Modul de recunoastere a unui cult si respectarea simbolurilor religioase. In comparatie cu alte tari europene, legea cultelor din Romania este mult mai permisiva. In Portugalia si in Ungaria o asociatie religioasa asteapta 30 de ani pana devine cult recunoscut, si nu doar 12 ca la noi.
Modul de recunoastere a unui cult si respectarea simbolurilor religioase. In comparatie cu alte tari europene, legea cultelor din Romania este mult mai permisiva. In Portugalia si in Ungaria o asociatie religioasa asteapta 30 de ani pana devine cult recunoscut, si nu doar 12 ca la noi. Iar in Belgia, adeptii trebuie sa reprezinte 0,4% din populatie. Legea privind libertatea religioasa si regimul general al cultelor, adoptata in finele anului 2006, a starnit si inca mai starneste nemultumiri. Sunt atacate doua aspecte ale Legii cultelor. Unul este modul de constituire al unui cult nou: "Asociatia religioasa care solicita recunoasterea calitatii de cult va formula o cerere in acest sens la Ministerul Culturii si Cultelor, insotita de urmatoarea documentatie: a) dovada ca este constituita legal si functioneaza neintrerupt pe teritoriul Romaniei ca asociatie religioasa de cel putin 12 ani; b) listele originale cuprinzand adeziunile unui numar de membri cetateni romani cu domiciliul in Romania cel putin egal cu 0,1% din populatia Romaniei, conform ultimului recensamant" (articolul 18). Celalalt punct sensibil este alineatul 2 din articolul 13 care spune: "In Romania sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau actiuni de defaimare si invrajbire religioasa, precum ofensa publica adusa simbolurilor religioase". LA ALTII. Supararea asociatiilor religioase pentru modul in care pot deveni cult vine din faptul ca functionand ca asociatie nu se pot bucura de anumite drepturi banesti de la stat, cum este cazul cultelor. Iata insa care este legislatia altor state europene, avute drept model in elaborarea Legii cultelor de la noi. In Austria, tara care a adoptat o noua lege a cultelor in 1998, un cult se poate inregistra numai dupa 20 de ani de functionare si avand membri 0,2% din populatie. In Cehia procentul este de 0,1%, iar in Belgia procedurile de recunoastere a unui cult religios cer 10.000 de credinciosi, adica tot 0,1% din populatia tarii. In Slovacia, legislatia cere 20.000 de membri pentru recunoasterea unui cult, adica aproximativ 0,4% din populatia acestei tari. Cat despre durabilitatea asociatiei care vrea sa fie recunoscuta drept cult, in Portugalia se cere o functionare autohtona de 30 de ani, in Ungaria 30, in Lituania 25, in Austria 20 de ani.Citește pe Antena3.ro
Legea, atacata in instanta
|
Majoritatea sefilor de culte din Romania au fost de acord cu legea. Nemultumirile vin mai mult din partea gruparilor si asociatiilor religioase, nemultumiri sporite de faptul ca, in Romania, cultele sunt sprijinite financiar de stat, in timp ce asociatiile au doar facilitati fiscale. Din 2007 cultele ar putea accesa si fonduri europene. Printre nemultumiti se afla martorii lui Iehova, adventistii, penticostalii, adeptii Bahaâi. Remus Cernea, seful organizatiei "Solidaritate pentru Libertatea de Constiinta" a declarat ca va ataca in instante romanesti si europene Legea cultelor, promulgata la 27 decembrie 2005, considerand-o in contradictie cu libertatea de exprimare.
|
|
EUROPENI
"Legea raspunde specificului si realitatii romanesti, fiind totodata de esenta si factura europeana. Se apropie de legislatia multor tari ale Europei consolidate, cum ar fi Austria, Belgia, Cehia, Slovacia si altele, care au fost studiate de specialistii nostri. Eu cred ca trebuie sa fim atenti la exponentii unei parti a societatii civile care se impotrivesc majoritatii de 99%" "Prevederile Legii privind libertatea religioasa si regimul general al cultelor au fost dezbatute si aprobate de expertii tuturor cultelor din Romania, care reprezinta 99,9% din natiune. Este o lege care respecta toate prevederile acordurilor internationale privitoare la libertatea de constiinta si religioasa." |