Mestera oaselor, Sefa durerilor

In lumea satului exista femei respectate de toata lumea, ele sunt "mesterele", doftoroaiele satelor. Fiecare are specialitatea ei, in Calarasi una stie sa sparga oul pentru junghi. In Cluj una stie sa aseze oasele unde le este locul.

Bunica Ana pune oamenilor venele la locul lor, sa fie bine pentru toti

In Transilvania, tot la doua-trei sate, se gaseste cate un tomnitor de oase. Adica un om din aceia care iti pune oasele la loc cand se scrantesc. Cuvantul tomnitor vine de la "a tomni", care este varianta regionala a verbului "a tocmi". Mai toti ardelenii stiu din copilarie, au auzit, cunosc pe cineva sau chiar au trecut ei insisi prin mainile unui astfel de vraci. Cei mai multi au primit mestesugul tomnirii oaselor de la mosii lor, o data cu talentul de a vedea cu degetele orice strambatura de sub piele. Doar cu stiinta, fara har de la Dumnezeu, nu faci mare lucru. Bunica Ana, "buni" - cum ii zic nepotii sau toti cei carora le-a indreptat oasele - , are 79 de ani, o statura care lasa sa se ghiceasca faptul ca in tinerete era o femeie zdravana si are o pereche de ochi mari, albastri.

CAZURI SI TRADITII. Ana a invatat "meseria" de la mama sa, pe cand avea 15 ani. Ea, singura, dintre cei trei copii, a deprins indeletnicirea asta, pentru ca s-a nascut cu degete fine. "Daca nu ai samt, nu poti invata. Io am invatat de la mama mea, iar ea stie de la bunica ei. Cand eram copila, ma tot uitam la mama cum face. Ea inca punea oasele la loc si la vaci sau cai. Si i-am zas mamii ca si io stiu face, ca vazusem la ea, dar dumneaei a spus ca nu-i de ajuns sa vezi, trebuie sa stii sa simti", povesteste bunica Ana. Batrana explica, miscand degetele noduroase pe musamaua dungata a mesei din bucatarie, ca pe o sira imaginara, ca indata ce pune palmele pe spate, imediat sub ceafa, pipaie usor in jos si stie la a cata vertebra e baiul. "Cum e vana incalecata pe sira spinarii, atat, numa, apas si pocneste si se pune la loc. Daca pocneste de doua ori, atunci e gata", explica bunica Ana. "Am avut un caz odata... un tigan, da nu stiem ca-i tigan, asa de frumos era imbracat. A venit saracu’ cu gatu’ stramb, de ma uitam la el si ma intrebam cum o fi ajuns in halu’ cela. Se plimbase intr-o seara, pe iarna, cu un copil in carca si, la un moment dat, copilu’ era sa alunece si, cand a dat sa-l tina, si-a sucit gatu’. L-am luat si am pipait gatu’ si in timpul cela ma gandem ce-o sa ma fac cu el, ca nu mai putea de durere. Inca medicu’ ii daduse si niste injectii. Da m-am dus tot p’o vana...mi’o fo’ frica sa-l apas ca nu cumva sa paralizeze. Si iar am luat-o de la capat si am masat si vana se’nmuie. A treia oara l-am intrebat cum se simte si mi-a zas ca-l arde si-l pisca. No, si apoi i-am spus sa se duca acasa, sa ie o varza, sa o bata bine, bine de tat pe un celofan, pana iese zama din ea si sa o puna p’orma pe gat si deasupra un prosop", isi aminteste bunica. Barbatul a venit si a doua zi, dupa cum ii zisese tomnitoarea, si-n ziua urmatoare, dar atat, caci nici un pacient nu a avut nevoie sa vina de mai mult de doua ori la ea. "Cand a venit ultima oara, va spun drept ca nu am vazut om mai fericit in viata mea", povesteste Ana. Cand a fost sa plece de la batrana, aceasta a auzit un sunet ca de zanganit de fermoar. Ce era? Omul era aurar si la brau avea un chimir lat, plin cu bijuterii, pe care i l-a pus in fata si i-a zis sa aleaga ce vreau ea. Ana niciodata nu a cerut ceva anume de la oameni, pentru ca asa facea si mama ei. I-a zis sa se duca sanatos ca nu vrea "nica". Omul i-a lasat totusi niste bani.

ARSENAL. Bunica are anumite tabieturi. Nu lucreaza decat cu untura de casa. Alte creme sau alifii nu foloseste. Dupa cum spune ea, unsoarea este cea mai buna, pentru ca nu intra in piele devreme si astfel se poate masa indelung. Batrana nu stie de ce anume sucul de varza are un formidabil efect de refacere asupra tendoanelor, articulatiilor si muschilor, dar a vazut de-a lungul vietii ca face minuni si-l recomanda intotdeauna. De asemenea, buni Ana nu cunoaste numele oaselor sau ale muschilor, nu are nici un fel de cunostinte de anatomie si nu a citit niciodata vreo carte de specialitate. Cu toate acestea, oamenii vin sa-i ceara ajutorul. "La inceput e mai greu, pentru ca exista aceasta frica a omului de ceea ce nu cunoaste", povesteste Sorin, unul dintre pacientii Anei si care, sportiv fiind, si-a scrantit pe rand ba mainile, ba picioarele. "Am colegi carora le-am zis: hai sa te duc la cineva, sa nu te mai chinui cu durerea aia. "No, bine, lasa-ma-n pace! Ma duci la din aia sa ma puna sa ma uit pe pereti, chipurile sa-mi distraga atentia si sa nu simt durerea si pe urma sa plec cine stie ce de acolo", imi spuneau. Dar pana la urma nu numai ca veneau, dar si plecau vindecati", mai spune Sorin. Bunica Ana povesteste ca foarte greu se lucreaza cu copiii, pentru ca nu stau locului, dar si mai rau este cand ai de-a face cu oameni in toata firea care se gadila. Pe de alta parte, Ana nu se incumeta chiar intotdeauna sa aseze la loc tendoanele si oasele. "Daca samt ceva in neregula, ii zic la om sa se duca intai sa faca radiografie. Dar io stiu ca acela nici ca se mai intoarce la mine", povesteste batrana. Prin mainile ei au trecut atat de multi oameni, ca nu va putea niciodata sa le stie numarul, dar cel mai adesea acestia acuzau dureri ale coloanei sau entorse. Batrana are o singura tristete, aceea ca poate nu va mai trai ca sa treaca zestrea primita de la mama ei si nepoatelor sale. Se pare ca harul s-a transmis in familia lor numai pe linie materna. Fiica Anei insa nu a putut invata mestesugul, nu a avut degetele destul de fine, dupa cum spune chiar ea. Totusi, Ana va avea un urmas in ginerele sau, pe care l-a invatat, de 30 de ani deja, cum sa puna venele la loc, cum sa indrepte oasele sau alte taine ale mestesugului de tomnitor.

VINDECARE FARA MEDICAMENT. In 1895 a fost facuta o descoperire uluitoare: prin corectia vertebrelor superioare cervicale, unei persoane i-a fost redat auzul. Din acel moment, chiropractica s-a transformat in stiinta, multi considerand-o drept cea mai puternica metoda de vindecare fara medicament. Filozofia chiropracticii se bazeaza pe capacitatile organismului de a se autoreface, daca asupra sistemului nervos nu se manifesta o influenta straina. Deplasarea vertebrelor cervicale superioare este starea coloanei vertebrale in care vertebrele se gasesc intr-o pozitie incorecta, care impiedica transmiterea normala a impulsurilor nervoase. Atunci cand are loc acest lucru, este tulburata functionarea normala a creierului, fapt care conduce la tulburarea functionarii unor organe.

"Io am invatat de la mama mea, iar ea stie de la bunica ei. Cand eram copila, ma tot uitam la mama cum face. Ea inca punea oasele la loc si la vaci sau cai. Si i-am zas mamii ca si io stiu face, dar dumneaei a spus ca nu-I de ajuns sa vezi, trebuie sa stii sa simti" Bunica Ana, tomnitoare

.

Unde sparge baba oul, piere junghiul si durerea

In satul Tamadau Mare, din Calarasi, lumea stie una si buna, "orice durere ai, ti-o ia baba Caliopa cu mana si cu oul sau cu cositorul!", afirma Gica a lui Samoila, sateanca de vaza a satului. Mamaie Caliopa se apropie de 90 de ani, este "mestera" satului si de generatii intregi tamadauanii isi rezolva problemele de sanatate cu leacuri ale Caliopei. Nu exista teama de a vorbi despre ea, dar lumea nu prea are chef de vorba, te trimit direct la ea, la sursa binefacerilor, Caliopa.

CHIAR EA, TAMADUITOAREA. Mamaie Caliopa locuieste pe ulita cu vii a satului.
In casa ei batraneasca intri bolnav si iesi vindecat, daca se poate rezolva, daca nu… nu.
Batrana este o femeie subtire, garbovita de anii ce-i are in spate si de munca CAP-ului. O fi fost ea tamaduitoare, dar tot la munca campului o trimiteau comunistii!
Primeste omul de la poarta, se uita in ochii lui si pare ca stie deja de ce sufera, dar asteapta sa-i zica, sa-i spuna care este boala pe care crede el ca o are.
Dupa ce se destainuie omul, ii spune si ea ce crede ca are. Urmeaza terapia…

PUTEREA BABEI. "De unde ai darul asta, mamaie Caliopa?" "Ce dar, maica, am visat io intr-o noapte, si de atunci stiu!", raspunde ea. "Ce ai visat?" "Am visat cand eram tanara ce si cum se face, dar sunt multi ani de atunci, nu mai stiu cati, aproape ca am uitat si visul, dar de atunci stiu sa fac io ce fac", raspunde batrana. Lumea satului accepta povestea visului, dar nu in varianta ei. O femeie "sub acoperire" spune ca la mijloc e vorba de un dar mostenit in familia "Mesterei" Caliopa. "Si mama ei a avut darul asta, de la ea trebuie sa fi invatat, n-are cum altfel", spune aceeasi "sursa".

TERAPIA CU OU. De cele mai multe ori, mamaie Caliopa este chemata sa descante de deochi, junghi, dureri de cap, ba toarna chiar si cositorul, "te trage pe maini", zice "Tatal Nostru", de toate face baba, numai sa ajute, ca si omul e "sensibil" cu ea pe urma, mai un ban, o branza, o… atentie! Pentru junghi, mai ales daca e pe spatele omului, baba Caliopa are un remediu imbatabil… Omul se dezbraca pana la brau, sta intins cu fata in jos si baba il unge cu putin ulei pe spate. Un ou ALB, proaspat, adus din cotetul gainilor, este spart si pus pe spatele bolnavului, ca in cratita! Mamaie Caliopa plimba oul pe spatele omului, in acest timp ea descantand, incet. Cuvinte de neinteles se pierd, unele nici nu apuca sa fie rostite. Oul se plimba, il plimba batrana. La un moment dat, oul se sparge, face "poc". Repede, repede, batrana mai spune un descantec mic si-l infasoara pe bolnav cu niste prosoape, dar numai dupa ce intinde oul pe locul unde s-a spart. Acolo e junghiul!!! Dupa o ora de somn, junghiul a disparut. (Costin Anghel)

Mamaie Caliopa spune ca a visat intr-o noapte tot ce stie, probabil asa este, dar si mama ei a avut darul asta, si ea ajuta lumea, de generatii intregi ele doua ii vindeca pa oameni, ca nu era inainte doctor in sat. Le turna Baba sau mama ei cositorul de vreo trei ori si le trecea!" la crasma satului

.

DESCANTECELE CALIOPEI Pentru fiecare junghi si durere, mamaie Caliopa are un descantec. Pentru sperietura deochiului, ea foloseste urmatorul descantec: "Iesi deochi dintre ochi, iesi deochi din corpul lui. Iesi si du-te in pustii, si aici sa nu mai vii!". Turnatul cositorului este o alta metoda uzitata de batrana. Cositorul este "turnat" in mai multe zile consecutiv, din cani neincepute. Pe tot timpul tratamentului, cositorul se afla la cel bolnav. (Costin Anghel) RETETA NATURISTA Pentru durerile articulare, sucul verzei este o binefacere, dar este necesara o anumita reteta pentru a te vindeca. Foile de varza se spala bine, de preferinta sub jet puternic de apa, se curata de nervurile prea mari si se intind cu ajutorul unui facalet sau prin rostogolirea unei sticle. Se lasa la macerat timp de cateva ore in ceai de musetel. Astfel pregatite, foile de varza se aplica deasupra ranii sau ulcerului gambei si se panseaza; aplicatiile se repeta dimineata si seara. (reteta a doctorului Serban Damian) TEHNICA CHIROPRACTICA Aceasta reprezinta manipularea articulatiilor si vertebrelor cu ajutorul mainilor, ca acestea sa poata reveni in spatiile lor articulare. Succesul manevrei este anuntat de un zgomot specific, denumit "cracment", realizat la nivelul acelei articulatii. Din cauza activitatii zilnice, suprasolicitarii sau a efortului prelungit, coloana vertebrala se poate tasa si are nevoie de elongari si rearanjarea articulatiilor. Chiropractica reduce perioada de vindecare la jumatate, efectele fiind spectaculoase, uneori chiar miraculoase. (Elena Stanciu)