Ministerul Mediului vrea să afle cât ne costă ceva ce nu facem

Colectarea lor este deficitară în România, ceea ce face ca până acum să ratăm toate țintele impuse de Bruxelles. Până va fi realizat studiul, pentru care ministerul este dispus să plătească aproape 300.000 de lei, fără TVA, de la 1 ianuarie vor intra în vigoare noi obligații pentru companiile care introduc pe piață, produc și colectează astfel de echipamente.

Conform normelor europene de mediu preluate în legislaţia naţională în domeniu, începând cu 2017, România avea obligația pentru o perioadă de 3 ani de a raporta anual atingerea unor rate de colectare și reciclare a DEEE de minimum 45% din cantitatea de echipamente pusă pe piață, urmând ca începând cu anul 2021, aceasta să crească la 65%. Datele statistice arată că niciuna din aceste ținte nu a fost atinsă. În ceea ce privește DBA, deși acestea sunt unele dintre cele mai periculoase și poluante tipurile de deșeuri, colectarea și reciclarea lor rămâne mai mult în sfera dorinței decât a putinței. Regulamentul UE prevede ca până în 2025 să se atingă un procent de colectare/reciclare a deșeurilor de baterii și acumulatori de 65%, în condițiile în care acum rata minimă impusă este de 45% din media cantităților puse pe piață în ultimii trei ani. Autoritățile nu au mai comunicat în Raportul despre Starea mediului, realizat anual  de Agenția Națională pentru Protecția Mediului, la ce rată de colectare am ajuns, ultima referire la DBA fiind în 2017, când aveam o rată a colectării de 20%. 

Sistemul de colectare, pasat firmelor

Deficiențele sistemului de colectare persistă însă și astăzi. Infrastructura de colectare este insuficient dezvoltată, iar campaniile de informare sunt rare. Implicarea autorităților locale pentru a crește gradul de colectare este aproape zero, ele pasând responsabilitatea companiilor. Marii retaileri de produse electronice și electrocasnice au organizate puncte de colectare în incinta magazinelor pentru deșeurile de baterii, becuri și corpuri de iluminat, electronice mari și mici, dar ele sunt totuși insuficiente. Pe de altă parte, mulți dintre ei sprijină colectarea deșeurilor electronice și electrocasnice prin programe de timp buy-back sau în timpul campaniilor „Rabla pentru electrocasnice” organizate de autoritățile de mediu. 

Noi reguli din 2023

Contribuțiile către Fondul de Mediu aplicabile firmelor care produc sau introduc pe piață ambalaje și deșeuri se vor aplica mai multor companii, începând cu 1 ianuarie 2023. Astfel, cele care introduc în țară echipamente electronice de uz casnic de mici și mari dimensiuni, aparate electrice și panouri fotovoltaice sau echipamente de iluminat vor plăti o sumă fixă de 4 lei/kg pentru diferența dintre deșeurile aferente obligațiilor anuale de colectare (care din 2021 sunt de 65%) și cantitățile efectiv colectate. De asemenea, firmele vor avea obligația să folosească Sistemul informativ de asigurare a trasabilității deșeurilor (SIATD), în caz contrar riscând amenzi de la 200.000 de lei până la 250.000 lei. Prevederile sunt incluse în Ordonanța de Urgență a Guvernului (OUG) nr. 125/2022 prin care a fost modificată OUG nr. 165/2005 privind Fondul pentru Mediu.  

Citește pe Antena3.ro

Care sunt fructele și legumele toxice. Numărul celor cu pesticide peste limitele legale s-a dublat față de anul trecut

Reciclarea bateriilor, aproape de 100%

Aproape toate bateriile pot fi reciclate integral, din ele fiind recuperate materiale folosite ulterior în alte scopuri. Din reciclarea a 1.000 de baterii portabile, de exemplu, se pot obține 190 kg de fier bun de utilizat în industrie. Dintr-o tonă de baterii alcaline, pot fi recuperate până la 300 kg de zinc și compuși de zinc și 200 kg de aliaj pe bază de fier și nichel care pot fi reutilizate la fabricarea unor obiecte de uz casnic. Pe de altă parte, ele pot fi și foarte periculoase pentru om. Dintre toate substanțele pe care le conține o baterie, mercurul este cea mai periculoasă. În contact cu apa, mercurul formează un compus cancerigen (metil-mercur).

Anul trecut, omenirea a produs o cantitate de DEEE de peste 57,4 milioane de tone, potrivit raportului Global Waste Monitor, dar numai 17% din această cantitate a fost colectată și reciclată.  

Ce arăta un studiu din 2019

Potrivit ultimului studiu național privind DEEE -„Cuantificarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice generate în România, situație comparativă 2019 vs 2015”, realizat de Sofies UK, cu sprijinul Institutului Național de Cercetări Economice, în anul 2019, deșeurile generate de gospodăriile din România se estimau la 8,3 kg/persoană (față de 7,35kg în 2015), în timp cantitățile de DEEE estimată a fi colectate era de  3,1 kg/persoană la o țintă națională de 5,4 kg/persoană. Pe de altă parte, 2,1 kg/persoană (circa 40.000 tone de monitoare, telefoane vechi, imprimante, becuri, electrocasnice etc.) ajungeau să fie debarasate incorect, aspect care era pus pe seama a doi factori: gradul redus de conștientizare și lipsa soluțiilor corespunzătoare de debarasare la nivel local.