x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Elitele româneşti, în viziune pariziană

0
Autor: Lavinia Betea 07 Iul 2008 - 00:00

ROMĂNIA LA PARIS ● Tranziţia noastră, în dezbatere europeană
Ultima apariţie a editurii pariziene l’Harmattan este "La Roumanie post 1989". Istoricul Catherine Durandin sintetizează portretul elitelor româneşti prezentat, în amintita carte, cititorilor francezi.



ROMĂNIA LA PARIS ● Tranziţia noastră, în dezbatere europeană
Ultima apariţie a editurii pariziene l’Harmattan este "La Roumanie post 1989". Istoricul Catherine Durandin sintetizează portretul elitelor româneşti prezentat, în amintita carte, cititorilor francezi.

  • Jurnalul Naţional: În mediile ştiinţifice sînteţi apreciată ca unul dintre cei mai buni specialişti în istoria României şi relaţiilor ei euro-atlantice. De unde acest... interes?
Catherine Durandin: Interesul meu pentru România este foarte vechi, cu începuturi în studiile mele de istorie de la finele anilor ’60. Trăiam atunci într-o ambianţă marcată de De Gaulle prin deschiderea către URSS şi Europa Răsăriteană. Am făcut studii de istorie la Sorbona şi am fost sedusă de cursurile de română de la Institutul de Limbi Orientale predate de Alain Guillermou. Am obţinut o bursă pentru un stagiu de limbă pe timpul verii lui 1967, la Sinaia... Descopeream cu pasiune, în cursurile ce ni se ţineau, o ţară comunistă, foarte naţionalistă, un gen de propagandă emfatică. Şi-am vrut atunci să înţeleg: cum poţi trăi într-un asemenea sistem, în această lume închisă? Mă întrebam ce poziţie aş fi adoptat dacă aş fi fost româncă!?! Exilul? Am revenit apoi în fiecare an în România pentru cercetările de doctorat. La Bucureşti, oraşul pe care l-am iubit şi îmi place încă. M-a tulburat apoi decembrie 1989 şi am revenit la Bucureşti în timpul alegerilor din mai 1990. Am cunoscut, prin urmare, extraordinarele seri de discuţii, de cîntece, de "Jos comunismul!", Piaţa Universităţii. Am participat la reuniunile Grupului de Dialog Social din Calea Victoriei. Iar din 1990 încoace încerc să analizez modalităţile de dezvoltare, mutaţiile şi să sesizez povara memoriei, istoriile complicate de viaţă.

  • Cinism sau tragedie interioară?
De ce a pierdut atît de repede România capitalul de simpatie francez dobîndit în decembrie 1989 ?
România – la modul dramatic şi sumbru al răsturnării lui Ceauşescu în decembrie 1989 – a emoţionat Franţa. Contrastant cu speranţa de reformă ce-o reprezenta Gorbaciov, după 1988, Ceauşescu apărea în presa franceză ca un monstru – Dracula din Carpaţi. Curajul tinerilor revoltaţi, Piaţa Universităţii au fost apreciate. Prea repede apoi au apărut îndoielile. Jurnaliştii trimişi pe teren au înţeles că fuseseră manipulaţi, că realitatea unei lovituri de stat fusese ascunsă printr-o enormă minciună... Iar compasiunea şi simpatia s-au preschimbat în suspiciune.

  • Cine erau aceşti oameni, Iliescu şi echipa sa?
Mai mult încă, procesul şi execuţia lui Ceauşescu fuseseră îngrozitoare. Secvenţele cu Elena Ceauşescu strigînd să nu fie legată au şocat. Nu era simpatie pentru Ceauşeşti, ci jenă şi dezgust faţă de asemenea execuţie. În ceea ce mă priveşte, am fost extrem de surprinsă să văd instalîndu-se în vîrful puterii nişte oameni care deţinuseră funcţii însemnate înainte de 1989.    

  • Cum aţi "portretizat" dvs. în cartea  "La Roumanie post 1989" elitele noastre actuale?
România n-a cunoscut epurarea post-1989. Dar o schimbare de limbaj s-a impus: în 1990, democraţia liberală şi economia de piaţă au alcătuit o nouă limbă de lemn. Cum evoluează o societate care în 1989 accepta discursul naţional-comunist al lui Ceauşescu, iar din 1990 jură doar pe valorile democraţiei liberale? Problema elitelor postcomuniste constă în această fractură care presupune mult cinism... sau tragedie interioară. Istoria generaţiilor născute sau formate după 1989 este desigur diferită. Ele n-au cunoscut această conversiune, sinceră sau forţată. Sînt libere.            

  • Cum s-au "conservat" şi protejat unele pe altele elitele manageriale, culturale şi politice?
Nu cred că elitele post-1989 au avut nevoie să se "protejeze". Erau complice unele cu altele. Rupturile – cea a FSN în 1992 – care-i opun pe Iliescu şi Roman s-au produs din ambiţii şi dezacorduri interpersonale. E interesant şi semnificativ astăzi că PSD şi PNL puteau să se înţeleagă... Sînt istorii de familie! Toată generaţia de personaje politice etc ... între 50 şi 70 ani iese din aceleaşi facultăţi de dinainte de 1989. Majoritatea au beneficiat de stagii în străinătate: burse Marshall Fund şi altele. USAID a lucrat bine la adoptarea metodelor de gestiune occidentală de către aceste reţele. Foştii deţinuţi politici, foştii liberali sau ţărănişti din 1945 sînt astăzi foarte puţini şi foarte în vîrstă.

Intelectualii şi puterea

  • Ce explicaţii aveţi pentru relaţiile intelectualilor români (scriitori, artişti, universitari) cu politicul înainte şi după 1989, comparativ cu mediile similare din Cehia, Polonia ori Ungaria?
Mi se pare că intelectualii au avut un rol minor în România înainte de 1989 sau că au fost siliţi să se exileze. Nu a fost un caz 1956 la modul unguresc, nici un 1968 ca în Cehoslovacia, nici anii 1980 în maniera Walesa din Polonia. Intelectualii rămaşi în România au avut un rol important după căderea regimului, între 1990 şi 1996. Ei au animat mişcările de reflecţie şi acţiune în jurul unor reviste precum 22 şi Dilema. Ei au tradus textele liberalismului politic  în română. Apoi şi-au găsit un loc în talk-show. Dar, încadrată în economia de piaţă, după 2000 viaţa intelectuală s-a banalizat. Se descurcă fiecare cu editorii şi televiziunile.    

  • În general, defectele societăţii româneşti (implicit ale elitelor sale) sînt puse în contul moştenirii comuniste. De ce acei 40 de ani de "tranziţie spre comunism" să fi avut un atît de mare impact în mentalul românesc?
Lunga istorie a secolului al XX-lea şi anii comunismului din România explică situaţia post-1989. Momentele de veritabilă dezbatere democratică au durat puţin: anii 1920-1938. Pe deasupra, societatea românească era caracterizată de marea distanţă între oraşele strălucitoare, cosmopolite (cu o importantă burghezie evreiască, precum la Iaşi) şi ruralul evoluînd în propriul spaţiu şi timp. Comuniştii au vrut să construiască o societate omogenă, distrugînd prin colectivizare specificitatea satelor. Diferenţele au fost negate, trecute sub uitare. Reapar astăzi cerîndu-şi dreptul la cuvînt (precum tema Holocaustului). Dar educaţia anilor comunişti a lăsat urme comune întregului bloc socialist. Mentalităţile colective sînt alcătuite din straturi şi repere foarte compozite. O dezarticulare ce alcătuieşte bogăţia extremă a identităţilor româneşti actuale. Fără îndoială, această strălucire a reperelor este înfăţişată cu cel mai mare talent de tînăra cinematografie românească.   

Temă de cercetare – România

Istoricul Catherine Durandin este profesor la Institutul Naţional de Limbi şi Civilizaţii Orientale (INALCO) din Paris şi expert la Ministerul Apărării din Franţa, fiind pasionată de epoca "Războiului Rece". Dintre lucrările sale de referinţă menţionăm: "CIA în război" (Grancher, 2003), "România, o capcană?" (Hesse, 2000), "Bucureşti, memorii şi plimbări" (Hesse, 2000), "Trădarea românească" (L’Aube, 1996), "Istoria românilor" (Fayard, 1995), "Istoria naţiunii române" (Complexe, 1994), "Ceauşescu, adevăruri şi minciuni despre un rege comunist" (Alvin Michel, 1990).
Citeşte mai multe despre:   romania,   interviu

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Afacere cu dezinsecție în „parohia” lui Iohannis. Rețeta succesului: intoxici la Arad, ești premiat la Sibiu

Afacere cu dezinsecție în „parohia” lui Iohannis. Rețeta succesului: intoxici la Arad, ești premiat la Sibiu
Compania implicată în scandalul privind intoxicarea a zeci de elevi, în luna ianuarie a acestui an, la Liceul german Adam Muller Guttenbrunn din Arad, a primit, cu puțin timp înainte de intrarea României în criza ...

Bolile cronice de plămâni și astmul cresc riscul de îmbolnăvire cu coronavirus

Bolile cronice de plămâni și astmul cresc riscul de îmbolnăvire cu coronavirus
Blestematul de coronavirus atacă în special plămânii, bolnavii grav respiră dificil şi trebuie ajutaţi cu ventilaţie. Primii ca risc de îmbolnăvire în pandemie sunt cei deja bolnavi cu maladii pulmonare...

Violeta de la Muncă „sparge” banii pe campanii și organizare de evenimente

Violeta de la Muncă „sparge” banii pe campanii și organizare de evenimente
Un proiect demarat încă din 2017, vizând inserția tinerilor provenți din mediile defavorizate pe piața forței de muncă va fi popularizat în perioada următoare de Ministerul Muncii, condus de Violeta Alexandru,...

Pandemia te lasă și fără bani, și fără bunuri. Guvernul a introdus „confiscarea de urgență” și emiterea de acte normative fără transparență

Pandemia te lasă și fără bani, și fără bunuri. Guvernul a introdus „confiscarea de urgență” și emiterea de acte normative fără transparență
Galerie Foto Guvernul Orban schimbă legislația care reglementează instituirea stării de urgență chiar în timpul în care este deja instituită starea de urgență, invocând faptul că măsurile prevăzute în vechea...

Made in Suceava. Ultima ctitorie a lui Flutur înainte de infectare. Afacere bănoasă pentru firma președintelui Camerei de Comerț, via Consiliul Județean Suceava

Made in Suceava. Ultima ctitorie a lui Flutur înainte de infectare. Afacere bănoasă pentru firma președintelui Camerei de Comerț, via Consiliul Județean Suceava
În timp ce virusul COVID-19 lovea puternic cel mai important spital din Moldova, iar managerul de atunci acționa aberant pentru a gestiona situația, Consiliul Județean Suceava se ocupa de afaceri. Mai exact, de...

Focarul de COVID-19 de la Suceava, anchetat „in rem” de procurori. Principalul vizat, Vasile Rîmbu, se află la izolare

Focarul de COVID-19 de la Suceava, anchetat „in rem” de procurori. Principalul vizat, Vasile Rîmbu, se află la izolare
Situația incredibilă de la Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava, devenit focar de COVID-19, a determinat, după un termen nepermis de lung, procurorii Parchetului de pe...

Chirurgul construieşte un inel musculos din stomac, în refluxul gastro-esofagian grav

Chirurgul construieşte un inel musculos din stomac, în refluxul gastro-esofagian grav
Unul din simptomele date de îmbolnăvirea cu corona virus este o tuse seacă, fără expectoraţie. Însă una din cauzele apariţiei tusei poate fi şi refluxul gastro-esofagian, o boală care nu are legătură cu...

Cumpărături publice, imune la pandemia de COVID-19. Instituții care investesc bani nerambursabili în sport

Cumpărături publice, imune la pandemia de COVID-19. Instituții care investesc bani nerambursabili în sport
Galerie Foto De două săptămâni, România se află într-o criză fără precedent, generată de pandemia cu COVID-19, fapt ce a determinat Guvernul și Președinția să emită instituirea stării de urgență. Această...

Covid-19. România cumpără măști din cârciumă și combinezoane de la haute couture. 361 de milioane de lei, fără licitație, în contul unor firme - una mai interesantă ca alta

Covid-19. România cumpără măști din cârciumă și combinezoane de la haute couture. 361 de milioane de lei, fără licitație, în contul unor firme - una mai interesantă ca alta
Guvernul a atribuit, fără licitație, prin intermediul Oficiului Național al Achizițiilor Centralizate, contracte de 361.150.595,15 lei cu tot cu TVA pentru achiziția de echipamente de protecție, dezinfectanți...

Tratamentul pentru infecția cu coronavirus, aprobat pentru România

Tratamentul pentru infecția cu coronavirus, aprobat pentru România
Schemele de tratament în caz de infectare cu noul coronavirus au fost aprobate de către Ministerul Sănătății și, din data de 23 martie, ele sunt puse în aplicare de către toate unitățile sanitare de pe...

Povestea unui "Mic Dumnezeu” cu mască de zugrav

Povestea unui "Mic Dumnezeu” cu mască de zugrav
La o lună de la apariția primului caz de îmbolnăvire în România, medicii de familie sunt disperați, au păstrat cabinetele deschise pentru pacienți când alte clinici au pus lacătul pe ușă, dar nu mai au de...

Statul nu cunoaște criza. Când este vorba despre fântâni, bilete de avion și amenajarea parcurilor

Statul nu cunoaște criza. Când este vorba despre fântâni, bilete de avion și amenajarea parcurilor
Galerie Foto Criza globală generată de COVID-19, care atinge, din ce în ce mai acut, mediul ecomonic, nu sperie deloc anumite instituții ale statului care, în această perioadă, fac achiziții unele mai interesante decât...

Petiție la vreme de pandemie. „Diaspora Europeană” cere președintelui desființarea Curții Constituționale

Petiție la vreme de pandemie. „Diaspora Europeană” cere președintelui desființarea Curții Constituționale
Un grup din Marea Britanie, autointitulat „Diaspora Europeană”, implicat în protestele neautorizate care au avut loc în luna august a anului 2018 în Piața Victoriei din București, dar care au avut și candidat ...

Prof. dr. Gheorghe Cerin: Românii mai au doar 10 zile ca să evite drama italiană

Prof. dr. Gheorghe Cerin: Românii mai au doar 10 zile ca să evite drama italiană
Galerie Foto Dr. Gheorghe Cerin este Șeful Secţiei de Cardiologie și de Medicină Internă din cadrul Departamentului de Chirurgie Cardiacă - Divizia Cardiologică, al Clinicii San Gaudenzio din Novara, Italia și cardiolog...

Coronavirusul irită alveola şi schimbul între aer şi sânge este îngreunat în plămâni

Coronavirusul irită alveola şi schimbul între aer şi sânge este îngreunat în plămâni
Profesorul doctor Paul Stoicescu a condus ani mulţi Institutul de Pneumologie „Marius Nasta”, dar şi reţeaua naţională de luptă împotriva tuberculozei, cu rezultate notabile. Cu limpezimea caracteristică,...
Serviciul de email marketing furnizat de