Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
„În prezent, punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 249/2020 privind prevenţia şi depistarea precoce a diabetului nu se poate realiza fiind necesară aprobarea unor modificări și completări care să clarifice conținutul prevederilor actualului act normativ”, motivează reprezentanții MS necesitatea noului act normativ.
Potrivit acestora, Legea 249/2020 privind prevenţia şi depistarea precoce a diabetului zaharat, care prevede înființarea Programului național de prevenție a diabetului și instituirea unor măsuri pentru prevenirea și depistarea acestei boli care afectează în prezent mai multe de unul din 10 români, precum și măsuri pentru „conștientizarea și încurajarea populației să adopte și să practice un stil de viață sănătos și responsabil în vederea menținerii unei bune stări de sănătate pe toată perioada vieții” creează un cadru legislativ care „se suprapune sau, în unele cazuri este discordant cu mecanismele organizatorice și financiare care stau la baza furnizării serviciilor medicale și tratamentelor în discuție”.
Astfel că, printr-un proiect de Ordonanță a Guvernului elaborat de Ministerul Sănătății, care modifică şi completează Legea nr. 249/2020, Programul de prevenție este înlocuit cu Planul de prevenție.
„Pentru a nu perturba mecanismele organizatorice și financiare ale sistemului de sănătate, propunem înlocuirea sintagmei «Program național de prevenție a diabetului» cu sintagma «Plan național de prevenție a diabetului zaharat» în scopul de a reglementa elaborarea și aprobarea unui alt instrument”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de Ordonanță.
Ce presupune iniţiativa lui Rafila
Prin intermediul noului „instrument”, inițiatorii actului normativ susțin că se va realiza „integrarea tuturor serviciilor medicale și conexe acordate pacienților în scopul prevenirii și depistării precoce a diabetului zaharat” și va crește predictibilitatea procesului decizional, precum și „creşterea eficacităţii, eficienţei şi transparenţei fondurilor publice alocate pentru prevenirea și depistarea precoce a diabetului zaharat”.
Totodată, noul Plan ar consolida responsabilitățile instituţionale în derularea și finanțarea intervențiilor de sănătate destinate prevenirii și depistării precoce a diabetului zaharat și ar asigura o abordare unitară pentru monitorizarea rezultatelor obținute în prevenție, pe baza unor indicatori.
În funcție de momentul intervenției, măsurile vor fi încadrate în patru categorii:
- prevenția primordială a diabetului zaharat este adaptarea strategiilor în faza de toleranță normală la glucoză pentru a opri apariția factorilor de risc;
- prevenţia primară - totalitatea intervențiilor efectuate în scopul contracarării riscului de îmbolnăvire prin diabet zaharat;
- prevenţia secundară – include strategiile realizate după depistarea diabetului, pentru a preveni sau întârzia dezvoltarea complicaţiilor cronice ale bolii;
- prevenţia terţiară – se realizează după instalarea complicaţiilor, pentru a preveni progresia acestora.
În general, prin proiectul de ordonanță sunt modificate mai multe formulări ale prevederilor în vigoare și sunt abrogate mai multe articole sau alineate.
Spre exemplu, Colegiul Medicilor din România este eliminat din lista instituțiilor care trebuie să elaboreze Planul de prevenție, documentul stipulând că acesta va fi făcut de o comisie interministerială, la întâlnirile căreia vor putea participa și reprezentanți ai CNAS.
MS pasează finanțarea planului de prevenție
În ceea ce privește finanțarea intervențiilor adresate riscului de diabet zaharat, dizabilitate sau deces din cadrul Planului naţional de prevenţie a diabetului zaharat se propune ca aceasta să se realizeze „de la bugetul de stat, prin bugetele autorităților și instituțiilor publice cu responsabilități în realizarea acestuia, de la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS), de la bugetele locale, din donații și sponsorizări, precum și din alte surse legal constituite”.
Potrivit prevederilor actuale, programul de prevenție a diabetului se finanțează, în principal, de către Ministerul Sănătății.
Totodată, evaluarea de către medicii de familie, a fiecărui pacient din lista proprie cu privire la: factorii ambientali în care acesta trăieşte acasă şi la locul de muncă, regimul şi igiena alimentară, stilul de viaţă şi atitudinea faţă de sănătatea proprie, starea generală de sănătate şi afecţiunile cu care este în evidenţă, va fi realizată doar o dată la 2 ani, deoarece realizarea anuală acestor servicii medicală pentru toți asigurații înscriși pe listă „nu este realistă”.
Prin noul proiect sunt, de asemenea, abrogate integral articolele care prevăd atribuțiile caselor de asigurări de sănătate în strategia de prevenție a diabetului, precum și implicarea acestora în buna implementare a măsurilor preventive în zonele care nu sunt acoperite cu medici de familie.
