Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Anul acesta se împlinesc 80 de ani de la prima urcare pe Tronul ţării a Regelui Mihai I. Despre viaţa Majestăţii Sale s-au scris numeroase lucrări, fiecare autor încercînd să surprindă personalitatea complexă a celui care pentru prima oară în istoria modernă a Europei a fost rege înaintea tatălui său, regele Carol al II-lea.
Anul acesta se împlinesc 80 de ani de la prima urcare pe Tronul ţării a Regelui Mihai I. Despre viaţa Majestăţii Sale s-au scris numeroase lucrări, fiecare autor încercînd să surprindă personalitatea complexă a celui care pentru prima oară în istoria modernă a Europei a fost rege înaintea tatălui său, regele Carol al II-lea.
În luna iunie 2006, Majestăţii Sale Regelui Mihai I al României i-a fost conferit de către Consiliul Local al Municipiului Alba-Iulia titlul de “Cetăţean de onoare al municipiului Alba-Iulia”. Distincţia venea ca o recunoaştere a rolului deosebit al Majestăţii Sale în istoria României, a meritului înaintaşilor Majestăţii Sale şi al Casei Regale a României în realizarea Marii Uniri din 1918 şi făurirea României Mari, precum şi însemnătatea titlului de Mare Voievod de Alba- Iulia pe care Majestatea Sa l-a avut. Dar cum a ajuns Regele Mihai Mare Voievod de Alba-Iulia este o lungă şi fascinantă poveste, spusă de cărturari cunoscuţi şi de cronicile vremii.
O COPLIĂRIE ALTFEL. La nouă luni după noaptea de nuntă cu prinţul Carol, care a luat-o de soţie fără şovăire, la îndemnul tatălui său, bătrînul rege Ferdinand, principesa Elena a Greciei şi Danemarcei aducea pe lume un fiu, care va deveni rege înaintea tatălui său: Mihai I de România. Principele Carol era trimis în 1925 la Londra, la înmormîntarea reginei mame, Alexandra a Angliei. Nu s-a mai întors. Se va instala cu Elena Lupescu la Veneţia, renunţînd la tron.
Citește pe Antena3.ro
INFLUENŢE. Astfel, la numai patru ani, Mihai era proclamat moştenitor al tronului României de Consiliul de Coroană, convocat de Regele Ferdinand. După moartea acestuia, în 1927, Mihai devenea pentru prima dată Rege, sub ocrotirea Regenţei formate din Patriarhul Miron Cristea, Principele Nicolae şi Gheorghe Buzdugan, Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie. Principesa Elena devine regentă, alături de micuţul rege. După moartea soţului ei, Regele Ferdinand, Regina Maria era ferm convinsă că rămăsese unicul garant al legitimităţii dinastice reprezentate de micuţul rege Mihai. Înainte de primul război mondial, în România existau două partide puternice – cel liberal şi cel conservator – a căror schimbare regulată la putere asigura stabilitatea sistemului politic. După război, situaţia se schimbase radical, locul Partidului Conservator pe scena politică fiind luat de alte partide. Partidul condus cu o mînă de fier de Ionel Brătianu, cel Liberal, ce se opunea reîntoarcerii lui Carol pe tron, va sta o perioadă la guvernare, fiind principala grupare politică. Dispariţia lui Ionel Brătianu la scurt timp după aceea a Regelui Ferdinand în 1927 va scădea din autoritatea guvernului. Principele Nicolae, fratele lui Carol şi unchiul lui Mihai, care ar fi trebuit să fie stîlpul Regenţei, era total dezinteresat de politică. Spiritul său impulsiv, renumit în epocă, şi relaţia sa cu Ioana Dumitrescu, fostă soţie a unui avocat pe nume Radu Săveanu, va dăuna imaginii Regenţei.
REÎNTOARCEREA. La 6 iunie 1930, principele Carol sosea, după un drum cu peripeţii, în ţară, punînd guvernul în faţa faptului împlinit. La Palatul Cotroceni era îmbrăţişat de fratele său Nicolae. Prin scrisoarea de la 28 decembrie 1925, prin care renunţa la prerogativele sale de moştenitor al tronului, Carol se angajase să nu se întoarcă “în ţară timp de zece ani, fără a fi chemat de cei în drept şi fără autorizaţia suveranului”. La cererea sa, Carol fusese “şters dintre membrii familiei domnitoare a României” şi primise un nume de persoană particulară Carol Caraiman. Intrase în ţară fără forme legale, uzînd de un paşaport fals, pe numele Eugène Nicolas. Iar faptul că după aterizarea în Capitală comandantul Aeroportului Băneasa îl condusese la regimentele 2 şi 9, iar de acolo la Palatul Cotroceni, arăta limpede că principele nu venise ca persoană particulară, ci ca pretendent la tron.
În seara de 7 iunie 1930, noul guvern naţional-ţărănist prezidat de Gheorghe Gh. Mironescu depunea jurămîntul, iar Principele Nicolae se adresa noilor miniştri: “Sînteţi chemaţi să realizaţi un vis al regelui Ferdinand şi dvs. sînteţi cei mai indicaţi să-l realizaţi”. Deputatul naţional-ţărănist Gică Ştefănescu a propus un amendament, cerînd ca toate legile adoptate la 4 ianuarie 1926 să fie anulate, iar Apostol Popa propunea un proiect de lege prin care moştenitorul tronului Mihai I să primească titlul de “Mare Voievod de Alba-Iulia”. Ambele au fost votate de Senat, apoi şi de Adunarea Deputaţilor. Parlamentul a adoptat cu 485 de bile albe şi o bilă neagră proiectul de lege prezentat de Gr. Iunian şi, astfel, principele Carol a devenit regele Carol al II-lea.
APROAPE DE REALITATE. Mihai era elev de şcoală primară cînd
tatăl său a venit pe tron. Acest eveniment era o adevărată dramă personală, nu
pentru că a fost îndepărtat de pe tron, căpătînd în schimb titlul de “Mare
Voievod de Alba-Iulia”, ci pentru că Principesa Elena era nevoită să părăsească
România, în anul 1932, stabilindu-se în Italia, la Florenţa. Mihai nu avea voie
să o vadă decît de două ori pe an, timp de trei săptămîni. Principesa Elena
avea să se întoarcă în ţară abia în 1940, cînd fiul ei avea să redevină Rege.
Prinţul moştenitor Mihai, mare voievod de Alba-Iulia, cîţiva ani mai tîrziu
academician, senator şi locotenent, era ţinut departe de treburile ţării. După
terminarea şcolii primare la Castelul Peleş, viitorul rege Mihai şi-a
continuat studiile într-o clasă special organizată pentru el, condusă de
generalul Traian Grigorescu. Clasa specială a fost alcătuită din copii din
toate categoriile sociale, incluzînd reprezentanţi ai principalelor minorităţi
din România, iar lista profesorilor includea nume sonore. În 1940, după
abdicarea lui Carol al II-lea, Mihai I primeşte, pentru a doua oară, coroana
regală, în acelaşi an instaurîndu-se şi statul naţional-legionar, condus de Ion
Antonescu şi Horia Sima. La 30 decembrie 1947 e forţat să abdice şi în ianuarie
1948 să părăsească ţara împreună cu familia. Abia la 21 februarie 1997, prin
Hotărîrea de Guvern nr. 29 s-a revocat Decizia Consiliului de Miniştri de la 22
mai 1948, Mihai I redevenind cetăţean român.
EXPOZIŢIE. În ultimii ani, românii s-au obişnuit cu prezenţa Majestăţii Sale Regele Mihai I în cadrul atîtor şi atîtor evenimente fie culturale, fie caritabile. Astfel, Muzeul Naţional al Ţăranului Român şi Asociaţia pentru Dezvoltare Durabilă – Săvîrşin organizează sîmbătă, 10 mai, la ora 11:00, în Sala Irina Nicolau, vernisajul expoziţiei “Colecţia Regală de artă tradiţională – Regina Elena”, eveniment care va avea loc în prezenţa Majestăţilor Lor Regele Mihai şi Regina Ana şi a Alteţelor Lor Regale Principesa Margareta şi Principele Radu. Expoziţia va fi deschisă în perioada 10 mai – 10 iunie 2008, între orele 10:00 şi 18:00.
Un număr festiv
Sinaia a reprezentat pentru Regele Mihai, în afară de locul preferat pentru vacanţe, un “loc-cheie” al vieţii sale. Astfel, pe www.jurnalul.ro puteţi viziona un moment deosebit din viaţa Regelui, care s-a petrecut unde altundeva decît la... Sinaia. 1938: “Număr festiv închinat Măriei Sale Marelui Voievod Mihai, cu prilejul înălţării la gradul de sublocotenent. Pe platoul special amenajat lîngă Sinaia, la Piatra Arsă, M.S. Regele Carol al II-lea a înălţat pe Marele Voievod de Alba-Iulia la gradul de sublocotenent al Armatei Române, în înalta prezenţă a Familiei Regale...” Imaginile provin din arhiva Sahia Film.
• Roxana Roseti
Documentare după “Convorbiri cu Mihai I al României” de Mircea Ciobanu (Ed. Humanitas), Realitatea Ilustrată şi Ilustraţiunea Română 1928-1938.
