Sănătatea, educația și fericirea constituie esența progresului unei națiuni 

Florian Saiu: Ce ar trebui să facem pentru a avea în viitor o Românie mai sănătoasă, mai educată, mai fericită, stimată doamnă doctor Valeria Herdea?

Valeria Herdea: Dezideratele menționate de dumneavoastră, simple în aparență, reprezintă esența progresului unei națiuni: a) Să fii sănătos - înseamnă să te poți concentra pe construcția Viitorului, pentru că, în antiteză, a fi bolnav înseamnă să te concentrezi pe supraviețuire, proces dureros, îndelung și fără orizontul zilei de mâine. Dacă nu suntem sănătoși, nu avem în minte conceptul Mâine, există doar un „astăzi” gri-cenușiu, care ne consumă întreaga energie în încercarea de a reveni la starea de sănătate, și asta în cazul fericit în care starea de boală este relativ ușoară și nu o formă, așa cum vedem mai tot timpul, descoperită târziu, dificil de gestionat, greu sau deloc vindecabilă; b) Să fii educat - înseamnă ca părinții tăi, comunitatea căreia îi aparții, țara ta, să creadă în tine și să se implice în mod activ fiecare pentru a construi Viitorul tău, practic să-ți acorde șansa de a ajunge acolo. Dacă nu există educație, nu va exista Mâine; c) Să fii fericit - o Românie mai fericită ar fi o Românie care să creadă și să lupte pentru a-și menține principiile fundamentale: Bine, Frumos, Echilibru, Sănătate, Educație, Credință, Iubire. Ar trebui să fie o Românie care să promoveze intens valorile veritabile: de la copiii de excepție pe care îi are, la potențialul pe care îl reprezintă tinerii absolvenți, indiferent de domeniu, care astăzi aleg să plece spre alte zări, în căutarea unui Viitor, pentru că aici și acum, acasă, nu îl întrevăd.

Tineri și seniori, cheia unei relații

- Acest exod al sevei unei națiuni este o rană veche deja... 

- Și nu este vorba doar despre tinerii care aleg alte orizonturi. O Românie fericită ar fi, de asemenea, una căreia i-ar păsa de seniorii ei și le-ar onora viața, în loc să-i marginalizeze, le-ar crea condiții de a deveni mentori, sfătuitori, în loc să fie imaginea unui viitor trist. Tinerii ar alege să rămână în țară, ar alege să profeseze aici dacă ar fi convinși că cei pe care îi iubesc - părinții și bunicii lor - vor avea acces, după o viață de muncă, la un trai decent, și nu la boli, neajunsuri, umilințe etc. Seniorii noștri ne pot da valoarea înțelepciunii, ne pot fi modelele pe care dorim cu atâta ardoare să le vedem în societatea românească, dar cu condiția ca noi să înțelegem că nicio societate din lumea cunoscută simțurilor noastre nu valorează prea mult, dacă nu-și ocrotește extremele: copiii și vârstnicii. Primii sunt viitorul, ceilalți, dacă sunt sănătoși, împliniți, echilibrați, reprezintă suportul care ar putea susține acest viitor. O Românie fericită mai înseamnă asumarea responsabilității la nivel individual, înseamnă a ne implica fiecare activ în schimbările sociale, culturale pe care le dorim în jurul nostru, înseamnă să înțelegem și să ne zbatem pentru ca tot ceea ce ni se întâmplă nouă frumos și bine în viață să se poată proiecta și asupra semenilor noștri. Empatia, compasiunea sunt repere esențiale, dar fără implicare, asumare a rolului social al fiecărei persoane, nu avem cum să schimbăm o societate.

Întrebările care macină mintea tinerilor medici

Florian Saiu: Care sunt cele mai spinoase probleme ale sistemului medical românesc?

Valeria Herdea: Sistemul medical, indiferent de unde ar fi, are la bază trei indicatoare: resursa umană, resursa educațională și resursa materială. Resursa umană din Sănătate, medic și asistenți, învață, în medie, pentru a deveni specialiști, între 22 și 25 ani, școală efectivă, pentru că acești ani de formare profesională sunt urmați de alți 5 necesari pentru deveni medic primar, apogeul carierei. Avem, deci, în cazul medicilor, un total de 27-32 de ani. De viață! În cazul asistenților medicali e nevoie de minimum 15-17 ani de pregătire. În acest context, această profesie vocațională este din ce în ce mai rar aleasă de tineri, pentru că implică efort uriaș (fizic și psihic), dedicație, implicare.

- Așadar, numărul medicilor se diminuează?

- Populația medicală în România scade numeric pe an ce trece. În ultimele două săptămâni am pierdut șase colegi medici din specialitatea medicină de familie, dintre care doi au decedat în cabinetele lor. Nu este normal să muncești până la epuizare, să fii încărcat birocratic până la ultima resursă fizică și psihică de care dispui. Populația medicală este îmbătrânită, peste 50% suferă de sindrom de burnout - epuizare fizică și psihică, peste 300 de localități din țară sunt lipsite de asistență medicală de prim contact - medicina de familie. Județe întregi nu au specialități pediatrice, adică specialiști pentru sănătatea copilului.

Birocratizare zdrobitoare

- Un tablou sumbru. Ar trebui expus în Parlament!

- Tinerii absolvenți de Medicină, cei care și-au stabilit ținte clare în viață, ridică întrebări pertinente legate de viitor:  „Când termin facultatea, voi avea un loc de muncă stabil, în care să fac efectiv ce am învățat?”; „Este recunoscută și apreciată valoarea socială a muncii mele?”; „Există respect social în societatea civilă pentru munca mea?”.

- Dar cu ce se confruntă un medic abia intrat în sistem?

- Birocratizarea zdrobitoare a sistemului medical, în defavoarea timpului petrecut cu pacientul, rămâne principala acuză pe care personalul medical o aduce statului. Apoi, finanțarea sistemului medical. Aceasta nu înseamnă - cum greșit se crede - doar plata corectă a muncii prestate de personal, medic sau asistent, ci ar trebui să implice și o investiție în dotări, în aparatură - mai ales dacă dorim performanță. Avem clădiri de spitale, policlinici, cabinete care au depășit de mult timp termenul de utilizare în siguranță. Este nevoie de aparatură modernă, pentru a permite o diagnosticare rapidă, eficientă. Mai mult, personalul medical ar trebui să beneficieze de cursuri de perfecționare, pentru că în acest domeniu ai de învățat toată viață, inclusiv despre sistemele informatice care ordonează astăzi orice activitate.

În coada Europei, la bugete alocate Sănătății

- În concluzie, de ce au nevoie medicii și asistenții pentru a da randament maxim?

- Sunt câteva direcții clare pe care se lucrează intens: accesul pacientului la servicii medicale, diversificarea acestor servicii, debirocratizarea și finanțarea corectă a serviciilor medicale și a prestației medicale. Nu putem merge înainte cu o alocare bugetară pentru Sănătate care este în continuare printre cele mai mici din Europa. Nu putem și nu este corect să practicăm mereu o medicină defensivă.

Românul și „Academia Google”

Florian Saiu: Cum arată astăzi profilul medical al românului? Suntem un popor bolnav, dragă doamnă? Așa ar părea după numărul impresionant al farmaciilor pline-ochi cu clienți. Ori poate facem abuz de medicamente?

Valeria Herdea: O simplă evaluare din cabinet ne arată că față de 1999 numărul de prezentări a crescut de la decadă la decadă. Accesul populației la servicii de sănătate a crescut nu doar pentru că starea oamenilor nu este prea bună, ci și pentru că gradul de informare este pe un trend ascendent. Diversificarea serviciilor oferite reprezintă un alt reper important în cazul adresabilității pacientului către serviciile medicale. Oamenii merg la doctor pentru că sunt îngrijorați, nivelul de stres a crescut enorm, anxietatea, depresia sunt întâlnite la aproximativ 30-40% dintre pacienții adulți și se agravează la seniori. Izolarea vârstnicilor, abandonarea lor de către familia plecată în afara țării, la lucru, tarele bolilor cronice - toate acestea sunt realitățile noastre triste.

Riscurile mortale ale automedicației

- Cu adevărat triste...

- Apoi, unul dintre regretabilele efecte ale accesului la „Academia Google”, respectiv informarea din surse nemedicale sau incorecte medical, îl reprezintă automedicația, mai precis polimedicația. Cu motivații diverse: nu mergem la medic pentru că avem nevoie de programare; dacă mergem la medic, pierdem timp așteptând să ne vină rândul; este posibil ca medicul să ne trimită și la analize, și la alți specialisti. Și uite așa ajunge românul la farmacie, să ia medicamente după sfatul „Google”, dacă se poate cât mai multe, dacă se poate și un antibiotic. Trist, trist, trist…

- Cum altfel…

- Același „Google” ar trebui să ne informeze cât de grav este să iei medicamente fără sfat medical. Automedicația înseamnă distrugerea organismului, înseamnă alergii, intoleranțe, dependență, frecvent șoc anafilactic (care are la bază alergii severe, cu debut brusc și amenințare de risc vital). Pe termen lung, utilizarea polimedicației - adică administrarea mai multor medicamente în același timp -, cu efecte secundare cumulate datorate asocierilor nepotrivite, pot duce la probleme hepatice, diabet, obezitate, hemoragii digestive. Oamenii au nevoie să fie încurajați să meargă la medicii lor, să aibă o relație onestă, de încredere cu personalul medical. Comunicarea, continuitatea, atitudinea proactivă ajută la menținerea sănătății fiecăruia dintre noi.

Încurajări din toată inima

Florian Saiu: Ce le doriți românilor pentru anul 2023?

Valeria Herdea: Le doresc să rămână sănătoși, fizic, psihic și sufletește. Le doresc să găsească în ei puterea și curajul de a ieși din blazare și de a spera și a dori din nou schimbarea în mai bine. Le doresc să aibă coloana vertebrală dreaptă din nou. Stă în puterea Minții, Sufletului și Credinței fiecărui om de a începe cu sine însuși drumul spre schimbare, apoi în Forța acestui Neam, împreună, a tuturor românilor, de a nu ne lăsa doborâți de Timp, Conflicte, Dureri.

Iubire de țară

- României ce-i doriți?

- Conducători care să o iubească atât de mult încât să lupte pentru Ea. Oameni cu viziune în fruntea Ei, care să respecte valorile și credința acestui Neam. Oameni care să înțeleagă că a conduce - indiferent de domeniu sau nivel - obligă, responsabilizează, dar și înnobilează. Dacă îți înțelegi corect misiunea, menirea pentru care Dumnezeu te-a pus într-un loc, ai obligația morală să-i ajuți și să nu-i dezamăgești pe cei care cred în tine și în misiunea ta.  

50% din populația medicală din România suferă de sindrom de burnout - epuizare fizică și psihică

300 de localități din țară sunt lipsite de asistența medicală de prim contact - medicina de familie

„Nu putem și nu este corect să practicăm mereu o medicină defensivă”, Valeria Herdea

„Nivelul de stres a crescut enorm, anxietatea, depresia sunt întâlnite la aproximativ 30-40% dintre pacienții adulți și se agravează la seniori”, Valeria Herdea

„Automedicația înseamnă distrugerea organismului, înseamnă alergii, intoleranțe, dependență, frecvent șoc anafilactic”, Valeria Herdea

„Am pledat și voi pleda pentru a introduce educația medicală minimală precoce în școli”, Valeria Herdea