Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Noul model de terorism individual pune în pericol libertatea de comunicare prin mijloace moderne, iar atentatul din Franţa a deschis calea unor măsuri suplimentare restrictive. Este cazul Marii Britanii care vrea să blocheze aplicaţiile WhatsApp şi Snapchat. Invitat ieri la interviurile jurnalul.ro, fostul şef al SIE, Cătălin Harnagea a avertizat că dacă astfel de măsuri vor fi aplicate, teroriştii vor avea la dispoziţie o breşă -jocurile pe internet- prin care pot comunica pentru organizarea unor atentate, subiectul fiind deja intens dezbătut pe forumurile americane. Prin astfel de jocuri, cei care vor să organizeze atentate pot interacţiona cu alţi jucători nu numai pe date, ci şi cu voce. Fostul şef al SIE mai spune că informaţiile care vin de la cetăţeni reprezintă una dintre contramăsurile prin care se poate preîntâmpina un atac terorist sunt. În SUA se încearcă deja o conştientizare a cetăţenilor americani pentru a ajuta autorităţile cu informaţii în cazuri suspecte. Cătălin Harnagea mai spune că, după părerea sa, nici un serviciu de informaţii românesc nu este pregătit pentru noul model de terorism, iar măsurile gen Legea Big Brother sau a cartelelor preplătite nu sunt un panaceu.
În interviul acordat jurnalul.ro, fostul şef al SIE a explicat că vulnerabilitatea noilor modele de terorism - individual, grupuri de două- trei persoane care nu comunică între ele şi nici cu organizaţiile mari - este comunicarea pe reţelele sociale. Iar o prima contramăsură la nivel general este analiza acestei comunicări, un instrument fiind legea de retenţie a datelor pe o peroadă de şase luni sau mai mare. Cătălin Harnagea spune însă că retenţia de date trebuie să fie o măsură globală, nu doar locală. Cu alte cuvinte, degeaba o are România, dacă în alte ţări vecine nu se aplică. Şi asta deoarece prin retenţia de date se construieşte biografia unui personaj considerat suspect: de la ce mâncare preferă până la ce comunică şi cu cine comunică.
Totuşi, în opinia sa, această măsură nu este perfectă şi nici nu rezolvă problema. “Are şi hibe căci până la urmă tot analistul sau rezultatul unor analize printr-o multitudine softuri oferă o probabilitate mai mare ca o persoană sau un grup de persoane să provoace mâine un atac terorist. Atunci ei se bazează pe faptul că, având informaţii bogate pe zona asta de reţele sociale, şi prin capacităţile tehnice sau umane pot să preîntimpine mai repede un asemenea atac. Dar vorbeam cu cineva din SUA care este foarte activ pe zona asta de aplicaţii pentru securizarea unor site-uri, comunicaţii şi îmi spunea ceva foarte interesant. Pe forumurile din SUA se discută foarte mult acest subiect. Acolo nu sunt de acord. În SUA sunt legi peste ceea ce se impune în Europa. Dacă se vor impune aceste măsuri, ele trebuie să se aplice pe spaţii foarte mari pentru că noi degeaba avem această lege dacă doi vecini de-ai noştri nu o au. Atunci spaţiul trebuie acoperit aproape global pentru a avea o bază de date necesară realizării unui profil, biografiei unei persoane, tot ce a făcut aceasta, aşa numitele metadate – prieteni, cu cine a luat legătura, ce a comunicat, ce-i place să mănânce, unde-i place să umble. Aceşti americani spun că există totuşi o breşă prin care, dacă se vor impune aceste măsuri restrictive, online-ul are posibilităţi infinite. Apropo de englezi care vor să interzică aplicaţii de genul WhatsApp şi Snapchat, nişte sisteme de a trimite mesaje online. Dar sunt în spate alte 70 de aplicaţii care pot fi folosite. Ceea ce este mult mai insesizabil este că probabil, după părerea lor, următoarele platforme de comunicare vor fi prin jocuri. Partea de gaming prin care tu poţi dialoga. Fiindcă un joc online pe care îl iei de la magazin, îl pui în computer şi îţi dă voie să te joci online cu alte persoane de unde vrei tu care se loghează şi cu care poţi să interacţionezi nu numai pe date, dar şi cu voce. Aici numai sunt reţele sociale. Noi ne apărăm de anumite reţele sociale considerate vulnerabile, dar între timp lucrurile se duc în altă parte. Din păcate, lucrurile evoluează extrem rapid, se perfecţionează, sunt cu un pas înainte şi adaptează evoluţia tehnologică la scopuri criminale”, a explicat fostul şef al SIE.
Cătălin Harnagea a mai spus că aceste modele noi de terorism sunt, după părerea tuturor, extrem de greu de preîntimpinat, de intuit. El a arătat că această dificultate vine din lupta, mai ales după 2001, a structurilor de securitate împotriva liderilor militari sau religioşi din zona organizaţiilor teroriste. “După ce SUA a început o vânătoare masivă ajungându-se la decapitarea aproape totală a unor organizaţii teroriste, tacticienii acestora au ajuns la concluzia că succesul coaliţiei împotriva terorii a fost dat de slăbiciunile inerente în a comunica, gestiona anumite atacuri la nivel statal. Şi atunci aceste persoane care gândesc metode, proceduri de lansare a atacurilor merg pe o atomizare a organizaţiilor mari, dar nu prin persoanele cele mai cunoscute, ci prin folosirea unor cetăţeni ai unor state care prin metode cunoscute de comunicare- reţele sociale- să fie pregătiţi ca la un moment dat, singuri, cu un plan propriu, fără o comandă centrală, să comită atacuri”, a explicat fostul şef al SIE.
În opinia sa, este foarte greu pentru un serviciu de informaţii să protejeze societatea de actele de terorism. “De fapt vulnerabilitatea acestor mici celule de terorism sub acoperire sunt reţelele sociale. Tocmai din această cauză, prima măsură care s-a luat şi se ia este analizarea prin metode mai complexe care ţin şi de softuri, chiar de analişti capabili să intuiască momentul când persoana x lansează un atac terorist, a informaţiilor oferite de reţelele de socializare. În funcţie de procentul de probabilitate care reiese dintr-o analiză foarte exactă a întregului profil al individului se dă semnalul de neutralizare, de operaţiuni în teren: luat de pe stradă, monitorizat, etc”, spune Harnagea. El a arătat că una dintre contramăsurile pentru a preîntâmpina un atac sunt informaţiile care vin de la cetăţeni. “Serviciile de informaţii or fi ele infailibile sau or avea bugete, dar cetăţeanul trebuie să fie conştientizat. În SUA se încearcă ca, în cazul acestor noi modele de terorism, americanii să înţeleagă că fără ajutorul lor e greu să preîntâmpine un atac. E vorba de vecinii lor. Lucrurile au ajuns punctuale, nu mai sunt la nivel general”, afirmă fostul şef al SIE.
În opinia sa, nici un serviciu de informaţii românesc nu este pregătit pentru un asemenea model de terorism. “Există măsuri generale care se pot lua – gen identificarea persoanelor care iau cartele preplătite, dar asta nu este un panaceu. Până la urmă capabilitatea la nivel analitic poate creşte capacitatea unui serviciu de a preîntâmpina un atac terorist. Dacă tot ne bazăm şi vrem să impunem legislativ măsuri care să ne ofere o bază de date mult mai mare decât o aveam, atunci trebuie să avem şi persoanele care să fie capabile să ajungă mai repede la grupări care ne-ar dori răul. Fără această corelare, doar cu legislaţie - că putem reţine date 6 luni sau mai mult - nu ajungem la nimic. Trebuie să avem şi capacitate, şi mai ales know- how, acele persoane care să vadă ca nişte profileri, să ajungă mai rapid la grupările teroriste”, conchide Cătălin Harnagea.
Carte de vizită
De formaţie inginer- Facultatea de Construcţii Hidrotehnice Bucureşti- Cătălin Harnagea (n.1958) a lucrat câţiva ani, până în 1990, la Energoconstrucţia. După Revoluţie face gazetărie şi apoi în 1996 conduce campania electorală a lui Victor Ciorbea pentru Primăria Capitalei şi are un rol important în campania electorală a CDR şi a lui Emil Constantinescu. Este consilier prezidenţial de la 1 decembrie 1996 şI, din iulie 1997 până în 30 iulie 2001, director al Serviciului de Informaţii Externe (SIE). În această perioadă, România se confrunta cu situaţia complicată din războiul din Kosovo şi bombardarea Serbiei de către NATO, precum şi presiunile Rusiei. România se afla în zona gri, nefiind membru NATO sau UE.
Semne de îndoială în CSM
Judecătorul Horaţius Dumbravă a susţinut ieri în plenul CSM că în cazul Legii Big Brother – privind retenţia datelor - este necesar un control judecătoresc prealabil accesării datelor. “Această lipsă de prevedere din textul legii lasă semne de îndoială cu privire la protejarea interesului public şi dreptul la viaţă privată, intimă şi de familie", a susţinut Dumbravă. El a mai spus că nu a fost solicitat avizul CSM cu privire la implicarea autorităţii judecătoreşti în cazul Ordonanţei de Urgenţă 111/2011 privind comunicaţiile electronice. Dumbravă a mai spus că în funcţie de decizia Curţii Constituţionale, reprezentanţii CSM ar trebui să ceară preşedintelui Iohannis să nu promulge proiectul de lege privind securitatea cibernetică şi să solicite Parlamentului să discute toate legile privind comunicaţiile electronice în regim de urgenţă, pentru a nu exista sincope de reglementare între aceste proiecte de lege. Şeful CSM, Marius Tudose a declarat că atât pe OUG 111/2011, cât şi pe modificarea la Legea 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protectia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice, au fost formulate observaţii în aşa fel încât să existe autorizarea prealabilă a unui judecător. Tudose a mai spus că doreşte ca CSM să aibă un cuvânt de spus înainte de promulgarea legii securităţii cibernetice. Această lege a fost contestată de PNL la CCR şi prevede printre altele ca toţi deţinătorii de infrastructuri cibernetice (reţele de comunicaţii electronice şi telefonice) să permită accesul la datele stocate despre utilizatorii acestor reţele, serviciilor secrete şi autorităţilor cu atribuţii în siguranţa naţională, fără un mandat emis de o instanţă, ci doar pe baza unei solicitări motivate.
Citește pe Antena3.ro
