„Salvamont cu girofar”, legea clocită nouă ani

 Guvernele care s-au succedat au emis trei puncte de vedere, ultimul - anul trecut, în februarie. Legea a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis în 3 ianuarie 2023.

Prima lege promulgată în anul 2023 de președintele României, Klaus Iohannis, a fost depusă la Parlamentul României de inițiatorii ei în urmă cu aproape nouă ani. Este vorba despre un act normativ pentru modificarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, care a fost depus spre dezbatere și adoptare legislativă în data de… 19 decembrie 2014. De altfel, aceasta este data la care a ajuns pe masa Camerei Deputaților, pentru că inițiatorii au redactat documentul încă din 26 martie 2014.

Atunci, 41 de deputați, din legislatura 2012 – 2016, dintre care unu de la PSD și 40 de la PNL, doreau modificarea alineatului al doilea al articolului 32 din respectiva Ordonanță de Urgență, în sensul includerii serviciilor publice Salvamont și Salvaspeo în rândul structurilor care au dreptul de a utiliza mijloacele speciale de avertizare sonoră și luminoasă, pentru a le da un avantaj major în efortul lor de a asigura promptitudinea intervențiilor derulate și a spori șansele de supraviețuire și de recuperare a victimelor accidentelor în care aceste servicii sunt abilitate să intervină. 

Parlamentarii în cauză arătau, la vremea respectivă, că aceste modificări propuse vor diminua riscul profesional crescut la care acest gen de salvatori sunt expuși, prin specificul mediului în care acționează și al tehnicilor de salvare utilizate.

Record legislativ

Ei, bine, în 31 martie 2014, această lege a ajuns la Senat, unde a stat timp de nouă luni. Iar la data de 15 decembrie 2014 proiectul a fost respins, prin vot, de Camera superioară a Parlamentului. 

În 19 decembrie 2014, actul normativ respins a fost înaintat Camerei Deputaților, care a fost forul decizional. La un an de la redactarea actului, în 31 martie 2015, a fost primit avizul Comisiei pentru Administrație Publică. Guvernul României a remis un punct de vedere, negativ, abia la data de 28 februarie 2017. 

În ciuda acestui punct de vedere, a mai trecut un an și jumătate până când comisiile raportoare – cea pentru Industrii și Servicii, cea Juridică și cea pentru Transporturi – să emită, la data de 19 septembrie 2018, raportul comun. Care, ce să vezi, a fost unul favorabil.

În 2 octombrie 2018, legea a fost înscrisă, la vot, în Plenul Camerei Deputaților. Însă la 28 noiembrie 2018 a fost retrimisă comisiilor pentru redactarea unui nou raport. Acest nou raport, favorabil, dar cu amendamente, a ajuns abia la data de 3 iunie 2019. Când, din nou, Plenul a decis să retrimită legea la comisii. 

Abia al treilea punct de vedere al Guvernului a fost favorabil

La șase ani de la depunerea legii, în data de 12 februarie 2020, Guvernul a transmis un nou punct de vedere. Deși era un guvern cu altă culoare politică decât cel din 2018, care emisese primul punct de vedere, și de această dată punctul nou de vedere a fost unul negativ.

Au existat, ulterior, mai multe tentative de a pune pe ordinea de zi a Plenului Camerei Deputaților acest proiect de act normativ, pentru vot final. La 20 octombrie, 27 octombrie, 3 noiembrie, 10 noiembrie, 17 noiembrie, 24 noiembrie și 15 decembrie 2020, însă sub rezerva depunerii raportului. 

Timp de alți doi ani, lucrurile s-au împotmolit din nou. Iar la data de 28 februarie 2022 a fost emis un al treilea punct de vedere al Guvernului. De data aceasta, unul favorabil.

Din 7 martie 2022 și până în 7 decembrie 2022 au mai existat numeroase tentative de a pune legea pe ordinea de zi. În 7 decembrie a sosit raportul suplimentar favorabil, cu 3 amendamente admise și 6 respinse. În aceeași zi, Plenul Camerei Deputaților a adoptat, în sfârșit, legea, cu unanimitatea celor 249 de parlamentari prezenți.

Camera Deputaților a mai așteptat zece zile până când să transmită proiectul de lege votat către președintele României, în vederea promulgării lui și publicării în Monitorul Oficial al României.

Klaus Iohannis, la rândul său, a așteptat încă 17 zile pentru a emite decretul. Acest lucru s-a întâmplat pe data 3 ianuarie 2023, la nouă ani fără două luni de la depunerea legii în Parlament, fiind, de altfel, și primul decret prezidențial emis de președintele României în anul 2023.

Iohannis a promulgat 37 de legi în 2023. Două sunt din 2017 și 2018

Potrivit Monitorului Oficial al României, până la ora închiderii ediției, președintele României, Klaus Iohannis, a promulgat, prin decret, 37 de legi adoptate de Parlament. Pe lista acestor legi se află un proiect depus în Parlament în 30 octombrie 2017 (privind aprobarea OUG 51/2017 de modificare a unor acte normative), altul depus în 25 iunie 2018 (privind instituirea zilei de 11 iunie ca Ziua Victoriei Revoluției de la 1848 și a Democrației Românești), precum și alte cinci legi formulate de inițiatori în cursul anului 2021.

Restul de 29 de legi au fost inițiate în cursul anului 2022, fiind adoptate pe repede-înainte și promulgate aproape imediat de președintele României. Ultimul act normativ votat, devenit lege, a fost promulgat la data de 11 ianuarie. Este vorba despre Legea 37/2023, pentru modificarea și completarea legii minelor.