Ingrid Zaarour: "Nu le putem da bani celor indreptatiti"

Jurnalul National: Ce cuprinde forma finala a proiectului privind retrocedarea imobilelor nationalizate?

Ingrid Zaarour: Au fost incluse in proiectul privind reglementarea situatiei proprietatii mai multe propuneri facute de parlamentari, politicieni, reprezentantii societatii civile, de asociatiile de proprietari, avocati etc. Toti ne-au solicitat sa excludem din articolul 1 expresia "de regula", pentru ca nu era bine plasat si li se ingreuna situatia in instanta. O a doua noutate este legata de probe. Pana acum a existat un termen, care a fost prelungit de mai multe ori, pana la care s-au depus notificarile si un alt termen pana la care trebuiau completate dosarele. In urma discutiilor a reiesit ca este necesara amanarea termenului de depunere a probelor pana la data la care se va solutiona notificarea respectiva in cauza. Deci, cei care au depus deja notificari mai pot aduce probe la dosar pana la data solutionarii dosarului.
In plus, am mai acordat un termen de 12 luni, de la data la care se va adopta legea, pentru atacarea acelor acte de instrainare, incheiate in perioada 2001-2005, a imobilelor notificate. Am acceptat aceasta prevedere deoarece imobilele au fost vandute, concesionate sau inchiriate dupa aparitia Legii 10/2001 si cu incalcarea acesteia. In aceste situatii proprietarii care au depus notificarile au posibilitatea sa ceara in instanta anularea acestor contracte. Practic, am inclus o prevedere in care spunem ca sunt lovite de nulitate absoluta acele acte de instrainare avand ca obiect imobile notificate. Nulitatea va putea fi constatata de catre instante.

Care este situatia actuala? Cate imobile nationalizate mai are statul in proprietate?

Avem o baza de date clara prin care stim cate imobile au fost instrainate in baza Legii 112/1995. Din pacate, in aceasta statistica nu este inclusa Capitala, care nu ne-a transmis inca situatia. Astfel, 8.619 de imobile au fost instrainate in toata tara, subliniez, in afara de Bucuresti, pe baza Legii 112/1995. Dintre acestea 1.403 au fost atacate in instanta si au fost restituite proprietarilor, asta ar insemna ca 7.219 mai sunt vandute in baza Legii 112/1995. Si mai sunt 798 de procese pe rol. In Bucuresti, conform statisticilor, s-au depus 42.940 de notificari.

Cati beneficiari ai legii ar trebui sa existe?

Avem, la nivelul intregii tari, un total de 210.000 de dosare. Dintre acestea pentru 128.000 s-a cerut restituirea in natura, iar pentru restul de 82.000 s-au cerut despagubiri. In privinta celor 128.000, avem un studiu efectuat de guvernul anterior care spune ca doar 50.000 vor fi restituite in natura, iar pentru restul de 50.000 se vor acorda despagubiri. In cazul celor 28.000 ramase se pare ca vor fi respinse pentru ca nu fac obiectul legii sau pentru ca persoanele nu sunt indreptatite.

Mai raman imobile care nu pot fi retrocedate?

Am eliminat toate exceptiile, astfel incat se vor restitui toate cladirile in natura care mai apartin statului. Toate imobilele care mai exista se vor restitui proprietarilor cu obligatia acestora de a mentine afectatiunea, adica folosinta acestora pe o perioada de cinci ani pentru scoli si spitale, un an ambasade si partide politice si trei ani celelalte institutii intre care intra si parchete, centre culturale si altele. In aceasta perioada statul se va ocupa de construirea altor scoli si altor spitale.

Ce garantii exista ca statul va putea construi imobile noi in termenele prevazute de lege?

Deja s-au inceput demersurile necesare. Ministrul pentru implementarea aquis-ului comunitar, Cristian David, se ocupa de acest lucru. Au fost discutii cu BEI, BERD, Banca Mondiala, astfel incat dupa ce va fi adoptat acest pachet de legi se vor incheia acorduri pentru obtinerea finantarilor.

S-a facut o evaluare a acestor imobile pentru care ar fi trebuit date despagubiri? Se stie care este cheltuiala pe care a scutit-o statul prin retrocedarea integrala?

Este vorba de 3.200 de imobile. Este vorba de imobile mari, care depasesc cateva mii de metri partati. Bineinteles ca si suma va fi considerabila. Guvernul PSD a facut la vremea sa o estimare a despagubirilor care trebuie acordate, undeva intre 5 si 8 miliarde de euro. In conditiile in care proiectul PSD nu prevedea restituirea imobilelor aflate in proprietatea statului si care au, dupa cum v-am spus, o valoare foarte mare, suma finala ce va trebui acordata drept despagubire va scadea considerabil.

Ce se intampla cu cei care nu vor despagubiri in titluri de valoare, ci vor bani?

Din pacate Romania nu are posibilitatea de a le oferi bani imediat celor indreptatiti. De aceea, am optat pentru cea mai rapida formula de despagubire, "Fondul Proprietatea", care va deveni operational in scurt timp si care nu va afecta bugetul de stat. In plus, legea prevede doua forme de masuri reparatorii: compensarea cu alte bunuri si servicii si despagubiri in conformitate cu proiectul despagubirilor. Aceste persoane trebuie sa accepte una din aceste forme. Nu exista alta varianta.

Foarte multi se vor adresa Curtii Europene a Drepturilor Omului de la Strassbourg...

Pana sa ajunga la CEDO trebuie sa parcurga toate etapele jurisdictionale din Romania. Iar la CEDO, in situatia in care se constata ca in Romania exista o lege care acorda despagubiri, iar statul roman a respectat aceasta lege, cred ca actiunea va fi considerata ca fiind nejustificata.

Curtea Europeana a dat numeroase solutii favorabile fostilor proprietari...

Da, asa este. Si statul roman a fost obligat sa plateasca din bugetul de stat, adica din buzunarul contribuabililor, pentru faptul ca nu a fost in stare sa dea legi drepte si sa le respecte.

Asta e argumentul forte, inteleg, dar va bazati si pe faptul ca procedura este greoaie si nu multi ajung la CEDO...

Cetatenii tarii sunt liberi, au dreptul sa se exprime asa cum doresc si sa apeleze la ce instante sau institutii doresc.

Actele de vanzare-cumparare pe Legea 112 raman sau nu valabile?

Am inclus in proiectul legilor proprietatii prevederea prin care se pot contesta actele facute cu incalcarea Legii 10. In situatia in care s-a vandut, s-a inchiriat sau s-a concesionat un imobil notificat pe Legea 10 prin incalcarea acesteia, in perioada 2001-2005, acel act este lovit de nulitate absoluta, iar persoana respectiva are posibilitatea sa il conteste in instanta si sa ceara anularea acestuia. In privinta Legii 112, fostii proprietari au avut un termen de un an si jumatate pentru a cere constatarea nulitatii sau pentru a contesta contractele de vanzare-cumparare. O mare parte din proprietari a recurs la aceasta cale si a castigat. O alta parte nu. In acest moment, a le acorda un alt termen de depunere a notificarilor ar fi imposibil. Legea 112 este imorala, dar ea si-a produs efectele. Nu putem anula noi ca stat un contract de vanzare-cumparare pentru ca statul e o parte in acest contract. Scopul nostru este sa clarificam situatia proprietatii din Romania, nu sa o aruncam in aer.

Din ce va fi alimentat Fondul Proprietatea? Creante ale statului?

Creantele statului au o pondere foarte mica in acest Fond. Fondul Proprietatea va fi alimentat, in principal, de catre societati detinute de catre stat, foarte profitabile: Centrala Nucleara de Cernavoda, Transelectrica, Nuclear Electrica, Romtelecom, CEC etc. Lista este foarte lunga si va asigur ca nici o persoana indreptatita la despagubiri nu va ramane pe dinafara. Cu atat mai mult cu cat cei ndreptatiti vor primi despagubiri la valoarea de piata, neplafonate.

Dar ele se vor privatiza...

Corect. Numai ca statul va continua sa detina o parte insemnata din actiunile la societatile mentionate. Pot sa va enumar cateva: RomTelecom, aeroporturi, Transelectrica, Nuclearelectrica, Imprimeria Nationala, Loteria Romana, Hidroelectrica etc.

Nu este dezavantajos acest mod de despagubire? Valoarea titlurilor creste, scade...

Regulile bursei se vor aplica fara exceptie si in cazul actiunilor cotate la Fondul Proprietatea, in sensul ca nu vor avea voie sa scada sub 5%. In acest caz se blocheaza bursa.