Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Datele de la Eurostat arată că România ocupă locul al doilea în Uniunea Europeană după creşterea numărului de falimente înregistrate în al doilea trimestru din 2025, cu un avans de 26,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Și numărul insolvențelor se menține la un nivel ridicat după primele opt luni ale anului, chiar dacă este în ușoară scădere comparativ cu perioada similară a anului trecut. Într-o economie care se confruntă cu accentuarea problemelor generate de inflație, de modificările fiscale, de extinderea blocajului financiar și mai ales de scăderea vânzărilor, antreprenorii români devin tot mai îngrijorați. Un sondaj publicat luna trecută de specialiștii Frames & Sierra Quadrant estima că pe acest fond numeroase firme își vor închide porțile în următoarele șase luni. Perspectivele economice ale României sunt îngrijorătoare, iar ultimul avertisment a venit ieri de la Banca Mondială, care și-a redus estimările privind creșterea economică a țării noastre la numai 0,4% în acest an.
Consiliul Național al Întreprinderilor Mici și Mijlocii (IMM) a lansat un sondaj de opinii în rândul antreprenorilor care sunt membri ai organizațiilor pentru a afla cum resimt aceștia efectele schimbărilor în business-ul lor la două luni de la implementarea primului pachet de măsuri fiscale adoptate de guvern. Postat și pe pagina de Facebook a organizației antreprenoriale, sondajul a strâns rapid mai multe postări, toate indicând că ceea ce face guvernul astăzi este un dezastru.
Comerțul cu amănuntul o ia la vale
Unele dintre întrebările la care micii patroni sunt puși să răspundă sunt: „Care este impactul resimțit în activitatea economică odată cu stabilirea cotei generale de TVA la 21% din 1 august 2025?” și „Cum este afectată activitatea societății de creșterea accizei combustibililor începând cu luna august 2025?”.
Răspunsul la cele două întrebări poate fi deja intuit, odată cu apariția primelor date statistice privind vânzările cu amănuntul. Luna august a fost prima lună în care s-au observat efectele majorării TVA, accizelor și alte taxe, ceea ce a contribuit la contracția consumului, astfel că cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul a scăzut în august cu 4% față de iulie, conform primelor date statistice.
Pachetul 1 de reforme fiscale introduce măsuri precum creșterea TVA standard la 21%, introducerea CASS pentru pensiile peste 3.000 de lei, taxarea mai mare a veniturilor din jocuri de noroc, taxarea veniturilor din dividende de 16% și creșterea unor accize, inclusiv pe alcooluri. De asemenea, prevede înghețarea salariilor și pensiilor publice în 2026, limitarea burselor de merit și o contribuție anuală pentru copiii minori și rudele fără venituri proprii în sistemul de asigurări de sănătate.
Prețul energiei lovește puternic
O altă problemă care afectează grav mediul de afaceri românesc este explozia prețurilor la energia electrică. Mulți antreprenori se plâng deja că acest lucru le îngreunează accesul pe piață, fiind concurați puternic de importuri mai ieftine, în condițiile în care țara noastră a reușit performanța nedorită de a avea astăzi cele mai mari prețuri la energie din Europa. Evident, o întrebare legată de modul în care prețul energiei influențează afacerile nu putea lipsi din sondajul lansat de Consiliul Național al IMM-urilor. Creșterea costurilor operaționale, scăderea marjelor de profit, reducerea investițiilor, suntem în risc de închidere a întreprinderii sau am închis-o deja, sunt câteva dintre posibilele răspunsuri pe care antreprenorii le pot bifa în cadrul sondajului.
Cum văd antreprenorii reducerea deficitului bugetar
Noua țintă de deficit bugetar negociată zilele trecute de Guvernul Bolojan cu Comisia Europeană este de 8,4% din PIB, după ce bugetul pe anul acest fusese construit pe un deficit de 7%. Creșterea procentului înseamnă o gaură suplimentară în bugetul de stat de circa 26 de miliarde de lei, care va trebui acoperită. La această problemă, întrebarea lansată antreprenorilor în cadrul sondajului este: „Care este, în opinia dv. măsura principală necesară pentru reducerea deficitului bugetar?”. Printre posibilele răspunsuri sugerate se numără impozitarea activităților economice nefiscalizate, taxarea marilor companii multinaționale, reorganizarea administrației publice, eliminarea pensiilor speciale, reducerea cheltuielilor cu ajutoarele sociale etc.
Răspunsurile sugerate nu sunt alese întâmplător
La întrebarea privind cele mai bune metode pentru reducerea deficitului bugetar, răspunsurile sugerate de sondaj nu au fost ales la întâmplare. Ele vizează probleme majore care contribuie la creșterea deficitului bugetar. Astfel:
-
La rectificarea bugetară care a avut loc recent, Guvernul a decis majorarea cheltuielilor cu asistența socială cu 2,52 de miliarde de lei, după ce în primele opt luni ale anului statul a cheltui cu asistența socială 167,4 miliarde de lei, în creștere cu 13,9% față de perioada similară a anului trecut.
-
În România, evaziunea fiscală este estimată la circa 10% din PIB. Potrivit unui raport al Comisiei Europene publicat la sfârșitul anului trecut, țara noastră are cel mai mare deficit de încasare a TVA din UE, de 30,59%, faţă de o medie de 6,03%. Asta înseamnă că statul pierde circa 40 de miliarde de lei anual din cauza evaziunii fiscale, iar principala problemă este colectarea TVA.
-
Pensiile de serviciu civile au costat, în total, bugetul de stat (BS) şi bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS) 2,2 miliarde de lei în anul 2024, cu peste 22% mai mult decât în anul 2023, arată o analiză realizată recent de economica.net pe baza datelor pe care le-a obţinut de la Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP). Peste 11.000 de civili au primit pensie de serviciu, în medie, lunar, pe parcursul anului 2024, cu peste 1.000 de oameni în plus faţă de valoarea acestui indicator din anul 2023. Cei mai mulţi sunt magistraţi, grefieri, piloţi, parlamentari. Civililor li s-ar fi cuvenit pensii în cuantum total de 542 de milioane de lei în 2024, doar în funcţie de contributivitate. Diferenţa dintre cât au primit şi cât li s-ar fi cuvenit strict în funcţie de contributivitate li s-a plătit de la bugetul de stat, în acord cu dispoziţiile legilor speciale care reglementează aceste pensii.
Cum se vede piața anul viitor
Sondajul vrea să ia pulsul pieței și pentru anul următor, astfel că micii antreprenori au de răspuns și la întrebarea: „Care estimați că vor principale probleme ale pieței pe care acționați în anul următor?”. Creșterea concurenței neloiale figurează printre posibilele răspunsuri, asta după ce și într-un alt sondaj făcut de Consiliul Național al IMM-urilor în ultimul an, aceasta a fost una dintre marile îngrijorări ale antreprenorilor români. Alte posibile răspunsuri sunt dificultăți în aprovizionare (materii prime, utilaje, servicii), scăderea volumul vânzărilor, creșterea costurilor cu materiile prime și serviciile utilizate.
Paza bună trece primejdia rea
În fața avalanșei de taxe și impozite mărite și confruntați deja cu contracția economică, antreprenorii sunt forțați să ia măsuri pentru protejarea propriilor afaceri. La întrebarea: „Care sunt primele 3 măsuri pe care doriți să le implementați pentru a rezista pe piața afectată de măsurile din pachetul 1 de reforme?”, răspunsurile pentru care antreprenorii pot opta sunt reducerea cheltuielilor societății, diversificarea produselor/serviciilor vândute, asigurarea finanțării pentru păstrarea nivelului curent de activitate, reducerea personalului, schimbarea obiectului de activitate al întreprinderii, altele.
Banca Mondială ne taie perspectivele de creștere economică
Banca Mondială a revizuit în scădere previziunile privind evoluția economiei României până în 2027. Astfel, economia românească va înregistra un avans de doar 0,4% în acest an, față de un nivel de 1,3% previzionat în luna iunie. De asemenea, atât în 2026, cât și în 2027 creșterea PIB-ului României ar urma să fie cu 0,6 puncte procentuale mai mică decât se estima în luna iunie, 1,3% respectiv 1,9%. Creșterea consumului în România ar urma să încetinească până la aproximativ 1,1% în acest an, de la 5%, în medie, în perioada 2000-2024, deoarece consolidarea fiscală apasă asupra cheltuielilor, iar inflația rămâne ridicată, potrivit Agerpres. De asemenea, Banca Mondială menționează că România, cu un deficit fiscal care a depășit 9% din PIB anul trecut, a introdus un pachet de consolidare fiscală care combină măsuri de cheltuieli, cum ar fi înghețarea salariilor și pensiilor publice, cu taxe mai mari. Potrivit estimărilor organizației, deficitul fiscal al României ar urma să scadă sub 6% din PIB până în 2026.
Citește pe Antena3.ro
