În discursul de învestire, Ion Iliescu a făcut apel la reconciliere naţională

La 18 iunie 1990, Parlamentul ales la 20 mai s-a reunit pentru a asista la procedura de învestire a lui Ion Iliescu în funcţia de preşedinte al României. Şedinţa a avut loc la Ateneul Român. Au mai participat membrii Guvernului, şefii partidelor politice, personalităţi ale vieţii sociale şi economice din ţară, şefii misiunilor diplomatice acreditate la Bucureşti, ziarişti autohtoni şi de la agenţiile de presă internaţionale.

Sesiunea comună a Camerelor reunite ale Parlamentului a fost condusă de Alexandru Bârlădeanu, preşedintele Senatului. Acesta l-a invitat la cuvânt pe Teodor Vasiliu, preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, care a dat citire actului de validare a lui Ion Iliescu în funcţia de şef al statului. După procedura legală a învestirii, Ion Iliescu a fost invitat să rostească jurământul de credinţă.

A urmat apoi discursul noului preşedinte ales la 20 mai 1990. Ion Iliescu nu a putut ocoli problema recentelor evenimente din Piaţa Universităţii din Bucureşti, care au culminat cu violenţele de la 13-15 iunie. În opinia sa, tulburările fuseseră organizate de "forţe politice extremiste", care nu acceptau alegerile din mai şi încheierea stării de provizorat în care se aflase România după Revoluţie. Iliescu a susţinut că la 13 iunie 1990 fuseseră atacate şi distruse instituţii de stat, acţiune ce dusese la pierderi de vieţi omeneşti şi distrugerea unor bunuri materiale. Privite în ansamblu, susţinea Ion Iliescu, evenimentele de la 13 iunie ar fi avut caracterul unei rebeliuni care urmărea discreditarea internă şi externă a noii conduceri a statului, aleasă democratic.

Ion Iliescu îşi exprima în discursul de la 18 iunie speranţa că pe viitor dezbaterea politică se va desfăşura fără confruntări violente, în sălile de şedinţă ale Parlamentului sau în alte împrejurări organizate responsabil.

După analiza recentelor evenimente din Bucureşti, Ion Iliescu a vorbit auditoriului despre reformele economico-sociale pe care trebuia să le adopte România. În primul rând, el a amintit că încă de la începutul anului FSN a decis tranziţia de la economia etatizată la cea capitalistă. Au fost adoptate şi câteva legi în această direcţie, care urmau să fie continuate de noul Parlament ales democratic. "Reaşezarea economiei" moştenite de la regimul comunist trebuia să se desfăşoare, în opinia lui Ion Iliescu, "în mod realist, în favoarea individului". "Democraţia economică" preconizată de noul preşedinte avea la bază libera iniţiativă. El prognoza creşterea ponderii economiei private, tocmai de aceea Parlamentul avea datoria să adopte un pachet de legi stimulative.

În iunie 1990, conducătorii României nu planificau privatizarea integrală a economiei de stat. Ion Iliescu a declarat că marile unităţi industriale trebuiau mai întâi transformate în societăţi comerciale şi eficientizate. Statul putea deveni actor în economia de piaţă, pe criterii competitive.
Preşedintele atrăgea atenţia şi asupra stării agriculturii, care trebuia transformată din temelii, în vederea eficientizării, de asemenea. Ion Iliescu nu avea în vedere desfiinţarea CAP-urilor, ci restructurarea lor în funcţie de realităţile fiecărei zone. Statul trebuia să ofere în continuare sprijin agriculturii, mai ales din punct de vedere tehnologic.

Printre altele, Iliescu a mai declarat că o prioritate a noilor conducători aleşi ai ţării era îmbunătăţirea calităţii vieţii. În opinia sa, România moştenise de la regimul comunist o situaţie extrem de gravă, nivelul de trai fiind foarte scăzut pentru o societate civilizată.
În ceea ce privea politica externă, Ion Iliescu a afirmat în discursul de învestire că la baza raporturilor viitoare cu toate ţările vor sta interesul real al României şi avantajul reciproc. În acest sens, în lunile trecute de la Revoluţie se ridicaseră "barierele artificiale puse de vechiul regim în calea colaborării internaţionale".

Radu Câmpeanu: relaţii civilizate cu Ion Iliescu
"Deocamdată înţeleg să am relaţii juste, civilizate cu preşedintele Ion Iliescu, relaţii pe care le-am considerat totdeauna ca fiind necesare într-o democraţie reală, într-o democraţie pe care vrem s-o instaurăm în România. Adversitatea de păreri, distanţa de păreri aproape că nu le-am văzut după discursul domnului Ion Iliescu. În calitate de preşedinte al Partidului Naţional Liberal, de vicepreşedinte al Senatului, mă voi situa pe o poziţie constructivă, aşa cum am făcut întotdeauna, dar nu mi s-a propus şi nici nu este încă de presupus că mi se va propune o colaborare"

Ion Raţiu: colaborator loial al lui Ion Iliescu
"Garantez că voi fi un loial colaborator al preşedintelui Ion Iliescu în a promova democraţia în România, indiferent de unde vine. Dacă domnul Ion Iliescu va promova democraţia, mă va găsi alături... Principiile pe care domnul preşedinte Ion Iliescu le-a enunţat astăzi, întreaga cuvântare au fost înţelepte, conciliante, cu o singură excepţie: felul cum a prezentat evenimentele de săptămâna trecută. Este injust, incorect"