiziția unei instalații de conferință destinate unei singure săli din Palatul Parlamentului, costul final...
Serviciul de email marketing furnizat de