Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Președintele Klaus Iohannis acționează identic cu Traian Băsescu în privința numirii șefilor marilor Parchete și, în ciuda avizului negativ al CSM, a semnat, ieri, decretul de numire în funcția de procuror general a Gabrielei Scutea și de procuror-șef al DIICOT a Giorgianei Hosu. Iohannis se contrazice, astfel, singur, el care, în 2018, a invocat chiar avizul negativ emis de CSM pentru a-și motiva refuzul de a da curs cererii ministrului justiției de revocare a Laurei Codruța Kovesi de la șefia DNA. Predecesorul său Traian Băsescu a ignorat, în 2009, avizul CSM și a reinstalat-o, atunci, în funcția de procuror general tot pe Laura Kovesi.
Luptele sistemice pentru controlul Parchetelor s-au încheiat, ieri, prin victoria taberei „Scutea”, pe care procurorii din CSM nu au dorit-o să preia șefia Ministerului Public. Asta, deoarece, conform unor surse din sistem, agenda CSM era cu totul alta pentru această poziție. Dincolo de motivațiile de culise care au stat la baza avizelor negative emise pe 11 februarie, este spectaculos cum documentele Consiliului Superior al Magistraturii sunt folositoare pentru politicieni, atunci când le servesc interesele, dar pot fi complet ignorate atunci când nu le profită.
Președintele Klaus Iohannis a semnat, ieri, decretele de numire în funcția de procuror general al României a Gabrielei Scutea, în cea de procuror-șef al DIICOT, a Giorgianei Hosu și în cea de procuror-șef al DNA, a lui Crin Nicu Bologa, toți pentru o perioadă de trei ani. Cei trei au fost propuși, la începutul acestei luni, de ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, demis, între timp, de Parlament, prin moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Orban.
Hotărârile CSM – câteodată bune, câteodată nu. Acum, nu
Pe data de 11 februarie, Secția de Procurori de la CSM a decis ca, în urma analizării proiectelor manageriale și a intervievării celor trei candidați propuși, să emită aviz pozitiv doar în ceea ce îl privește pe Crin Nicu Bologa. În cazul Gabrielei Scutea și al Giorgianei Hosu, avizele au fost negative.
Atitudinea lui Klaus Iohannis, deși înscrisă în limitele legale, întrucât avizele CSM pe această chestiune sunt unele consultative, intră în coliziune cu poziția aceluiași Klaus Iohannis, din urmă cu doi ani, când fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader, a formulat cererea de revocare a Laurei Kovesi de la conducerea Direcției Naționale Anticorupție. „La mijlocul lunii martie mi-a fost înaintat și avizul CSM, care a ajuns la cu totul altă concluzie decât așa-zisul raport al domnului ministru. Avizul a fost unul negativ. Acest aviz nu poate fi tratat ca simplu element facultativ. Chiar dacă avizul nu obligă, el nu poate fi ignorat. În analiza acelorași acțiuni sau inacțiuni, două autorități ale statului, Ministerul Justiției și CSM, ajung la concluzii diametral opuse”, preciza, la acel moment, președintele Klaus Iohannnis. Atunci, șeful statului a considerat drept „subiectivă” analiza ministrului Justiției și a ținut cont exclusiv de cele menționate de Secția de Procurori de la CSM, în motivarea hotărârii prin care s-a emis avizul negativ consultativ, refuzând să semneze decretul de revocare. Abia după ce Curtea Constituțională a admis existența unui conflict juridic generat de președinte pe acest subiect, Iohannis a semnat decretul.
Citește pe Antena3.ro
Motivele oficiale care au stat la baza avizării negative a numirii lui Scutea și Hosu
Prin Hotărârea Secției pentru Procurori de la CSM nr. 145 din 11 februarie 2020, s-a respins, cu majoritate de voturi propunerea ministrului Justiției de numire a procuroarei Gabriela Scutea în funcția de procuror general al României, în motivarea hotărârii fiind menționat că, „prin modul de răspuns la întrebările adresate de către membrii Secției, de multe ori aluziv, ambiguu, ezitant și bazat pe retorică excesivă, candidata a demonstrat că nu deține capacitatea de sinteză și nici capacitatea de punere în practică a obiectivelor ce par, astfel, asumate doar declarativ în cuprinsul raportului”. În același document se notează că Scutea „nu a identificat problemele concrete cu care se confruntă Ministerul Public și nu a dat răspunsuri susținute de o argumentație coerentă și concretă, ceea ce denotă o lipsă de viziune (...) Secția reține că doamna procuror Scutea nu are o viziune pentru eficientizarea combaterii evaziunii fiscale. În ceea ce privește raportarea doamnei procuror la subiectul privind protocolul de colaborare încheiat, în 2009, între PÎCCJ și SRI, Secția apreciază că, din răspunsurile oferite, nu rezultă existența unei capacități de analiză retroactivă a candidatei”.
În aceeași zi, Secția pentru Procurori de la CSM a emis o altă Hotărâre, cu numărul 147/2020, prin care, tot cu majoritate de voturi, a fost avizată negativ propunerea ministrului Justiției de numire a Giorgianei Hosu în funcția de procuror-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT). În motivarea deciziei, CSM reține că „interviul desfășurat nu a relevat capacitatea de a oferi soluții pentru gestionarea problemelor specifice ce decurg din exercitarea funcției manageriale. (…) Denotă o lipsă de preocupare pentru o recrutare riguroasă a procurorilor. (…) Doamna procuror nu este conectată la realitățile instituționale europene, concluzie ce se poate extrage din răspunsurile acesteia referitoare la operaționalizarea Parchetului European”.
Propunerile pentru șefia PÎCCJ, DNA și DIICOT au fost formulate de ministrul Predoiu, înaintea moțiunii de cenzură. Ele au ajuns pe masa președintelui, în majoritate avizate negativ, după ce Guvernul a fost demis
