România, restantă la capitolul educaţie

Scoaterea limbilor străine şi a orelor de sport de la liceu nu a încântat Comisia Europeană, care consideră că investiţiile în educaţie sunt esenţiale pentru viitorul unei ţări.

Comisarul european pentru multilingvism, Leonard Orban, a făcut, la sfârşitul săptămânii trecute, o vizită în România, în care a inclus şi o discuţie cu ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu. Proasta implementare a educaţiei pe toată durata vieţii în ţara noastră şi abandonul şcolar în creştere sunt doar două teme faţă de care comisarul şi-a arătat îngrijorarea.

• Jurnalul Naţional: În cursul întâlnirii pe care aţi avut-o la Ministerul Educaţiei aţi făcut vreo recomandare vizavi de eliminarea unor ore de limbi străine din noile planuri de învăţământ ?

Leonard Orban: Am spus foarte clar că în opinia Comisiei Europene este important ca acest avantaj care există în momentul de faţă în sistemul educaţional românesc - acela de a putea învăţa mai mult de o limbă străină - este un avantaj care trebuie păstrat. Doamna ministru mi-a arătat contextul în care se va face această reformă a curriculei esenţiale şi, chiar dacă intervine o reducere cu o oră a celei de-a doua limbi străine predate, nu înseamnă în niciun fel o pierdere a interesului pentru acest domeniu. Oricum sunt destule formule prin care promovarea limbilor străine poate fi asigurată.

• Ca de exemplu ?

De exemplu, probabilitatea ca unele materii să fie predate integral într-o limbă străină. Am vorbit inclusiv despre varianta de a se introduce această formulă, acolo unde există profesorii capabili să predea în acest fel, şi la liceele să le zicem obişnuite. Noi am exprimat punctul nostru de vedere, că limbile străine sunt un instrument de comunicare. Există deschidere la nivelul ministerului, dar, pe de altă parte, doamna ministru mi-a explicat că doreşte să uşureze programa foarte încărcată.

• Se urmăreşte să se ajungă la maximum 30 de ore pe săptămână la liceu. Dar pentru aceasta s-a decis eliminarea unor ore de limbi străine, sport, logică.

Am văzut că accentul foarte mare în media s-a pus pe sport. Există în acest sens o recomandare a Comisiei Europene, dar vreau să subliniez foarte clar că, atât în domeniul sportului, cât şi în domeniul educaţiei în general, se aplică principiul subsidiarităţii. Şi anume, deciziile sunt luate la nivel naţional, sau chiar regional. În contextul ăsta, în limitele pe care le avem, noi încurajăm statele membre să urmeze decizii favorabile implementării obiectivului Barcelona, care se referă la faptul că fiecare cetăţean european trebuie să ştie cel puţin două limbi străine, dar finalmente deciziile le iau miniştrii educaţiei din statele membre.
Nu este o decizie cu care suntem fericiţi, dar am fost asiguraţi că diferite alternative vor fi de aşa natură încât să stimuleze învăţarea limbilor străine, inclusiv procesul de învăţare pe toată durata vieţii. Un proces la care, aparent, România stă foarte prost comparativ cu ce se întâmplă în celelate state membre.

• Anul acesta va avea loc evaluarea PISA a elevilor de 15 ani, în ceea ce priveşte capacitatea acestora de înţelegere a unui text literar. La ultimele evaluări, România s-a clasat pe ultimele locuri.

Am discutat şi acest aspect cu doamna ministru, iar dumneaei spunea că, în afara problemelor reale care există, sunt şi unele de raportare sau de pregătire insuficientă a unei asemenea evaluări.
Sigur, nu ar fi motive să fim încântaţi, atât în ceea ce priveşte competenţele, cât şi în ceea ce priveste înţelegerea. Cifrele arată un grad mare de analfabeţi funcţionali, după cum spunea ministerul că se numesc cei care nu reuşesc să înţeleagă un text la prima vedere. De asemenea, dacă ne uităm la cifrele privind abandonul şcolar, lucrurile sunt iar îngrijorătoare. E clar că eforturile din sistemul educaţional trebuie să fie mai ample, pentru a genera schimbare. Am insistat foarte mult, inclusiv în discuţiile pe care le-am avut cu alţi reprezentanţi ai Guvernului României, că investiţiile în educaţie sunt esenţiale. În perioada de criză, cu atât mai mult.
Din experienţa ţărilor nordice, care la criza de acum peste 10 ani au investit mai mult în sistemul educaţional, investiţiile şi-au dovedit eficacitatea. Sigur, nu pe termen scurt, ci pe termen mediu şi lung, dar este esenţial pentru viitorul unei ţări să menţii investiţiile la nivel înalt, iar acestea să fie însoţite de introducerea unor criterii de performanţă. Investiţia în om este fundamentală. Dacă vrei să îţi asiguri un anumit nivel de viaţă trebuie să investeşti cât mai mult în educaţie. Dacă nu o faci, mai devreme sau mai târziu efectele se vor simţi.
Învăţământul românesc este parte a învăţământului european, a intrat într-o competiţie care se simte din ce în ce mai tare la nivelul universităţiilor. Şi este o competiţie acerbă, unde fără calitate nu faci faţă.

• Există şi un număr mai mic de studenţi la nivel european, din cauze demografice.

Sigur, iar studenţii se duc acolo unde există calitate, acolo unde ştiu că absolvind universitatea respectivă, diploma le permite să aibă şanse mai mari. Universităţile străine sunt interesate să aibă studenţi din România, la fel ca din noile state membre. În calitatea mea de comisar am vizitat şcoli, universităţi din statele membre şi pot să spun că în permanenţă există această inovare, cretivitate.

• Vorbiţi de prioritatea investiţiilor în educaţie pe timp de criză. Ce rol are cercetarea în această perioadă ?

Investiţiile în cercetare sunt esenţiale pentru competitivitatea pe termen mediu şi lung.

• Întreb asta, pentru că au existat discuţii ample în legătură cu bugetul alocat în acest an cercetării.

Sunt la curent cu discuţiile. Este foarte interesant ce s-a putut face în perioada aceasta de criză la nivelul statelor membre. Şi constatăm că acele state care au avut posibilitatea de a jongla o anumită masă de manevră au investit şi investesc mai mult în educaţie, în cercetare, inovare, dezvoltare, cultură.

• La ce state vă referiţi ?

Nu vorbesc numai de clasicul exemplu al statelor nordice, dar şi de Franţa, unde este extrem de elocvent cum sunt orientaţi mai mulţi bani pe zona asta, în paralel cu alte investiţii. Până la urmă e un lucru foarte simplu. Investiţia în om este fundamentală şi îţi asigură progresul. Dacă vrei să îţi asiguri un anumit nivel de viaţă trebuie să investeşti cât mai mult în educaţie. Dacă nu o faci, mai devreme sau mai târziu efectele se vor simţi.

"Guvernul trebuie să renunţe la anumite taxe"

• Aţi declarat că România are un numărul foarte mare de taxe în acest moment. Ce măsuri ar trebui să ia Guvernul de la Bucureşti în acest sens ?

Ar trebui să elimine o parte dintre aceste taxe. Sigur, este decizia fiecărui Guvern, este competenţa autorităţilor naţionale, dar, pe de altă parte, la începutul acestui an Comisia Europeană a prezentat o evaluare pe fiecare stat membru cu privire la implementarea strategiei Lisabona. Şi, în cadrul acestei evaluări, României i s-au făcut 4 recomandări, iar una dintre acestea este legată de reducerea taxelor. În opinia Comisiei Europene - noi am numărat taxele la nivel central, respectiv 113, în timp ce premierul Boc a vorbit de 558 de taxe, probabil şi la nivel local - este un număr foarte mare de taxe. Multe dintre acestea nu se justifică, costurile de colectare sunt mai mari decât ceea ce colectezi.

• Cum vede Comisia actuala formulă a taxei auto ?

În momentul de faţă, formula impusă de Guvernul României este în analiza CE şi punctele de vedere, dacă există probleme, vor fi prezentate autorităţilor române. Dar, în momentul de faţă, ar părea că nu sunt probleme.