Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
A trecut un an de când virusul necunoscut descoperit în Wuhan alerta specialiștii din lumea întreagă și 10 luni de când izolarea și restricțiile pandemiei de COVID ne-au dat tuturor viețile peste cap.
Cum ne-a afectat această pandemie, din perspectiva sănătății mentale, ne povestește psihologul clinician și psihoterapeutul Yolanda Crețescu, fondatorul depreHUB, care în luna martie 2020 a lansat o linie telefonică gratuită antianxietate în criza COVID-19.
Oamenii s-au confruntat cu „un tablou complex de tulburări emoționale derivate din prăbușirea capacității psihicului uman de a se mai autoechilibra în noile condiții de viață”, spune psihoterapeutul, care explică și cum putem să ne păstrăm sănătatea mentală, în condițiile în care nu știm când va lua sfârșit criza medicală.
A trecut aproape un an de când ne confruntăm cu această situație dificilă provocată de coronavirus. Cum s-a schimbat psihicul românilor?
Yolanda Crețescu: - Izolarea a produs anxietate cu privire la proiecțiile din viitor, iar planurile pe termen mediu sau lung au devenit aproape imposibil de atins astăzi. Toate aceste lucruri fac ca scopurile exterioare nouă, măsurabile, cantitative, cum ar fi planurile financiare, managementul de carieră, intențiile de investiții, să devină incerte pentru mulți dintre noi și, astfel, să fim puși pentru prima dată în existența noastră în fața unei schimbări de paradigmă. Nu mai suntem suma achizițiilor noastre, ci devenim suma experiențelor noastre.
Citește pe Antena3.ro
Totodată, lipsa abilităților emoționale din mentalul colectiv și a focusului pe ce suntem și ce simțim, versus ce putem și ce avem, a determinat la foarte mulți dintre noi o criză. De aceea, astăzi ne trezim separați în două tabere: pe de o parte, cei care folosesc criza pandemică în beneficiul lor și și-au găsit timp pentru preocupări lăsate demult neîndeplinite și, pe de altă parte, cei rezistenți la schimbare, chiar cu stres, în adaptarea la noile situații.
Cum ne-a afectat pandemia sănătatea emoțională?
Yolanda Crețescu: - Pandemia SARS-CoV-2 a atras după sine și o pandemie emoțională în care posibilitatea pierderii vieții sau a sănătății fizice a creat contextul favorabil multor tulburări emoționale de tipul: stres cronic, fobii specifice, fobii sociale, atacuri de panică, anxietate generalizată, depresie.
Dacă până acum existau categorii de persoane vulnerabile și predispuse la aceste tablouri clinice, acum nu mai putem vorbi de astfel de categorii, întrucât fiecare categorie de vârstă este afectată. Adolescenții au obosit și sunt în burnout din cauza izolării și a școlii online, conflictele în familie s-au accentuat, consumul de tutun, alcool și substanțe interzise a crescut, iar cyberbullying-ul este un fenomen care prinde din ce în ce mai multă amploare.
În aceeași măsură sunt afectați și părinții, care, făcând parte din categoria de adulți activi profesional, se confruntă cu stresul suprapunerii de roluri, concomitent cu stresul generat de munca de acasă.
Care sunt consecințele emoționale ale izolării?
Yolanda Crețescu: - Izolarea ne-a adus noi atribuții, responsabilități și provocări, dar mai ales un val de stres dificil de gestionat atât în plan familial, cât și profesional. Absența unei rutine zilnice, a unui program clar definit de muncă, odihnă activă și odihnă pasivă, suprapunerea de roluri între părinte, angajat, profesor, îngrijitor pentru copii ne-au făcut să muncim mai mult, dar cu un randament mai scăzut, cu un sentiment pregnant al deconectării de echipă, cu un potențial mai mare de conflicte și chiar crize de familie.
Cum au resimțit terapeuții perioada aceasta? Au venit mulți oameni la terapie?
Yolanda Crețescu: - Ca și în cazul medicilor, activitatea noastră a fost necesară în această perioadă, fapt pentru care au crescut volumul de muncă și complexitatea cazurilor. Trecerea de la sesiunile de terapie față în față la cele din spațiul online a determinat un risc de burnout ridicat și la noi. Este de două ori mai greu să construim și să menținem relația terapeutică pe parcursul intervenției în spațiul online și să ne atingem obiectivele terapeutice cu beneficiarii noștri de la distanță. Există însă și un mare beneficiu – digitalizarea serviciilor psihologice – care a făcut mai accesibile aceste servicii și a demitizat stigmatizarea terapiei în rândul populației. Au crescut, astfel, și încrederea în specialiști, calitatea actului de intervenție prin abordare multidisciplinară și, nu de puține ori, s-au construit relații de suport între medici și psihologi.
Care au fost cele mai frecvente probleme cu care s-au confruntat cei care au apelat la terapie?
Yolanda Crețescu: - Cele mai frecvente probleme cu care s-au confruntat clienții mei au fost cele de fobie socială, ipohondrie, criză de cuplu, anxietăți și depresie. Un tablou complex de tulburări emoționale derivate din prăbușirea capacității psihicului uman de a se mai autoechilibra în noile condiții de viață.
Foarte mulți dintre noi am fost nevoiți, în ultimul an, să petrecem sărbătorile departe de familie, de cei dragi...
Yolanda Crețescu: - Recomandarea mea este să nu privim aceste sărbători ca pe o pierdere a ritualurilor și relațiilor familiale, pentru că am adus familiei cadou, în primul rând, siguranță și sănătate. Absența contactului fizic trebuie privit în sine ca un cadou pentru cei dragi și un prilej de odihnă, conectare cu spațiul nostru intim și cu preocupările noastre individuale.
Dar pe termen lung cum își va lăsa amprenta asupra noastră această pandemie?
Yolanda Crețescu: - Pentru foarte mulți dintre noi, sănătatea emoțională va fi recuperată cu greu. Preocuparea vizavi de boală, recuperarea după pierderi materiale și lipsa posibilității de a face un travaliu de doliu spiritual, în cazul în care în familie au existat pierderi de vieți, vor face ca pentru mulți dintre noi această perioadă să fie dificil de vindecat. De aceea este important să ținem aproape de un specialist, să vedem ce avem totuși de câștigat din această experiență și, mai ales, să ne păstrăm o igienă emoțională, să înțelegem ce se întâmplă cu emoțiile noastre, cu gândurile noastre, să devenim mai flexibili, adaptabili pentru a putea să evităm un viitor stres post-traumatic.
Când este nevoie să cerem ajutorul unui specialist?
Yolanda Crețescu: - Ori de câte ori resimțim subiectiv un disconfort de cote înalte, pe o perioadă mai mare de două săptămâni și care ne afectează o arie sau mai multe arii ale vieții. Când nu putem să ne odihnim, să dormim, să ne focusăm, când starea de bine emoțională și cognitivă nu mai este ușor de atins, atunci este nevoie să consultăm un specialist.
Cum ne regăsim echilibrul? Încă nu știm cât va mai dura această perioadă, dar ce putem face concret astfel încât să ne păstrăm mintea sănătoasă?
Yolanda Crețescu: - Echilibrul sau pierderea echilibrului nu reprezintă o consecință a vremurilor cu care ne confruntăm, ci a adaptării noastre. Cu cât ne focusăm mai mult pe noile posibilități oferite de prezent, pe analiza reală a pericolului cu care ne confruntăm - de tipul: azi sunt sănătos, azi am un job, azi am reușit să duc la capăt ceea ce mi-am propus – cu cât ne ferim mai mult de planurile pe termen lung și avem capacitatea de a ne mula pe proiecte mici și termene scurte, cu atât mai mult ne vom crește reziliența și vom face adaptarea mai rapidă.
„Ce avem, ce știm și ce putem face acum cu viața noastră sunt principalele resurse cu care ar fi bine să gestionăm provocările cotidiene generate de pandemie pentru a ne păstra o minte sănătoasă”
Yolanda Crețescu, președinte Asociația Happy Minds
A crescut numărul celor care suferă de depresie, de anxietate
Yolanda Crețescu: - Pericolul și iminența îmbolnăvirii fac aproape imposibilă adaptarea la noul context fără reacție psiho-emoțională. De aceea și anxietatea, atacurile de panică, episoadele depresive au devenit din ce în ce mai frecvente și au afectat atât persoanele care anterior nu manifestau simptome ale unor tulburări emoționale, cât și persoanele cu diagnostic psihiatric prezent.
„Izolarea bunicilor noștri de familie, incapacitatea de a primi suport medical pentru bolile cronice, refuzul de a mai face consult regulat la medicii curanți de teama contaminării au făcut ca, în rândul vârstnicilor, depresia și anxietatea să atingă cote alarmante”.
În cadrul helpline-ului depreHUB pentru suport psiho-emoțional în criza COVID-19 (0374 456 420), adolescenți, adulți, vârstnici, din mediul urban și rural, români sau expați ne-au apelat căutând ajutor și suport ori împărtășind cu noi temerile lor cele mai mari, grijile față de ziua de mâine și suferințele emoționale la care pandemia i-a supus. Am constatat astfel că, la numai câteva luni de la izbucnirea pandemiei și deschiderea liniei de suport psiho-emoțional, cazurile de anxietate și atacuri de panică au crescut cu 38% în rândul apelanților, un procent extrem de mare pentru o țară în care serviciile psihologice rămân în continuare extrem de greu de accesat din punct de vedere financiar pentru o mare parte a populației.
