Ocupat sa se teama de ce se va schimba in traditiile si obiceiurile sale, romanul e amenintat sa scape din vedere situatiile in care aderarea la Uniunea Europeana va insemna o patalama in plus pentru produsele sale specifice.

STATISTICA DE-TI LASA GURA APA. Aproape 700 de produse sunt inregistrate drept traditionale la Ministerul Agriculturii

Ocupat sa se teama de ce se va schimba in traditiile si obiceiurile sale, romanul e amenintat sa scape din vedere situatiile in care aderarea la Uniunea Europeana va insemna o patalama in plus pentru produsele sale specifice.

Aderarea europeana nu va duce la disparitia traditiilor romanesti. Cel mult la nuantarea lor. Nuantele inseamna, de pilda, sa nu i se provoace suferinte inutile porcului sacrificat de Ignat sau sa nu mai fie lasati in libertate porcii sau caii suficienta vreme cat sa se imbolnaveasca sau sa transmita boli cum ar fi anemia infectioasa a calului sau pesta porcina.

In contrapartida, statutul de membru al Uniunii Europene le va permite romanilor sa aiba parte de o protectie sporita pentru anumite produse alimentare. Este vorba despre produse traditionale care vor fi recunoscute ca atare de europeni si cu care producatorii se vor putea mandri pe intregul continent si chiar dincolo de granitele acestuia. Este vorba despre produse care fac parte din specificul romanesc si care vor fi incurajate sa porneasca la cucerirea gusturilor pretentioase ale europenilor, care au cam uitat gustul rosiei de gradina sau al painii de casa.

Pentru ca totul trebuie sa aiba un pret, acesta este, in cazul de fata, un traseu birocratic deloc de neglijat. La capatul sau se afla insa recunoasterea unor traditii culinare cu care romanii au tot dreptul sa se mandreasca in UE.

Peste 700 de produse figureaza in prezent pe lista Ministerului Agriculturii, fie ca e vorba despre cascaval, branza, mezeluri sau foitaje. Cateva exemple: cascavalul Dalia, branza framantata, branza de burduf, berea Trei Stejari, muschiul afumat de Radauti, jambonul de Bucovina, cozonacul de carne bucovinean, salamul de casa Tomesti, sangeretele Ianossi si multe altele. Atestarea lor nu are nici o tangenta cu OSIM-ul. Din contra, una dintre conditiile pentru ca un tip de lapte sau de salam sa poata figura pe lista produselor traditionale este sa nu apartina in exclusivitate unui producator anume. Dincolo de ce prevad fel si fel de directive europene si hotarari de guvern dambovitene, cea mai clara explicatie ii apartine lui Tudorel Balta, expert al Ministerului Agriculturii. "Sa zicem ca noi din acest birou producem aceeasi branza, de exemplu. Daca se fabrica in aceeasi localitate, in acelasi areal, poate fi atestat ca si produs traditional si toti avem dreptul sa il fabricam. Sa-i spunem branza de Moeciu, de pilda, unde branza este produsul generic, iar Moeciu este indicatia geografica. Daca 100 de producatori din Moeciu se solidarizeaza, putem cere la UE recunoasterea si inregistrarea branzei lor, ca sa fie protejata si recunoscuta denumirea. Se face un caiet de sarcini pentru branza de Moeciu, Ministerul Agriculturii il atesta ca produs traditional si, ca sa capete protectie la nivel european, trebuie atestat ca atare si acolo. Deci toti 100 se decid sa fie protejata si recunoscuta denumirea. Datorita faimei pe care o are, nimeni nu mai poate folosi denumirea dupa ce a fost inregistrata in Jurnalul UE ca produs recunoscut si protejat fie ca denumire de origine, fie ca indicatie geografica, asa cum e cazul aici. Deci toti din arealul Moeciu pot produce sub denumirea asta. Nici unul nu poate inregistra la OSIM sa aiba el exclusivitate. Nici un produs inregistrat la OSIM nu poate fi solicitat sa beneficieze de protectie in UE", a detaliat Tudorel Balta.

UE protejeaza un produs in sine, nu o denumire. Important nu este sa dea drept de exclusivitate cuiva, sub forma de drept de proprietate intelectuala. In legislatia UE nici o denumire insotita de o indicatie geografica nu poate fi inregistrata ca marca comerciala, pentru a da voie sa fie protejat produsul. "Noi vrem sa introducem sistemul si in sensul ca nimeni din Dobrogea sau Alba sa poata scoate ceva pe piata cu denumirea Moeciu", spune Balta.

AVANTAJE

n Incurajarea diversificarii productiei agricole; Protejarea denumirilor produselor agricole si produselor alimentare de utilizari gresite sau falsuri; Informarea consumatorilor privind caracterul specific al produselor, cat si despre originea produsului; Asigurarea unei concurente loiale intre producatorii produselor care poarta aceste indicatii si va spori credibilitatea produselor in ochii consumatorilor; Sprijinirea producatorilor sa obtina un pret avantajos pentru produsele lor datorita metodelor traditionale si calitatii deosebite; Diversificarea productiei si crearea de locuri de munca; Mai buna redistribuire a valorii adaugate pe lantul de productie; Aducerea si mentinerea valorii la locul de origine; Prevenirea relocalizarii productiei (ex. cascaval Panet produs, de fapt, in Bucuresti); Impactul pozitiv asupra turismului.

Vedea-v-am europeni!

REUSITA. Cascavalul Panet este mandria familiei Bartha, din judetul Mures

Am ajuns la Targu-Mures dupa opt ore si jumatate de mers. Destinatia exacta: comuna Panet. Tinta: Marton Bartha si ai lui. Motivatia: cascavalul Panet, indicatie geografica cu rasunet european.

FABRICA DE BRANZA. La sediul firmei Theresia, care se mandreste cu includerea pe lista produselor traditionale a cascavalului Panet, Marthon Bartha ne-a povestit care este legatura intre un curs de fermier in Austria si afacerea cu lactate in Romania. Un curs de trei saptamani s-a transformat intr-o sedere de trei ani, la capatul careia Bartha s-a intors in tara decis sa porneasca o afacere.

Pentru ca nu avea nici pamant suficient pentru a deveni fermier, nici utilaje agricole performante si constatand faptul ca produsul muncii consatenilor este laptele de vaca nevalorificat corespunzator, a hotarat in 1994 sa infiinteze o unitate de procesare a acestei materii prime. Bartha a organizat in fiecare sat din comuna Panet "puncte de colectare" a laptelui. "Aurul alb" era transportat la sediu, pentru procesare. Fabrica are doua sectii: una produce branza topita, iar cealalta cascaval.

PERFECTIONARE. Concurenta si spiritul de competitie l-au motivat pe Bartha sa devina "european". Respectand rigorile europene in materie, a primit confirmarea ca produsele lactate ale firmei sale pot fi exportate in statele membre ale Uniunii Europene. Confirmarea se afla in Jurnalul Oficial al Comunitatii Europene de la 28 septembrie 2005, sub numarul de aprobare sanitar-veterinara ROMANIA L33. Ajunsa in acest Everest al calitatii, "Therezia" nu se poate culca pe o ureche. Controalele de respectare a normelor europene in domeniu se realizeaza periodic, neanuntat, de firma RENAR, acreditata in acest sens. Cei 48 de lucratori, cati are fabrica in acest moment (de la ingineri, medici, psihologi, economisti la meserias cu inalta calificare), sunt motivati sa se perfectioneze continuu si sa respecte regulile de munca severe (neaplicate in locuri de munca similare), dar benefice pentru sanatatea consumatorului. Un exemplu: doream sa constatam cu ochii nostri procesul fabricarii. Era imposibil.

IMBAIEREA, PRIMA! Ce nu stiam noi stia primarul, invitat de noi ca voce a comunitatii locale. In fabrica, de la vladica pana la opinca nu poti intra in sectiile de productie decat daca ai facute analizele sanitare conform normelor europene.

Zilnic, la intrarea in schimb, pentru a imbraca uniforma de lucru, trebuie mai intai sa "imbraci" costumul lui Adam (personalul este in exclusivitate masculin) pentru a face baie. Odata intrat in tura, opt ore nu mai iesi din sectie decat in situatii limita. Gandul ne-a dus la producatorii-vanzatori de produse lactate, din Oborul bucurestean, si nu numai. Si ne-am zis, urandu-le, spre binele nostru, dar si-al lor: vedea-v-am europeni! (Anna Borca, Mara Raducanu)

Nu ratati! Cititi in Jurnalul National de maine despre produsele traditionale romanesti cu care producatorii spera sa le ia mintile europenilor.