x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Interviuri Cum se transformă Berceniul în “capitala  Bucureștiului”

Cum se transformă Berceniul în “capitala  Bucureștiului”

de Victor Petru Popa    |    11 Feb 2021   •   07:24
Cum se transformă Berceniul în “capitala  Bucureștiului”

Daniel Băluță, primarul Sectorului 4, este singurul edil bucureștean de la PSD care, în urma alegerilor din septembrie 2020, și-a păstrat funcția. Într-un interviu pe care edilul l-a acordat în exclusivitate pentru Jurnalul, acesta arată secretul care i-a adus succesul în alegeri și promite ferm: sectorul 4 va deveni capitala Bucureștiului!

 

 

Bună ziua, domnule primar! Ați început deja noul mandat. Cum s-a întâmplat ca dumneavoastră să fiți singurul primar de sector de la PSD care și-a păstrat funcția? Care a fost secretul?

Daniel Băluță: Nu există un secret anume. Eu și colegii mei am muncit, iar rezultatele muncii noastre i-au convins pe oameni că trebuie să continuăm împreună. Am fost deschiși, am fost transparenți, am făcut tot ceea ce se putea în condițiile în care avem cel mai mic buget din Capitală.

 

Rep. A fost totuși un val care lăsa de înțeles că partea dreaptă a politicii va domina următorii ani în administrația publică. Cum ați reușit să-l evitați?

D.B.: E simplu. Noi nu am făcut politică la primărie.  Noi am vorbit cu oamenii, am lucrat împreună cu oamenii și am acționat acolo unde oamenii ne-au transmis că e nevoie să intervenim.

Rep. La ce vă referiți?

D.B.: În primul rând, am alocat sume importante pentru modernizarea și punerea în siguranță a clădirilor în care funcționează școli și grădinițe, astfel încât copiii și profesorii din sectorul 4 să fie feriți de pericole. Spre exemplu, din 2016 și până în prezent, au fost investite 45 de milioane de euro pentru pregătirea conformă a 27 de unități școlare, care acum au autorizație de securitate la incendiu. Suntem în acest moment sectorul cu cele mai multe școli autorizate ISU, iar în acest mandat cred că vom reuși să încheiem lucrările și să autorizăm și restul de  30 de școli. Apoi, am construit de la zero Unitatea de Primiri Urgențe de la Spitalul Bagdasar-Arseni, unitate care în scurt timp va fi dată în folosință. Am cheltuit 3,5 milioane de euro pentru ca oamenii să poată fi primiți într-un spațiu medical nou, curat și dotat la cele mai înalte standarde din domeniu. În plus, tot la Bagdasar-Arseni am amenajat cea mai modernă secție de tratate a marilor arși, unitate care poate trata în același timp 3 pacienți cu afecțiuni grave. Și, pentru că ne-am dorit ca timpii de intervenție în caz de calamitate să fie cât mai scăzuți, am început construcția unei noi stații de pompieri în zona de sud a sectorului.

Rep. Asta înseamnă investiții serioase. De unde ați luat banii și cum credeți că vă veți descurca mai departe?

D.B.: Ne-am organizat exact ca acasă! Am fost atenți la cheltuieli, am strâns cureaua acolo unde s-a putut și ne-am descurcat. Evident, am folosit și foarte mulți bani europeni, nerambursabili. Și vom continua să facem acest lucru, mai ales în privința noilor proiecte, cum ar fi cele de infrastructură mare sau noile parcuri a căror documentație este în lucru (Parcul Tudor Arghezi și România Park). Vorbesc despre parcuri pentru că avem nevoie de cât mai mult spațiu verde. Am folosit orice bucată de pământ liberă pentru a amenaja locuri de joacă pentru copii sau spații de relaxare pentru adulți. În anumite zone, cum ar fi spre exemplu Piața Sudului, am expropriat anumite spații tocmai pentru a le transforma în spații verzi.

Rep. Ați acordat o atenție sporită infrastructurii. Ați fost acuzat, de asemenea, că micșorați spațiile verzi și că încurajați creșterea numărului de mașini odată cu lărgirea unora dintre bulevarde.

D.B.: Eu sunt medic de profesie, iar meseria m-a determinat să gândesc pragmatic. Avem nevoie de parcări, de străzi largi, de bulevarde deschise. Pentru că infrastructura adaptată vremurilor pe care le trăim înseamnă că sectorul nostru devine atractiv pentru investitorii importanți din România, din Europa și din Statele Unite ale Americii. Acest lucru înseamnă mai mulți bani la buget, înseamnă salarii bine plătite pentru oameni, adică dezvoltare și un trai mai bun în comunitatea noastră. Spre exemplu, anul trecut, sectorul 4 a atras cea mai mare tranzacţie cu un teren pentru un proiect imobiliar, în care SIF Banat-Crişana a cumpărat platforma IMGB de 60 de hectare în vederea dezvoltării unui proiect mixt cu birouri, rezidenţial şi tehnologie. Este un loc unde se pot dezvolta. De asemenea, lângă IMGB, la fostul Vulcan va fi construit un parc tehnologic, este o investiţie care în prima fază va fi de 37 mil. de euro. În plus, în aceeași zonă, compania americană CAN-PACK a investit 50 de milioane de euro într-o nouă linie de producție a dozelor de aluminiu. Sper că tot aici, în sectorul 4, își va derula afacerile și gigantul auto Tesla, care tocmai și-a deschis primul birou administrativ din București la noi în sector. 

 

Rep. Aceeași logică, a dezvoltării infrastructurii pentru a atrage investitori ați avut-o în vedere atunci când ați decis să construiți stație de metrou?

Evident că da și evident că nu este de ajuns. Noi vom termina construcția acestei noi stații în 2022. Însă linia de metrou M2 nu se va opri aici. Suntem în procedură de realizare a documentelor cu Consiliul Judeţean Ilfov pentru a genera un nou parteneriat spre a aplica pentru Programul de Infrastructură Mare având ca obiectiv încă două sau trei staţii de metrou până în comuna Berceni, judecând acest ansamblu drept o zonă metropolitană, să gândim această regiune ca un hub tehnologic, o posibilitate de a dezvolta oraşul. Avem spaţii unde se pot organiza activităţi economice, sociale, culturale sau sportive. Ne-a interesat să analizăm sectorul 4 într-un întreg al Bucureştiului, în zona metropolitană. De aceea am generat aceste colaborări cu alte instituţii, dar şi cu UAT-uri vecine precum Popeşti-Leordeni unde aproape am finalizat pasarela pietonală peste linia de metrou.

Rep. Cum vor reacționa oamenii când vor afla că le veți cheltui banii pentru stații de metrou în județul Ilfov?

D.B.: Așa cum au reacționat și atunci când am reconstruit Piața Sudului, care acum este cea mai modernă din România. Așa cum au reacționat atunci când am lărgit străzile, bulevardele. Adică normal! Nu trăim într-un glob de sticlă, ci într-o capitală europeană care merită și poate să se dezvolte! Eu sunt un promotor al ideii de unire voluntară a UAT-urilor (unităţi administrativ-teritoriale – localităţi n.red.). Este de bun simţ ca Popeşti-Leordeni să fie o parte integrantă a sectorului 4 cum şi comuna Berceni ar fi la fel de normal deoarece aceasta ar fi singura modalitate prin care o metropolă se poate dezvolta. Spaţiul actual nu ne permite dezvoltarea, iar oraşul trebuie să se extindă. În acest mandat voi iniţia măcar un studiu despre parametrii socio-economici pe care îi presupune comasarea celor două UAT-uri pentru a putea prezenta cetăţenilor informaţiile elaborate de specialişti. Trebuie să explicăm oamenilor de ce sunt necesare unirea şi dezvoltarea, care sunt plusurile şi minusurile. Cel mai mare plus este unul evident: sectorul 4 trece de la statutul de cartier-dormitor la un adevărat hub de business.

Rep. Tot cu referire la infrastructură va fi și ultima mea întrebare. Ce alte proiecte, pe care încă nu le-ați menționat, mai aveți în lucru?

D.B.: Avem finalizate studiile de fezabilitate şi procedurile deja începute pentru două pasaje rutiere supraterane ce deservesc două intersecţii aglomerate şi care vor închide inelul median – unul la Şos. Turnu Măgurele peste b-dul Obregia şi intersecţia cu b-dul Metalurgiei şi încă unul între Turnu Măgurele şi Şos. Iriceanu peste Şos. Berceni, astfel încât de la Piaţa Sudului se va merge până la Centură fără niciun obstacol reducând timpul de deplasare. Din raţiuni tehnice şi de cost acestea nu pot fi realizate în subteran. Cum avem deja construit un bazin de înot olimpic la Școala Gimnazială nr. 190 din sectorul 4, vom construi și un patinoar, tot de dimensiuni olimpice, pe care îl vom folosi pentru toate sporturile pe gheață.

 

Rep. Cum vedeți anul 2021?

Daniel Băluță: Anul proiectelor mari de infrastructură pentru sectorul 4: stație de metrou, un parc nou, lărgiri de bulevarde și construcții de pasaje rutiere.

Rep Care este temerea cea mai mare pe care o aveți în acest an?

D.B: Sunt o persoană pozitivă și nu pun răul înainte.

Rep:  Care ar putea fi cea mai mare bucurie în acest an?

D.B: Să scăpăm cu toții de această pandemie și să revenim la viața pe care o aveam înainte.

Rep:  Care va fi primul lucru pe care îl veți face după ridicarea restricțiilor?

D.B: Să-mi iau familia și să plecăm într-un concediu prin țară. Să vizităm Delta Dunării și Cazanele Dunării, Bucovina și Maramureș. Până la urmă îmi doresc să îmi petrec clipe de liniște alături de ai mei.

Rep. Dacă ați avea, acum, posibilitatea să ajutați o singură persoană, cine ar fi aceea?

D.B: E greu să mă gândesc la o singură persoană pe care să o ajut. De-a lungul timpului, prin prisma funcției mele, am cunoscut mulți oameni care au cu adevărat nevoie de ajutor. Oameni cu probleme de sănătate, copii bolnavi sau care au rămas fără părinți, persoane care din diferite circumstanțe au rămas fără serviciu sau fără un acoperiș deasupra capului.

 

×
Subiecte în articol: daniel baluta