Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Blocul Național Sindical a prezentat, ieri, în cadrul dezbaterii pe tema viitoarei legi a salariului minim „adecvat”, un studiu realizat de economiștii Radu Soviani și Laura Brașoveanu, o analiză care vizează impactul negocierilor colective privind salarizarea din România. Au fost discutate și alte elemente cu caracter de noutate, menite să ajute la luarea unor decizii la nivel de Guvern. O analiză a impactului armonizării directivei europene a făcut și confederația patronală Concordia, iar confederația sindicală Cartel Alfa a făcut o analiză a evoluției salariilor și a contractelor de muncă, în ultimii 20 de ani.
Una dintre problemele transpunerii directivei europene privind salariul minim „adecvat” în România este preluarea parțială a prevederilor directivei, ceea ce nu se întâmplă pentru prima oară. Nu este nevoie să fie preluat textul în integralitate, însă în actualul text de lege propus de Ministerul Muncii există câteva omisiuni grave – cum ar fi omiterea celor care au contracte de internship sau a ucenicilor - și apar termeni care nu se regăsesc în celelalte legi, precum „lucrător”, pentru care ar trebui să se schimbe Codul Muncii, care se referă la „angajat”.
Legea ar putea întârzia, dacă e atacată la CCR
BNS a atras atenția asupra impactului pe care îl va avea acest proiect de lege, atunci când a apărut, pentru că trebuie să fie modificate mai multe acte normative. Profesorul Athanasiu a explicat că în România se fac legi pe modelul „trenuleț”, în ultimii ani, una dintre aceste acte normative fiind și această transpunere a directivei europene, tocmai pentru că ea modifică multe alte legi.
Senatorul PNL Cristian Niculescu-Tăgârlaș, președintele Comisiei Juridice din Senat, a declarat, în cadrul conferinței, să preia amendamentele BNS, pentru a le depune, în cadrul dezbaterii proiectului de act normativ.
O problemă legată de traducere și de terminologie, care ar trebui să se modifice în toate celelalte acte normative, este noțiunea de „lucrător” care nu se regăsește în legislația românească, fiind o traducere fără substanță juridică și care trebuie să fie remediată.
Prof. univ. dr. Alexandru Athanasiu a explicat că o altă problemă a actualului text de lege este cea a omiterii unor categorii de „lucrători” care sunt prevăzuți în directiva europeană. „Proiectul guvernamental exclude „internii”, adică persoanele care au încheiat contracte de internship, deși în directivă sunt prevăzute și acestea. Alte persoane care nu se regăsesc în proiectul de lege al Guvernului României sunt ucenicii, aceștia neavând Contract Individual de Muncă (CIM)”, a explicat specialistul.
Profesorul Alexandru Athanasiu a explicat de ce directiva europeană a fost transpusă parțial în legislația din România, însă au rămas mai multe aspecte neelucidate chiar și în urma dezbaterilor între specialiști. Unul dintre acestea se referă la ceea ce UE definește ca tip de contract care presupune relații de muncă, pentru că s-ar referi inclusiv la contractele de drepturi de autor sau la convențiile civile. Din acest punct de vedere, reprezentanta Inspecției Muncii prezentă la eveniment a explicat că va trebui să fie modificată Legea 108/1999 (pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, - n.r.), astfel încât să fie incluse în noua lege și toate celelalte tipuri de contracte care implică relații de muncă, însă prof. univ. dr. Athanasiu a explicat că acestea sunt exceptate prin aceeași Lege 108 de la prevederile care se referă la relațiile stabilite prin contractele de muncă (CIM). Parlamentul României urmează să dezbată și să voteze legea înaintată de guvern, după 2 septembrie.
Intenții bune, dar probleme grave
La dezbatere au participat reprezentanți ai sindicatelor și ai patronatelor, ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu, reprezentanți ai mai multor ambasade, ai Comisiei Europene și ai altor instituții UE.
„Inițial ne-am propus să venim și cu un proiect de lege la cheie. În câteva zile vom „sărbători” 10 ani de când am dus în Parlamentul României un proiect de lege bazat pe o analiză a legislației din mai multe țări europene, un proiect al Codului Muncii care de 10 ani a rămas acolo. Dar vocea poporului contează extrem de puțin, așa că am schimbat strategia. După ce vor fi făcute prezentări pe zona de analiză juridică, în câteva zile încep dezbateri pe textul proiectului de lege și vom prezenta la parlament un pachet de amendamente”, a explicat Dumitru Costin, președintele BNS.
Acesta a mai vorbit despre capcana salariilor mici, chiar dacă nu sunt minime pe economie, dar prin care guvernele doar „îi momesc” pe oameni, lăsându-i să trăiască în subdezvoltare socială. BNS propune o adevărată „revoluție” fiscală, pentru a se renunța la privilegiile care le sunt acordate în prezent mai multor categorii de angajați, astfel încât să se ajungă la o abordare unitară.
Ramona Chiriac, șefa reprezentanței Comisiei Europene în România, a vorbit, în deschiderea dezbaterii, despre directiva privind salariile minime adecvate. Această directivă a fost adoptată în octombrie 2022, concepută ca răspuns la nevoile lucrătorilor europeni, în special ale celor care se confruntă cu riscul sărăciei în muncă. „Nu reprezintă doar un act legislativ, ci un angajament colectiv. Protejarea puterii de cumpărare și asigurarea unui salariu minim adecvat devin esențiale pentru menținerea coeziunii sociale și a stabilității economice. Comisia Europeană va sprijini toate statele în transpunerea acestei directive”, a explicat reprezentanta CE.
Ministrul Muncii a spus că și-ar dori ca în România să nu se mai vorbească despre salariul minim pe economie, ci mai ales despre venituri cât mai bune pentru contribuabili. „Pe măsura contribuțiilor, vom avea ulterior și veniturile de pensii pe care le merităm”, a explicat ministrul, care a mai spus că și-a propus să transpună directiva europeană înainte de 15 noiembrie, dar și actele normative subsecvente să fie gata și de o calitate cât mai bună.
Chiar dacă intenția ministrului este lăudabilă, omisiunile și erorile din textul de lege înaintat de minister arată că mai este mult de muncă, până se va ajunge la o variantă cu adevărat bună pentru români.
Capcana guvernamentală a veniturilor mici
Directiva europeană prevede că fiecare stat trebuie să-și deducă gradul de „adecvare” luând în calcul anumite criterii în funcție de care se face evaluarea adecvării, de fiecare stat în parte: puterea de cumpărare, nivelul și evoluțiile, coșul zilnic real, etc. unele state au aplicat ca indicator 60% din câștigul median brut – criteriu pe care România îl îndeplinește acum, pentru salariul minim - sau pragul de 50% din câștigul mediu brut. Acesta din urmă a fost ales ca referință în România. Dar se adaugă și alte criterii care mai mult ar încurca la calcul, în opinia specialiștilor care au realizat studiul pentru BNS.
Radu Soviani a prezentat studiul care arată evoluția salarizării și a contractelor de muncă din România, cel mai important aspect fiind numărul foarte mare de contracte de muncă pe salariul minim pe economie, dar mai ales a celor care depășesc cu sume foarte mici acest nivel și care înseamnă, de fapt, venituri mai mici pentru acei salariați, pentru că nu le aplică deducerile acordate cei încadrați pe minim.
„Un milion de salariați au salariul minim pe economie – inclusiv din construcții și agricultură. 32,6% câștigă mai puțin de jumătate din salariul mediu brut pe economie. Pentru iulie 2024, 8 din 10 salariați din România sunt plătiți sub câștigul mediu din țara noastră”, arată studiul prezentat de Radu Soviani.
În plus, dacă ne raportăm la actualul salariu minim brut, de 3.700 de lei, cei care au cu puțin peste această sumă, până la 3.906 lei, au venituri mai mici decât cei cu salariul minim, neavând dreptul la deduceri, iar cei cu salariul 3.906 lei brut câștigă, de fapt, la fel ca cei cu salariul minim pe economie (3.700 de lei brut), scăzând deducerea.
„Sistemul de deducere a majorat incidența capcanei salariilor mici din România. Am analizat perioada 2001-2024. Vedem că inflația se reflectă în creșterea salariilor, nu în șomaj. Prin formule nu demonstrăm asigurarea unui nivel de trai decent, pentru că nu acoperim acel coș minim real. Este nevoie de stabilirea unei ponderi a coșului minim real, pentru determinarea costului vieții. Salariul de trai ar trebui să fie suficient pentru familia lucrătorului”, a explicat Radu Soviani.
Cum se calculează gradul de adecvare
Directiva 2041/2022 este cadrul pentru un grad corespunzător de „adecvare”. Salariul minim european nu va fi egal cu salariul minim din Uniunea Europeană, ci va fi adaptat de la un stat la altul, în funcție de nevoile lucrătorilor din fiecare stat. Pentru asta, România trebuie să stabilească anumiți indicatori pe baza cărora să calculeze „salariul minim adecvat”.
Și în privința criteriilor sau a indicatorilor propuși de Ministerul Muncii au fost critici din partea specialiștilor BNS. Radu Soviani a explicat că dacă România ar fi preluat modelul propus de Bulgaria, care calculează acest salariu minim ca fiind 50% din cel mediu brut, ar fi fost mai corect și mai realist, dar în formula de calcul pentru România s-au introdus foarte multe criterii care vizează prognozele și care astfel pot genera erori grave, având în vedere mai ales decalajul de peste 6 luni între data raportării datelor statistice și cea a emiterii rapoartelor care de fiecare dată sunt depășite de ceea ce se întâmplă realmente în economie, în acel moment.
Exemplul dat de Soviani a fost metodologia pentru fundamentarea bugetului pe anul următor, care ia în calcul salariul mediu brut prognozat. Acum, salariul mediu brut real a ajuns la 8.310 lei, iar cel prognozat este 7.567, fiind folosit la fundamentarea bugetului, fără a mai fi actualizat.
S-a discutat și despre problemele pe care le-ar putea genera o astfel de lege și calcularea greșită a valorii salariului minim brut, care ar putea băga în faliment firmele mici sau ar trimite în șomaj un număr mare de angajați, dacă patronii nu vor mai putea să-i plătească. O astfel de situație ar duce la scăderea nivelului de trai în România, în loc să aducă o îmbunătățire. Tocmai de aceea, unii specialiști au propus un calcul care să aibă în vedere o marjă de eroare între 50 și 45%, raportat la salariul mediu brut, pentru a nu se crea probleme economice grave în sectorul privat.
Dacă directiva nu va fi transpusă corect în legea românească, poate fi atacat actul normativ la Curtea Constituțională și ar fi muncă în zadar, pentru că CCR va constata abaterile de la reguli, iar legea ar urma să fie retrimisă în Parlament. Asta înseamnă că salariul minim adecvat se va aplica peste mulți ani, atunci când legea va transpune corect directiva europeană.
Ministerul Muncii vrea o nouă lege a salariului minim „adecvat”, până pe 15 noiembrie. Pe 2 septembrie încep dezbaterile parlamentare și deja e o listă lungă de amendamente care vor fi depuse la actualul text propus de minister.
