Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
De fiecare dată când sunt agresate cadrele didactice se redeschide subiectul, dar după câteva zile uită toată lumea și se așteaptă următorul scandal. Zilele acestea, Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) mai încearcă o dată să bage proiectul la vot.
Propunerea sindicatelor din Educație a fost, în ultimii șapte ani, să se stabilească prin lege un sistem de protecție pentru cadrele didactice, astfel încât să nu mai fie incidente violente în școlile din România. „Acum 15 ani, când am propus să înființăm centre de reeducare pentru elevii scăpați de sub control, am fost atacat de toate ONG-urile, apoi toată lumea se miră când sunt profesori bătuți de elevi sau înjunghiați. Am fost în Marea Britanie, unde am văzut cum școlile funcționează în disciplină maximă. Elevii care greșesc sunt sancționați, sunt puși la curățenie în campusuri sau la bucătărie. Dacă s-ar propune la noi așa ceva, ar fi un scandal monstruos. În țările civilizate, elevii au uniformă, iar la cea mai mică abatere li se aplică sancțiuni, nu sunt lăsați să-și atace colegii și profesorii. În Statele Unite e la fel. Noi am propus o lege pentru protecția profesorilor, dar parlamentarii au refuzat să o voteze, spunând că astfel cadrele didactice ar avea statut de funcționari publici. În niciun caz nu vrem să avem acest statut, ci doar să existe o protecție a cadrelor didactice, asemănătoare cu cea a polițiștilor, dar s-au prefăcut că nu înțeleg”, a explicat, pentru Jurnalul, Simion Hăncescu, președintele FSLI.
Nevoia modificării Codului Penal
Dacă ar exista o astfel de lege, tot ar rămâne o problemă în privința minorilor cu vârsta până la 14 ani, pentru că aceștia nu răspund penal pentru nicio faptă, conform Codului Penal. Sindicaliștii propun ca în cazul acestora să fie trași la răspundere părinții. „Și din acest punct de vedere, în țările din Occident există răspunderea părinților, dar la noi nu plătește nimeni pentru ceea ce fac minorii. Au fost deja prea multe cazuri grave, cu elevi care și-au atacat profesorii sau colegii, ceea ce arată că este nevoie de o modificare, inclusiv a Codului Penal”, mai spune președintele FSLI.
Sindicatele au încercat să reintroducă în Parlament proiectul de lege pentru schimbarea statutului profesorilor, astfel încât să se considere ultraj orice acțiune de amenințare sau agresiune împotriva lor, înainte de Paști, dar nu au găsit niciun parlamentar dispus să înainteze propunerea. Speră că în această săptămână vor reuși să găsească susținere din partea politicienilor, astfel încât legea să ajungă la vot.
Elevii violenți își atacă și colegii
Proiectul de lege privind protecția cadrelor didactice reprezintă în acest moment o necesitate a sistemul de învăţământ, spun sindicaliștii. „Noi nu vrem violență în unitățile de învățământ și considerăm că școala trebuie să fie un spațiu sigur pentru toți participanții la actul educațional: în egală măsură cadre didactice și elevi. Asistăm la o creştere a gradului de violenţă în şcolile din România, iar tot mai multe cazuri de agresiune sunt îndreptate împotriva cadrelor didactice. Şcolile devin un spaţiu al violenţei, al fricii şi al nerespectării legilor. Acest proiect de lege ar garanta aplicarea unor măsuri prin care să combatem astfel de fenomene”, mai explică Hăncescu.
După ce s-au străduit timp de doi ani să introducă același proiect în Parlament, sindicatele au reușit abia în 2018 să obțină acest lucru, a trecut tacit de Camera Deputaților, iar comisia de învățământ și comisia juridică din Senatul României au dat aviz favorabil, însă senatorii au îngropat această iniţiativă, pentru că nu au înțeles de ce ar trebui să fie protejate cadrele didactice de atacuri care le pun în pericol viața, în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu.
Paza poate fi asigurată de jandarmi
Deși profesorii nu devin funcționari publici cu statut special printr-o astfel de lege, școlile sunt instituții publice și ar fi trebuit să fie apărate la fel ca și celelalte instituții, adică inclusiv cu Jandarmeria. Paza instituțiiilor de învățământ se face doar cu firme private și numai dacă există buget pentru a plăti aceste servicii. În cele mai multe cazuri, mai ales în localitățile mici, primăriile nu au bani la bugetul local pentru a plăti firme de pază, iar școlile nu sunt apărate de nimeni, în caz de atacuri violente. Și Jandarmeria are deficit de personal, dar s-ar putea încerca asigurarea protecției acestor instituții publice, mai ales în zonele cu infracționalitate ridicată, unde au fost înregistrate acte de violență împotriva elevilor sau a profesorilor.
Sindicatele spun că printr-o astfel de lege nu vor fi nicidecum afectate drepturile şi libertăţile elevilor, ci vor fi apărate, pentru că sunt foarte mulți elevi agresați de colegii lor, iar un cadru legislativ care îi apără pe profesori de ultraj are inclusiv efecte asupra siguranței elevilor în școli. „Dorim în egală măsură ca elevii şi profesorii lor să se simtă în siguranţă şi să medieze conflictele care apar într-un mod paşnic, cu respect şi înţelegere. Apreciem, de asemenea, faptul că este nevoie şi de acordarea unei atenţii mai mari prezenţei psihologilor şcolari în unităţile de învăţământ, al căror real suport va duce la scăderea cazurilor de agresiune, dar şi la reducerea fenomenului de bullying”, mai explică președintele FSLI.
Proiectul de lege privind protecția cadrelor didactice iniţiat de FSLI este o urgență în acest moment pentru sistemul de educație din România. Colegii noştri sunt cei care ne cer pe toate căile să intervenim pentru a schimba climatul din unităţile de învăţământ. Vrem școli sigure pentru angajații din educație, așa cum vrem siguranță și securitate și pentru copiii care învaţă în aceste şcoli.
Simion Hăncescu, președinte FSLI
