Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Conform Planului Bugetar Structural Național agreat cu Comisia Europeană, deficitul bugetar din 2025 ar urma să fie de 7% din PIB, echivalentul a 133,3 miliarde de lei. Acest procent este luat în calcul acum și de Ministerul Finanțelor la elaborarea bugetului de stat pentru anul în curs. Pe lângă această sumă, Guvernul va avea de refinanțat și datoria veche scadentă, care va însemna alte 97 de miliarde lei, ceea ce ridică la aproximativ 231 de miliarde de euro nevoia de finanțare pentru anul 2025. Plafonul de îndatorare al României urmează să fie stabilit prin Legea bugetului de stat, dar în ultimii ani acest plafon a fost mereu depășit.
Ministerul Finanţelor a planificat, în luna ianuarie, împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 5,2 miliarde de lei, la care se mai poate adăuga suma de 570 de milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni. Suma totală, de 5,77 de miliarde de lei, este cu 170 de milioane de lei mai mare faţă de cea care a fost programată în decembrie 2024, de 5,6 miliarde de lei, şi va fi destinată refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat.
1,28 mld. lei, atrase săptămâna trecută
Statul s-a împrumutat deja săptămâna trecută cu 1,28 de miliarde de lei de pe piața internă în cadrul primelor emisiuni de obligațiuni din acest an și la dobânzi în creștere. Banii sunt destinați refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat. Ministerul a împrumutat printr-o primă emisiune de obligațiuni cu scadența de un an 985 de milioane de lei cu un randament mediu de 7,08% pe an. De asemenea, MF a împrumutat 303,5 milioane de lei printr-o emisiune de obligaţiuni cu maturitatea la 51 de luni, la un randament mediu de 7,39% pe an.
A fost lansată prima emisiune Tezaur
După succesul de anul trecut cu emisiunile de titluri de stat Tezaur și Fidelis prin care statul s-a împrumutat de la populație, o nouă emisiune Tezaur a fost lansată ieri. Aceasta vine cu dobânzi în creștere. Populația poate investi în titlurile de stat Tezaur, cu maturităţi de 1, 3 şi 5 ani, cu dobânzi anuale de 7%, 7,5% şi, respectiv, 7,8%. Pentru aceste titluri nu există o sumă minimă pentru a investi, iar dobânzile oferite în acest debut de an sunt unele record.
Anul începe cu dobânzi-record
Foamea de bani a statului aduce în acest debut de an dobânzi mai mari la aceste titluri de stat. Pe parcursul anului trecut Ministerul Finanțelor a lansat 13 emisiuni (ultima încheiată la începutul acestui an), iar cea mai mare dobândă oferită a fost de 6,45% la cele cu scadența de un an, de 7,2% la cele pe 3 ani și 7,6% la cele pe 5 ani (emisiunea din 9 decembrie 2024 - 10 ianuarie 2025). În schimb, cele mai mici dobânzi le-a oferit emisiunea care s-a derulat în perioada 9 septembrie - 4 octombrie, acestea fiind de 5,8%, 6,6%, respectiv 7%. În total au fost lansate 13 emisiuni de titluri de stat Tezaur anul trecut, la fel ca în 2023, când statul a reușit astfel să se împrumute cu 12,18 miliarde de lei de la populație prin aceste emisiuni.
Dobânzile titlurilor de stat, în zona real pozitivă
Titlurile de stat Tezaur se bucură de un mare succes la populație pentru randamentele oferite și pentru faptul că pe dobânzile încasate nu se plătește impozit pe venit (10%), ca în cazul dobânzilor bancare. Chiar dacă de multe ori ele nu au acoperit rata inflației, dobânzile oferite au fost mereu peste cele acordate de sistemul bancar. Dobânzile titlurilor de stat abia au acoperit inflația în 2023, iar în 2021 și 2022 cumpărătorii au pierdut peste 10% din valoarea investită. Lucrurile au stat și mai rău pentru cei care au optat să-și țină banii în depozite bancare, unde au fost nevoiți să plătească și un impozit de 10% pe dobânzile încasate. În 2024, titlurile de stat au continuat să ofere dobânzi ceva mai bune decât sistemul bancar, iar banii investitorilor au fost protejați mai bine, pentru că pe fondul reducerii inflației, dobânzile la titlurile de stat au migrat în zona real pozitivă.
Citește pe Antena3.ro
O singură bancă oferă dobândă de 7% la depozitele pe un an
O analiză realizată de site-ul financiar finradar.ro ne arată că în acest debut de an cea mai bună dobândă oferită de bănci la un depozit la termen pe un an în lei este de 7%, adică egal cu randamentul titlurilor de stat Tezaur lansate ieri de Ministerul Finanțelor. Dacă însă ținem cont și de impozitul pe venit pe care titularul contului bancar va trebui să-l plătească la finalul perioadei, atunci devine evident că mai profitabile sunt titlurile de stat. Trebuie spus însă că numai o bancă oferă această dobândă, următoarea cea mai bună fiind de 6,9%. În același timp, cea mai mică dobândă oferită la un depozit la termen pe un an în lei este de 5%. Cu o rată a inflației care a ajuns în noiembrie la circa 5%, și dobânzile bancare au ajuns acum să fie real pozitive.
„Titlurile de stat reprezintă o investiţie sigură, cu o dobândă avantajoasă şi neimpozabilă. În plus, avantajul investiţiei cetăţenilor în titluri de stat este că dobânda plătită din bugetul de stat rămâne în ţară, se duce în buzunarul românilor, iar cetăţenii contribuie prin aceste împrumuturi la o construcţie bugetară mai echilibrată. Mă bucură faptul că din ce în ce mai mulţi români aleg să investească în titluri de stat şi recomand tuturor ca, începând de luni, să investească cu încredere în titlurile de stat Tezaur”.
viceprim-ministrul şi ministru al Finanţelor, Tanczos Barna.
În următoarele zile, vor exista datele finale pentru anul 2024, dar, cel mai probabil, deficitul se va ridica la 8,6%. În acest an, România trebuie să se încadreze la un deficit de 7%, spune ministrul Finanţelor, Tanczos Barna.
Ce se va întâmpla în 2025
În 2025, fondurile necesare pentru finanțarea cheltuielilor publice sunt estimate la aproximativ 784,7 miliarde de lei (156,94 de miliarde de euro). Veniturile bugetare prognozate pe baza creșterii nominale a PIB-ului vor fi de 625,1 miliarde de lei (125,2 miliarde de euro), generând un deficit de finanțare de 159,3 miliarde de lei (31,86 de miliarde de euro). Pentru acoperirea acestui deficit se vor atrage 133,3 miliarde de lei (26,6 miliarde de euro) din împrumuturi, iar restul sumei de 26,2 miliarde de lei (5,24 de miliarde de euro) ar urma să fie acoperită prin reforma fiscală și de administrare a impozitelor și taxelor, susține Guvernul în Planul fiscal pe șapte ani pentru reducerea deficitului, transmis Comisiei Europene.
Necesarul de împrumut, majorat de trei ori anul trecut
Încasările statului român au făcut anul trecut tot mai greu față cheltuielilor bugetare, iar Guvernul a fost nevoit să revizuiască necesarul brut de împrumut de trei ori. Dacă la începutul anului necesarul a fost stabilit la 181 de miliarde de lei (la un deficit de 5% din PIB), el a fost majorat la 217 miliarde de lei (la un deficit de 6,9% din PIB), iar ulterior a fost urcat la 235 de miliarde de lei (la un deficit de 7,9% din PIB), pentru ca în final să ajungă la 250 de miliarde de lei (la un deficit asumat de 8,6% din PIB). Creșterea necesarului de împrumut era motivată prin necesitatea asigurării fondurilor pentru acoperirea deficitul bugetar, refinanțarea datoriei și asigurarea prefinanțării parțiale a necesarului pentru 2025. În 2023 România a împrumutat 203 miliarde de lei, după ce și această țintă a fost majorată de câteva ori pe parcursul anului.
Cum a evoluat datoria publică
În 2019, înainte cu un an de declanșarea crizei economice generate de pandemia de COVID, datoria publică a țării noastre era de 400 de miliarde de lei (aproape 80 de miliarde de euro) și ea însemna 35% din PIB. La începutul anului 2024 ea sărise de 800 de miliarde de lei (160 de miliarde de euro), apropiindu-se de 50% din PIB. Potrivit ultimelor date oficiale publicate, în octombrie datoria publică a ajuns la 931,186 de miliarde de lei, de la 916,758 de miliarde de lei în luna septembrie, marcând astfel un salt de la 53,1% din PIB la 54%.
