Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În dimineaţa de 14 iulie, parada militară de pe Champs-élysée a dat startul unui întreg şir de festivităţi. Apoi, preşedintele FranÎois Mitterrand a vorbit într-un interviu televizat despre rolul Franţei în Europa şi în lume la sfârşit de mileniu, interviu citat apoi de agenţiile de ştiri. Cu proverbiala mândrie roşu-alb-albastră, a spus că Hexagonul trebuie să fie pentru întreaga lume un model economic şi social.
Românii au iubit Franţa, iar Franţei i-a plăcut să se lasă iubită, descria un istoric într-un volum recent volutele amorului franco-român de-a lungul ultimelor secole. Spre Parisul din inimi şi din minte s-au îndreptat speranţele primelor luni de libertate. Ziua naţională a Franţei prilejuia gazetarilor dâmboviţeni reflecţii pe marginea relaţiei dintre Bucureşti şi Paris. Dacă mercurul din termometrele măsurând temperatura atmosferică depăşea 30 de grade Celsius, cel care controla efuziunile de simpatie bilaterală arăta călduţ, spre rece. "Nici relaţiile cu Franţa nu au ajuns să fie atât de bune pe cât ar fi meritat, conchidea Corneliu Vlad în România liberă, nici egalitatea, libertatea şi fraternitatea nu şi-au redobândit depline drepturi în sufletul şi în societatea noastră (...).
Într-un moment festiv, ca acesta, nu-şi au rostul consideraţii asupra răspunderii uneia sau alteia dintre părţi, privind faptul că relaţiile româno-franceze nu sunt optime. Ele vor fi cu siguranţă astfel, odată şi-odată. Iar spre binele reciproc, cu cât mai repede, cu atât mai bine." Dincolo de răceala guvernanţilor, românii obişnuiţi continuau să vibreze pentru "sora mai mare, de gintă latină". Bunăoară, la Ploieşti s-a înfiinţat "Societatea Culturală Amicii Franţei - General Berthelot", cu scopul de a propaga cultura franceză în judeţul Prahova şi, reciproc, cultura română în Franţa.
