Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").
Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.
Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
DA, ACCEPT
Militarii vor la război
Majoritatea militarilor romăni doreşte să participe la misiunile internaţionale. Un sondaj al Secţiei Investigaţii Sociologice din Statul Major General arată că 75% dintre ei vor să fie prezenţi in teatrele de operaţii din afara graniţelor Romăniei.
Şeful Statului Major General, amiralul Gheorghe Marin, a declarat pentru Jurnalul Naţional că Secţia Investigaţii Sociologice a realizat un sondaj privind participarea militarilor romăni in teatrele de operaţii. "Datele unui ultim sondaj de opinie efectuat de Secţia investigaţii sociologice relevă că majoritatea militarilor (75%) doreşte să participe la misiuni in afara graniţelor statului romăn, 11% dintre militarii participanţi la sondaj nu doresc acest lucru, iar 14% sunt nehotărăţi. Datele comparative din diferite investigaţii relevă că ponderea celor care doresc să participe la misiuni internaţionale este sensibil mai mare, cu cel puţin 20%-30% in răndul militarilor care au participat deja la astfel de misiuni, faţă de ponderea inregistrată in cazul celor care nu au efectuat misiuni in afara graniţelor teritoriului naţional", a precizat amiralul Gheorghe Marin.
OBLIGAŢIE. Potrivit şefului Armatei, prin intrarea in vigoare a Legii nr. 384, privind Statutul soldaţilor şi gradaţilor voluntari, la angajare, militarul voluntar semnează un contract prin care se obligă să participe la orice misiuni, inclusiv pe plan internaţional, in funcţie de nevoile Ministerului Apărării. "In aceste condiţii, un refuz privind participarea la misiune ar insemna nerespectarea contractului incheiat cu Ministerul Apărării şi, implicit, incetarea raporturilor de muncă ale militarului cu armata", a declarat amiralul. Conform şefului Statului Major General, "Secţia investigaţii sociologice evaluează dorinţa de a participa la acest gen de misiuni, insă nu se poate pune semnul egalităţii intre lipsa dorinţei de participare şi refuzul efectiv de a participa, cu atăt mai mult cu căt vorbim despre militari, care, in conduita lor profesională, sunt obişnuiţi să respecte prioritar cerinţele instituţionale, in raport cu dorinţele personale".
POSTMISIUNE. Pentru amiralul Gheorghe Marin, evaluarea psihologică a militarilor care reprezintă Romănia in misiunile internaţionale ocupă un rol foarte important. "Inţelegerea corectă a problemelor de natură psihologică, a impactului realităţilor teatrului asupra psihicului uman au determinat luarea deciziei ca psihologii să acţioneze in etapa premergătoare desfăşurării misiunilor, pe perioada derulării acestora, in cadrul grupurilor luptătoare şi după repatrierea militarilor din teatrele de operaţii. Psihologii au ca sarcină sesizarea la timp a manifestărilor indezirabile şi propunerea de măsuri pentru inlăturarea manifestărilor amintite sau, cel puţin, pentru limitarea acestora", a precizat şeful Armatei. Astfel că, după ce militarii se intorc din misiuni, evaluarea lor continuă şi se incheie cu asistenţă psihologică diferenţiată. "Evaluarea psihologică postmisiune este destinată surprinderii unor modificări sau perturbări ale structurii de personalitate a militarilor participanţi la misiuni. In baza datelor rezultate, intocmim un program de readaptare socială şi familială a militarilor, program structurat pe trei etape, avănd durate diferite şi obiective specifice", a mai spus amiralul Gheorghe Marin.
ETAPE. In prima etapă a programului de readaptare socială, psihologii militari işi propun să diagnosticheze şi detensioneze starea militarilor care au fost in teatrele de operaţii. Totodată, etapa respectivă, intinsă pe o durată de 2-3 zile, se adresează şi familiilor militarilor participanţi la acţiunile de luptă. "In această etapă se desfăşoară evaluarea rapidă a stării de sănătate psihofizică, pentru identificarea eventualelor cazuri de tulburări psihice, dar şi eliberarea parţială de tensiunea indusă de participarea la acţiunile militare", a prezentat sistemul amiralul Gheorghe Marin. "Activităţile sunt orientate către reechilibrarea psihică după unele incidente critice, relaxarea şi detensionarea emoţională, evitarea propagării unor efecte negative ale unor accidente la care militarii au fost martori, pregătirea pentru reintălnirea cu membrii de familie", a mai adăugat şeful Armatei. In etapa a doua, psihologii militari işi propun reintegrarea militarilor in activităţile de bază şi in viaţa de familie. "In cadrul acesteia, militarii beneficiază de un program de recuperare de aproximativ 12-14 zile, asociat cu un concediu de odihnă in care se desfăşoară reacomodarea la viaţa de familie, odihnă, relaxare şi reconectarea la realităţile sociale naţionale, discuţii cu toţi participanţii pentru informarea despre schimbările şi mutaţiile produse in plan social, politic şi militar in societatea romănească", ne-a declarat şeful Statului Major General. Ultima etapă este perioada de evaluare a gradului de reintegrare socioprofesională. "După două luni de la intoarcerea in mediul profesional, se organizează intălniri cu militarii participanţi la acţiunile din teatru şi cu familiile acestora, in scopul evaluării nivelului de adaptare, de integrare socială şi familială, dar şi a stării de sănătate. In această etapă se aplică tehnici de lucru individual, cu participarea directă a psihologului unităţii, dar pot exista şi secvenţe pe grupuri organizate, la care participă şi familiile", a spus amiralul Gheorghe Marin.
Şeful Statului Major General, amiralul Gheorghe Marin, a declarat pentru Jurnalul Naţional că Secţia Investigaţii Sociologice a realizat un sondaj privind participarea militarilor romăni in teatrele de operaţii. "Datele unui ultim sondaj de opinie efectuat de Secţia investigaţii sociologice relevă că majoritatea militarilor (75%) doreşte să participe la misiuni in afara graniţelor statului romăn, 11% dintre militarii participanţi la sondaj nu doresc acest lucru, iar 14% sunt nehotărăţi. Datele comparative din diferite investigaţii relevă că ponderea celor care doresc să participe la misiuni internaţionale este sensibil mai mare, cu cel puţin 20%-30% in răndul militarilor care au participat deja la astfel de misiuni, faţă de ponderea inregistrată in cazul celor care nu au efectuat misiuni in afara graniţelor teritoriului naţional", a precizat amiralul Gheorghe Marin.
OBLIGAŢIE. Potrivit şefului Armatei, prin intrarea in vigoare a Legii nr. 384, privind Statutul soldaţilor şi gradaţilor voluntari, la angajare, militarul voluntar semnează un contract prin care se obligă să participe la orice misiuni, inclusiv pe plan internaţional, in funcţie de nevoile Ministerului Apărării. "In aceste condiţii, un refuz privind participarea la misiune ar insemna nerespectarea contractului incheiat cu Ministerul Apărării şi, implicit, incetarea raporturilor de muncă ale militarului cu armata", a declarat amiralul. Conform şefului Statului Major General, "Secţia investigaţii sociologice evaluează dorinţa de a participa la acest gen de misiuni, insă nu se poate pune semnul egalităţii intre lipsa dorinţei de participare şi refuzul efectiv de a participa, cu atăt mai mult cu căt vorbim despre militari, care, in conduita lor profesională, sunt obişnuiţi să respecte prioritar cerinţele instituţionale, in raport cu dorinţele personale".
POSTMISIUNE. Pentru amiralul Gheorghe Marin, evaluarea psihologică a militarilor care reprezintă Romănia in misiunile internaţionale ocupă un rol foarte important. "Inţelegerea corectă a problemelor de natură psihologică, a impactului realităţilor teatrului asupra psihicului uman au determinat luarea deciziei ca psihologii să acţioneze in etapa premergătoare desfăşurării misiunilor, pe perioada derulării acestora, in cadrul grupurilor luptătoare şi după repatrierea militarilor din teatrele de operaţii. Psihologii au ca sarcină sesizarea la timp a manifestărilor indezirabile şi propunerea de măsuri pentru inlăturarea manifestărilor amintite sau, cel puţin, pentru limitarea acestora", a precizat şeful Armatei. Astfel că, după ce militarii se intorc din misiuni, evaluarea lor continuă şi se incheie cu asistenţă psihologică diferenţiată. "Evaluarea psihologică postmisiune este destinată surprinderii unor modificări sau perturbări ale structurii de personalitate a militarilor participanţi la misiuni. In baza datelor rezultate, intocmim un program de readaptare socială şi familială a militarilor, program structurat pe trei etape, avănd durate diferite şi obiective specifice", a mai spus amiralul Gheorghe Marin.
ETAPE. In prima etapă a programului de readaptare socială, psihologii militari işi propun să diagnosticheze şi detensioneze starea militarilor care au fost in teatrele de operaţii. Totodată, etapa respectivă, intinsă pe o durată de 2-3 zile, se adresează şi familiilor militarilor participanţi la acţiunile de luptă. "In această etapă se desfăşoară evaluarea rapidă a stării de sănătate psihofizică, pentru identificarea eventualelor cazuri de tulburări psihice, dar şi eliberarea parţială de tensiunea indusă de participarea la acţiunile militare", a prezentat sistemul amiralul Gheorghe Marin. "Activităţile sunt orientate către reechilibrarea psihică după unele incidente critice, relaxarea şi detensionarea emoţională, evitarea propagării unor efecte negative ale unor accidente la care militarii au fost martori, pregătirea pentru reintălnirea cu membrii de familie", a mai adăugat şeful Armatei. In etapa a doua, psihologii militari işi propun reintegrarea militarilor in activităţile de bază şi in viaţa de familie. "In cadrul acesteia, militarii beneficiază de un program de recuperare de aproximativ 12-14 zile, asociat cu un concediu de odihnă in care se desfăşoară reacomodarea la viaţa de familie, odihnă, relaxare şi reconectarea la realităţile sociale naţionale, discuţii cu toţi participanţii pentru informarea despre schimbările şi mutaţiile produse in plan social, politic şi militar in societatea romănească", ne-a declarat şeful Statului Major General. Ultima etapă este perioada de evaluare a gradului de reintegrare socioprofesională. "După două luni de la intoarcerea in mediul profesional, se organizează intălniri cu militarii participanţi la acţiunile din teatru şi cu familiile acestora, in scopul evaluării nivelului de adaptare, de integrare socială şi familială, dar şi a stării de sănătate. In această etapă se aplică tehnici de lucru individual, cu participarea directă a psihologului unităţii, dar pot exista şi secvenţe pe grupuri organizate, la care participă şi familiile", a spus amiralul Gheorghe Marin.
Lecţii invăţate
Şeful Armatei, amiralul Gheorghe Marin, a declarat că militarii care au participat la misiuni sunt folosiţi ca instructori in procesul de operaţionalizare a forţelor ce urmează să fie trimise in teatrele de operaţii. "Dificultăţile intămpinate in teatrele de operaţii ne-au determinat să acordăm atenţie deosebită pregătirii tehnicii şi echipamentelor inainte de plecarea in misiune", a mai arătat amiralul. "Sistemul de comunicaţii şi informatic a fost perfecţionat cu fiecare contingent rotit, in prezent acesta asigurănd fluxul de date şi informaţii necesar luării deciziilor in timp real. Au fost elaborate şi distribuite ghiduri de conversaţie care cuprind indrumări pe linie de tradiţii şi obiceiuri locale. S-au adoptat concepte doctrinare şi tehnologii de instruire noi - Lista cu Cerinţele Esenţiale ale Misiunii şi invăţămăntul distribuit avansat, aflate in diferite stadii de implementare", a precizat şeful Statului Major General. In acelaşi timp, amiralul Gheorghe Marin a mai apreciat că "sistemul de lecţii invăţate existent in acest moment in Armata Romăniei contribuie la scăderea ratei deficienţelor constatate pe parcursul etapelor de pregătire şi desfăşurare a acţiunilor militare şi reduce consumul excesiv de resurse materiale, financiare şi de timp".
Citeşte mai multe despre:
special, gheorghe, marin, militarilor, amiralul, misiuni, militarii, major general

Ştiri din .ro
PUBLICITATE
Tragedia de la Onești, analizată de veterani din Poliție

Medici: Pierdem vieți care pot fi salvate! STOP discriminării pacienților!
Peste 40.000 de morți în plus au fost, în România, în 2020, față de 2019, potrivit datelor statistice, și doar o treime dintre aceste decese în exces sunt atribuite infecțiilor cu SARS-CoV-2. Grosul provine...
Cum arată „Cartierul Elena Udrea”, construit la Cluj

CNAIR nu poate ţine ritmul cu gogoşile electorale ale PNL. 1 metru/oră, viteza autostrăzilor promise de PNL

Campaniile pentru prezidențiale, covor roșu spre pușcărie
Corupția mustește în campaniile pentru alegerile prezidențiale la Paris și în Micul Paris. Nicolas Sarkozy și Traian Băsescu au ajuns în cele mai înalte funcții publice ale statului francez și român...
Din ciclul “Și eu, acum, ce mă fac, dacă am rămas fără coledzi?”. Simplu, te angajezi la Parlament. Consilier sau director

SPP bagă 3,2 milioane de euro în avioane fără pilot. Bodyguarzii demnitarilor se pregătesc pentru dezastre

Inima, o „baterie” care lansează stimuli electrici

Polivalenta de la Tulcea, pariul lui Cîţu pentru relansarea economiei

Ca pe vremea PDL. Guvernul Orban a „spart” peste un miliard pe săli de sport și bazine de înot, în anul pandemiei

Rețeta de succes a familiei unui liberal celebru. Ghinion în alegeri, noroc la numiri

Activitatea DNA în 2020, mai dezastruoasă decât se invocă pentru desființarea SIIJ. Rată de achitare de 50%

Croitoria surorii lui Dan Barna, vizată de ancheta DLAF, și-a cerut falimentul. Finanțele au executat silit toate utilajele
